3ra-356/22 — contestarea actului administrativ

3ra-356/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-356/22

2-18145070-01-3ra-09042022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (V. Chisilița)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Clima)

D E C I Z I E

01 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

Aliona Miron

Nina Vascan

examinând recursul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva

Consiliului com. Băcioi, persoane terțe Simion Sîli, Nina Pogon, Elena Botnaru,

Gheorghe Sîli, Ana Schinu, Andrei Schinu, Gheorghe Cotea, Vera Perju, Ion Perju,

Andrei Colun, Vasilii Pruteanu, Alexandra Pruteanu, Nicolae Crețu, Maria Crețu,

Maria Vicolaș, Serghei Vicolaș privind contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 01 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul depus de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat,

c o n s t a t ă:

La 16 martie 2018, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului com. Băcioi, intervenient

accesoriu Ion Chiperi privind contestarea actului administrativ.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a relatat că, la

11 decembrie 2017 Consiliul comunei Băcioi a adoptat decizia nr. 6/2 „Cu privire la

operarea modificărilor în decizia Consiliului comunei Băcioi nr. 7/5 din 08 iunie

2012 „Cu privire la anularea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de

teren”.

Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a efectuat controlul, sub

aspectul legalității, a deciziei în cauză și a constatat că aceasta a fost adoptată contrar

prevederilor legale, motiv pentru care a înaintat emitentului Consiliului

comunei Băcioi notificarea nr. 1304/OT4-149 din 30 ianuarie 2018, prin care a

solicitat abrogarea actului administrativ respectiv. Însă, în adresa sa nu a parvenit

1

niciun răspuns din partea pârâtului, referitor la notificarea nominalizată, ceea ce

denotă că Consiliul comunei Băcioi a menținut decizia contestată în vigoare.

Reclamantul a precizat că, prin pct. 1 al deciziei contestate, s-a modificat

decizia Consiliului comunei Băcioi nr. 7/5 din 8 iunie 2012 „Cu privire la anularea

titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren”, prin completarea pct. 2

alin. (1) cu sintagma „proprietatea APL comuna Băcioi” și a pct. 2 alin. (4) cu

sintagma „în mărime de 100 %”. Astfel, fiind radiat dreptul de proprietate al

administrației publice locale în mărime de 50 % a bunului imobil cu numărul

cadastral xxx, din motive necunoscute.

Reclamantul a enunțat că necesitatea anulării unui drept de proprietate al

autorităților publice locale, trebuie să fie dovedită și probată.

Mai mult, prin decizia contestată, Consiliul comunei Băcioi, a anulat titlul

deținătorului de teren în mărime de 50 %, proprietar Ion Chiperi și a autentificat

dreptul de proprietate asupra terenului cu numărul cadastral xxxx, după Ion Chiperi,

în mărime de 100 %.

Subsecvent, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat invocând

prevederile pct. 118 lit. a), c) al Instrucțiunii cu privire la modul de elaborare și

actualizare a planurilor cadastrale și geometrice, aprobată prin Ordinul Agenției

Relații Funciare și Cadastru nr. 140 din 06 august 2012, potrivit cărora la cererea

unuia sau a mai mulți titulari de drept, la inițiativa autorității publice locale sau în

cadrul programului de corectare a erorilor, specialistul în lucrări cadastrale va

întocmi actul de constatare, care va conține următoarea informație: descrierea

greșelii, data descoperirii, cauza nașterii ei, descrierea situației din planul cadastral

și a celei din teren, propuneri privind modalitatea de corectare a erorilor, a susținut

că decizia contestată este ilegală și nu corespunde legislației în vigoare, întrucât la

aceasta nu a fost prezentat actul de constatare, care nu demonstrează necesitatea

anulării dreptului de proprietate asupra terenului respectiv. Astfel, prin radierea

dreptului de proprietate al administrației publice locale, efectuată prin decizia

contestată, se intenționează a fi deghizată o tranzacție de terenuri și o renunțare

arbitrară la dreptul de proprietate al administrației publice locale.

Complementar, reclamantul a menționat că decizia nominalizată a fost adoptată

în lipsa unei expertize în acest sens.

Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat anularea deciziei

Consiliului com. Băcioi nr. 6/2 din 11 decembrie 2017 „Cu privire la operarea

modificărilor în decizia Consiliului com. Băcioi nr. 7/5 din 08 iunie 2012 „Cu privire

la anularea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren”.

Prin încheierea din 11 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

s-au atras în proces, în calitate de intervenienți accesorii din partea pârâtului

Consiliului com. Băcioi Simion Sîli, Nina Pogon, Ion Botnaru, Gheorghe Sîli,

Andrei Schinu, Gheorghe Cotea, Vera Perju, Ion Perju, Andrei Colun, Serghei

Colun, Vasilii Pruteanu, Nicolae Crețu, Anisia Lupașcu, Maria Vicolaș, Serghei

Vicolaș (f.d.74-75, Vol.I).

Prin încheierea din 24 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-au

atras în proces în calitate de terți Ioana Cotea, Elena Botnaru, Alexandra Pruteanu,

Maria Crețu și Ana Schinu (f.d.184-185, Vol.I).

Prin încheierea din 28 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

procesul în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

2

înaintată de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului

com. Băcioi, persoane terțe Simion Sîli, Nina Pogon, Elena Botnaru, Gheorghe Sîli,

Ana Schinu, Andrei Schinu, Gheorghe Cotea, Vera Perju, Ion Perju, Andrei Colun,

Vasilii Pruteanu, Alexandra Pruteanu, Nicolae Crețu, Maria Crețu, Maria Vicolaș,

Serghei Vicolaș cu privire la contestarea actului administrativ, s-a încetat în privința

persoanelor terțe Ion Chiperi, Ioana Cotea, Serghei Colun, Anisia Lupașcu și Ion

Botnaru (f.d.233-234, Vol.I).

Prin hotărârea din 12 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

s-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat împotriva Consiliului comunal Băcioi, persoane terțe, Simion

Sîli, Nina Pogon, Elena Botnaru, Gheorghe Sîli, Ana Schinu, Andrei Schinu,

Gheorghe Cotea, Vera Perju, Ion Perju, Andrei Colun, Vasilii Pruteanu, Alexandra

Pruteanu, Nicolae Crețu, Maria Crețu, Maria Vicolaș, Serghei Vicolaș cu privire la

anularea deciziei Consiliului comunal Băcioi nr. 6/2 din 11 decembrie 2017 „Cu

privire la operarea modificărilor în decizia Consiliului com. Băcioi nr.7/5 din

08 iunie 2012 „Cu privire la anularea titlurilor de autentificare a dreptului

deținătorului de teren” (f.d.239, Vol. I).

La 10 decembrie 2020, în interiorul termenului prevăzut de art. 232 Cod

administrativ, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus apel, iar la

30 aprilie 2021, a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 12 noiembrie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea hotărârii instanței

de fond cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a acțiunii (f.d.247-249, Vol. I ,

42-46, Vol. II).

Prin încheierea din 12 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, apelul depus de

Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva hotărârii din

12 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a declarat inadmisibil

(f.d.48-49, Vol. II).

Prin decizia din 22 septembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

recursul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și s-a anulat

încheierea din 12 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău cu restituirea cauzei la Curtea

de Apel Chișinău, spre rejudecare (f.d.89-92, Vol.II).

Prin decizia din 01 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

cererea de apel depusă de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

(f.d.119-129, Vol. II).

În susținerea deciziei emise, Curtea de Apel Chișinău a invocat dispozițiile art.

14 alin. (2) lit. a)-f), art. 77 din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind

administrația publică locală, art. 38 al Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543

din 25 februarie 1998, constatând lipsa temeiurilor legale pentru anularea deciziei

contestate în contextul în care materialele cauzei atestă că, în perioada privatizării

masive a terenurilor, de către administrația publică locală au fost admise unele erori,

omisiuni, care au generat anumite inexactități la înregistrarea titlurilor de

autentificare a dreptului deținătorului de teren.

La acest capitol, instanța ierarhic inferioară a subliniat că conform datelor din

Registrul bunurilor imobile, titularul terenului cu nr. cadastral xxxx, Ion Chiperi, și-

a înregistrat dreptul de proprietate, în proporție de 50 %, la 10 august 2007, în baza

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, emis în baza deciziei

3

Primăriei com. Băcioi nr. 1/2 din 17 ianuarie 1992, iar cota-parte în mărime de 50%

din dreptul de proprietate a fost înregistrată după administrația publică locală.

De asemenea, a constatat o situație similară, de înregistrare a dreptului de

proprietate, în anul 2007, în proporție de doar 50% și în cazul lui Serghei Colun,

Andrei Colun, Simion Sîli, Gheorghe Sîli, Ana Schinu, Vasile Botnari.

Totodată, a stabilit că Anisia Lupașcu și-a înregistrat primar, dreptul de

proprietate asupra terenului cu nr. cadastral xxxx, în proporție de 50 % la 10 august

2007, în baza titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, emis la 05

iunie 2007, însă, ulterior, la 05 noiembrie 2012, i-a fost eliberat un alt titlu, în temeiul

deciziei Consiliului com. Băcioi nr. 7/5 din 08 iunie 2012, iar la data de 20 noiembrie

2012, în temeiul aceleiași decizii dreptul administrației publice locale asupra 50%

din teren a fost radiat. Circumstanțe identice fiind atestate și în cazul Verei Perju,

Ninei Pogon, dar și al lui Ion Perju, Vasile Pruteanu, Gheorghe Cotea, Nicolae Crețu.

Iar, aceste circumstanțe denotă că decizia Consiliului com. Băcioi nr. 6/2 din

17 decembrie 2017 „Cu privire la operarea modificărilor în decizia Consiliului

com. Băcioi nr. 7/5 din 08 iunie 2012 „Cu privire la anularea titlurilor de

autentificare a dreptului deținătorului de teren”, nu este un act administrativ prin care

autoritatea publică locală a renunțat la proprietate, după cum invocă apelantul, dar

un act administrativ, prin care s-au înlăturat omisiunile și erorile admise la emiterea

deciziei din 08 iunie 2012, în temeiul căreia mai multor cetățeni le-au fost eliberate

titluri de autentificare a dreptului deținătorului de teren.

Aici, instanța de apel a reiterat că prin actul administrativ contestat nu se

modifică esența și conținutul deciziei anterioare din 08 iunie 2012, nu se

intenționează înstrăinarea terenurilor publice fără respectarea unei proceduri legale,

dar se explică în mod detaliat voința Consiliului com. Băcioi, expusă la adoptarea

deciziei nr.7/5 din 08 iunie 2012, în vederea facilității procesului de înregistrare a

dreptului de proprietate a cetățenilor, corespunzătoare situației de fapt existente, care

nu și-au realizat acest drept în 2012.

Astfel, instanța de apel a considerat nefondate argumentele apelantului

precum că, prin actul administrativ contestat și prin radierea dreptului de proprietate

al administrației publice locale, se intenționează a fi deghizată o tranzacție de

terenuri și o renunțare arbitrară la dreptul de proprietate al administrației publice

locale.

Or, situația referitoare la dreptul de proprietate a administrației publice locale,

în proporție de 50% din terenurile vizate, a fost remediată în anul 2012, prin decizia

Consiliului com. Băcioi nr. 7/5 din 08 iunie 2012, conform căreia au fost anulate

titlurile deținătorilor de teren ce le acorda titularilor doar 50% din dreptul de

proprietate, restul aparținând administrației publice locale.

La fel, instanța de apel a catalogat ca fiind nefondat și argumentul apelantului

că prima instanță nu a stabilit prin care acte inițiale de atribuire a terenurilor, în anul

1992, persoanelor terțe li s-a atribuit o suprafață de teren, care prin decizia nr. 6/2

din 11 decembrie 2017, a fost modificată conform suprafeței atribuite inițial, așa

cum, decizia contestată nu se referă la suprafața terenurilor atribuite în proprietate

anterior destinatarilor, dar la corectarea erorii referitoare la înregistrarea dreptului de

proprietate în mărime de 50 % al administrației publice locale, din bunul imobil

atribuit în proprietate lui Ion Chiperi.

4

În final, Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că soluția primei instanțe de

respingere a acțiunii Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, este justă și

conformă art. 1 Protocolul 1 adițional la CEDO, iar argumentele apelantului

nefondate, motiv pentru care a respins cererea de apel depusă de Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat.

La 10 martie 2022 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus

recurs împreună cu motivarea recursului împotriva deciziei din 01 decembrie 2021

a Curții de Apel Chișinău solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere a cererii de chemare în

judecată.

În susținerea recursului, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a

indicat motivele de fapt și de drept invocate pe parcursul examinării cauzei în prima

instanță și instanța de apel, suplimentar menționând că nu este de acord cu decizia

din 01 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea instanței de fond, care

sunt neîntemeiate și pasibile de a fi casate, întrucât instanțele ierarhic inferioare nu

a elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei.

La acest capitol, recurentul a indicat că la 11 decembrie 2017, prin decizia

Consiliului com. Băcioi nr. 6/2 „Cu privire la operarea modificărilor în decizia

Consiliului com. Băcioi nr. 7/5 din 08 iunie 2012 „Cu privire la anularea titlurilor

de autentificare a dreptului deținătorului de teren”, s-au operat modificări în decizia

Consiliului com. Băcioi nr.7/5 cu privire la anularea titlurilor de autentificare a

dreptului deținătorului de teren pentru mai mulți proprietati de terenuri, unde

acestora în rezultatul înregistrării masive din anul 1992 a terenurilor atribuite în

folosință, le-au fost atribuite 50% din suprafață totală formată ca bun imobil, iar 50

% au fost înregistrate după administrația publică locală.

Prin decizia Consiliului com. Băcioi nr. 6/2 din 11 decembrie 2017 „Cu privire

la operarea modificărilor în decizia Consiliului com. Băcioi nr. 7/5 din 08 iunie

2012 „Cu privire la anularea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de

teren”, au fost anulate titlurile cetățenilor indicați în decizia Consiliului com. Băcioi

nr. 7/5 din 08 iunie 2012 „Cu privire la anularea titlurilor de autentificare a dreptului

deținătorului de teren” și majorată suprafața terenurilor cu 50%, fiind atribuite

suplimentar, gratis fără anumite acte confirmative, încă câte o jumătate din terenuri,

fapt ce vine în contradicție cu prevederile art. 11 alin. (1)-(2) al Codului Funciar.

Subsecvent, invocând dispozițiile art. 38 alin.(8) și art. 55 alin. (37) din Legea

cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, recurentul a menționat

că, nu este de acord cu argumentul Curții de Apel Chișinău că Consiliul local Băcioi

a înlăturat anumite erori comise în rezultatul privatizării masive, deoarece instanța

de apel nu a stabilit, prin care acte inițiale de atribuire a terenurilor, în anuil 1992,

persoanelor terțe li s-a atribuit o suprafață de teren, care prin decizia Consiliului com.

Băcioi nr. 6/2 din 11 decembrie 2017 „Cu privire la operarea modificărilor în decizia

Consiliului com. Băcioi nr. 7/5 din 08 iunie 2012 „Cu privire la anularea titlurilor

de autentificare a dreptului deținătorului de teren”, Consiliul com. Băcioi a

modificat-o conform suprafeței atribuite inițial.

În opinia recurentului, prin decizia contestată, Consiliul com. Băcioi a atribuit

gratis, suplimentar autentificării drepturilor de proprietate persoanelor terțe, terenuri

din rezerva primăriei, aducând prejudicii bugetului local prin venituri ratate.

La 15 aprilie 2022 în adresa lui Consiliului com. Băcioi, Alexandrei Pruteanu,

5

Andrei Colun, Serghei Vicolaș, Mariei Vicolaș, Nicolae Crețu, Mariei Crețu, Vasilii

Pruteanu, Verei Perju, Gheorghe Cotea, Andrei Schinu, Gheorghe Sîli, Ninei Pogon,

Simion Sîli, Ion Perju și Elenei Botnari a fost expediată copia recursului Oficiului

Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței.

Deși Ion Perju, Nina Pogon, Elena Botnari, Simion Sîli, Gheorghe Sîli, Vera

Perju, Maria Crețu, Nicolae Crețu, Consiliul com. Băcioi, Vasilii Pruteanu și

Alexandra Pruteanu au recepționat copia cererii de recurs a Oficiului Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat, fapt confirmat prin avizele de recepție anexate la

materialele cauzei, până la data stabilită pentru examinarea recursului depus de

Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, aceștia nu au depus referințe în

care să-și expună opinia pe marginea argumentelor invocate de recurent. Iar,

plicurile cu copia recursului depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat expediate în adresa lui Serghei Vicolaș, Gheorghe Cotelea, Andrei Colun,

Andrei Schinu și Mariei Vicolaș nu au fost reclamate de către destinatari.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 01 aprilie 2019.

Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare

a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Respectiv, procedura de contencios administrativ în partea procedurală

urmează a fi examinată prin prisma Codului administrativ, iar în partea materială

urmează a fi aplicate prevederile legale în vigoare la momentul derulării procedurii

administrative și anume a Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din

10 februarie 2000 (în vigoare până la 01 aprilie 2019).

Potrivit art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța

de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 din același Cod, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia în prezenta cauză de contencios

administrativ la 01 decembrie 2021.

Din materialele cauzei rezultă că, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat, a recepționat copia deciziei din 01 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău

la data de 11 februarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, fapt confirmat prin

avizul de recepție, anexat la dosar (f.d.150, Vol.II).

6

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat s-a

conformat dispozițiilor art. 245 Cod administrativ și a depus în termen recursul

împreună cu motivarea recursului la data de 10 martie 2022.

Prin încheierea din 18 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus de

Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a fost numit pentru examinare în

complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală

în acest caz.

Conform art. 194 alin. (2) coroborat cu art. 21 și art. 36 din Codul administrativ,

în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte

a dreptului material.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, decizia din

01 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău urmează a fi casată cu restituirea

cauzei instanței de apel spre rejudecare, în alt complet de judecată din următoarele

motivele.

Din materialele cauzei rezultă că, prin decizia Consiliului com. Băcioi nr. 7/5

din 08 iunie 2012 „Cu privire la anularea titlurilor de autentificare a dreptului

deținătorului de teren”, s-au anulat titlurile de autentificare a dreptului deținătorului

de teren, după cum urmează:

- titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. xxx, perfectat

pe numele Sîli Simion Dumitru, trecut în registrul cadastral al Primăriei Băcioi, sub

nr. 1322 din 01 octombrie 2002;

- titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. xxxx, perfectat

pe numele Pogon Nina Vasilii, trecut în registrul cadastral al Primăriei Băcioi, sub

nr. 2739 din 01 octombrie 2002;

- titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. xxxx, perfectat

pe numele Botnaru Ion Ion, trecut în registrul cadastral al Primăriei Băcioi, sub nr.

1356 din 01 octombrie 2002;

- titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. xxxx, perfectat

pe numele Sîli Gheorghe Dumitru, trecut în registrul cadastral al Primăriei Băcioi,

sub nr. 1420 din 01 octombrie 2002;

7

- titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. xxxx, perfectat

pe numele Schinu Andrei Constantin, trecut în registrul cadastral al Primăriei Băcioi,

sub nr. 2909 din 01 octombrie 2002;

- titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. xxxx, perfectat

pe numele Cotea Gheorghe Nicolae, trecut în registrul cadastral al Primăriei Băcioi,

sub nr. 987 din 01 octombrie 2002;

- titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. xxxx, perfectat

pe numele Perju Vera Vasile, trecut în registrul cadastral al Primăriei Băcioi, sub nr.

1322 din 1 octombrie 2002;

- titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. xxxx, perfectat

pe numele Perju Vera Vasile, trecut în registrul cadastral al Primăriei Băcioi, sub nr.

2098 din 01 octombrie 2002;

- titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. xxxx, perfectat

pe numele Perju Ion Simion, trecut în registrul cadastral al Primăriei Băcioi, sub nr.

2587 din 01 octombrie 2002;

- titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. xxxx, perfectat

pe numele Colun Andrei Ion, trecut în registrul cadastral al Primăriei Băcioi, sub nr.

1094 din 01 octombrie 2002;

- titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. xxxx, perfectat

pe numele Colun Serghei Ion, trecut în registrul cadastral al Primăriei Băcioi, sub

nr. 3156 din 01 octombrie 2002;

- titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. xxxx, perfectat

pe numele Pruteanu Vasilii Ion, trecut în registrul cadastral al Primăriei Băcioi, sub

nr. 1018 din 01 octombrie 2002;

- titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. xxxx, perfectat

pe numele Crețu Nicolae Nicolae, trecut în registrul cadastral al Primăriei Băcioi,

sub nr. 2981 din 01 octombrie 2002;

- titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. xxxx, perfectat

pe numele Lupașcu Anisia Pavel, trecut în registrul cadastral al Primăriei Băcioi,

sub nr. 1646 din 01 octombrie 2002;

- titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. xxxx, perfectat

pe numele Chiperi Ion Vasile, trecut în registrul cadastral al Primăriei Băcioi, sub

nr. 2804 din 01 octombrie 2002;

- titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. xxxx, perfectat

pe numele Vicolaș Maria Alexei, trecut în registrul cadastral al Primăriei Băcioi, sub

nr. 2372 din 01 octombrie 2002;

- titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. xxxx, perfectat

pe numele Vicolaș Serghei Ion, trecut în registrul cadastral al Primăriei Băcioi, sub

nr. 2371 din 01 octombrie 2002.

S-a solicitat Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău să:

- radieze și să anuleze înscrisul din Registrul bunurilor imobile a dreptului de

proprietate a administrației publice locale în partea bunurilor imobile cu numerele

cadastrale xxx, xxx, xxx, xxx, xxxx, xxxx, xxxx, xxx, xxx, xxx, xxxx, xxxxx, xxxx;

- radieze și să anuleze înscrisul din Registrul bunurilor imobile a dreptului de

proprietate a lui Vicolaș Serghei Ion, asupra bunului cu numărul cadastral xxxx,

inclusiv partea grafică a bunului dat;

8

- radieze și să anuleze înscrisul din Registrul bunurilor imobile a dreptului de

proprietate a lui Vicolaș Maria Alexei, asupra bunului cu numărul cadastral xxxx,

inclusiv partea grafică a bunului dat;

- să înregistreze titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren noi

întocmite pe numele persoanelor indicate în pct. 1 a deciziei (f.d.13-15, Vol.I).

La 17 noiembrie 2017 Ion Chiperi a depus cerere în adresa Primăriei

com. Băcioi, prin care a solicitat modificarea deciziei Consiliului com. Băcioi nr. 7/5

din 08 iunie 2012 „Cu privire la anularea titlurilor de autentificare a dreptului

deținătorului de teren”, deoarece este în imposibilitate să-și perfecteze titlul la

Oficiul Teritorial Cadastral (f.d.8, Vol.I).

Prin avizul Comisiei pentru construcții, arhitectură, gospodărie comunală și

resurse funciare din 04 decembrie 2017, s-a acceptat operarea modificărilor deciziei

Consiliului com. Băcioi nr. 7/5 din 08 iunie 2012 „Cu privire la anularea titlurilor de

autentificare a dreptului deținătorului de teren” și anume de a anula dreptul de

proprietate de 50 % al administrației publice locale și de a perfecta un titlu nou de

proprietate a lui Ion Chiperi în mărime de 100 % (f.d.16, Vol.I).

La 11 decembrie 2017 Consiliul com. Băcioi a adoptat decizia nr. 6/2

„Cu privire la operarea modificărilor în decizia Consiliului com. Băcioi nr. 7/5 din

08 iunie 2012 „Cu privire la anularea titlurilor de autentificare a dreptului

deținătorului de teren”, prin care a operat modificări în decizia Consiliului

com. Băcioi nr. 7/5 din 08 iunie 2012 „Cu privire la anularea titlurilor de

autentificare a dreptului deținătorului de teren”, după cum urmează: în pct. 2 alin. (1)

după sintagma „administrația publică locală (APL)” s-a adăugat sintagma „com.

Băcioi și a proprietarilor menționați în punctul 1 a prezentei decizii în mărime de 50

%”; în pct. 2 alin. (4) după sintagma „a prezentei decizii” s-a adăugat sintagma „în

mărime de 100 % conform legislației în vigoare” (f.d. 7, Vol.I).

Prin notificarea nr. 1304/OT4-149 din 30 ianuarie 2018, Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat, în temeiul art.63 și 64 ale Legii nr.436 din 28

decembrie 2006 privind administrația publică locală, a solicitat Consiliului com.

Băcioi examinarea notificării în vederea întreprinderii măsurilor privind

reexaminarea și abrogarea deciziei Consiliului com. Băcioi nr. 6/2 din

11 decembrie 2017 „Cu privire la operarea modificărilor în decizia Consiliului com.

Băcioi nr. 7/5 din 08 iunie 2012 „Cu privire la anularea titlurilor de autentificare a

dreptului deținătorului de teren” (f.d.9-10, Vol.I).

Iar, la 16 martie 2018 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus

prezenta cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat anularea deciziei

Consiliului com. Băcioi nr. 6/2 din 11 decembrie 2017 „Cu privire la operarea

modificărilor în decizia Consiliului com. Băcioi nr. 7/5 din 08 iunie 2012 „Cu privire

la anularea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren”.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță, prin hotărârea din

12 noiembrie 2020 a respins cererea de chemare în judecată înaintată de Oficiul

Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului com. Băcioi,

persoane terțe, Simion Sîli, Nina Pogon, Elena Botnaru, Gheorghe Sîli, Ana Schinu,

Andrei Schinu, Gheorghe Cotea, Vera Perju, Ion Perju, Andrei Colun, Vasilii

Pruteanu, Alexandra Pruteanu, Nicolae Crețu, Maria Crețu, Maria Vicolaș, Serghei

Vicolaș cu privire la anularea deciziei Consiliului com. Băcioi nr. 6/2 din 11

decembrie 2017 „Cu privire la operarea modificărilor în decizia Consiliului com.

9

Băcioi nr.7/5 din 08 iunie 2012 „Cu privire la anularea titlurilor de autentificare a

dreptului deținătorului de teren” (f.d.239, Vol.I; f.d.17-27, Vol.II).

Examinând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din

01 decembrie 2021 a respins cererea de apel depusă de către Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat (f.d.119-129, Vol.II).

Judecând cauza în ordine de recurs completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a constatat că instanța de apel a

judecat cauza și a ajuns la o concluzie pripită, fapt ce rezultă din nedeterminarea

exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine lămurirea

completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele și aplicarea corectă a normelor

de drept material.

Mai mult, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție analizând materialele dosarului în coraport cu normele

juridice ce guvernează raportul juridic litigios, conchide că circumstanțele

importante pentru soluționarea cauzei nu au fost apreciate, conform cerințelor

legislației în vigoare.

Aspectele menționate conduc la concluzia că procedura desfășurată în instanța

de apel și prima instanță nu corespunde exigențelor art. 6 din Convenția Europeană

a Drepturilor Omului, iar modalitatea în care a fost examinată cauza în fond și în

ordine de apel nu poate echivala cu soluționarea efectivă a cauzei, astfel, fiind

impusă casarea deciziei instanței de apel, cu restituirea cauzei spre rejudecare la

Curtea de Apel Chișinău.

Instanța de recurs consideră necesar de a reitera că Codul administrativ

consacră principiul general după care orice hotărâre judecătorească trebuie să fie

motivată și să reprezinte premisa pentru soluția din dispozitiv. Această dispoziție

este edictată atât în interesul unei bune administrări a justiției și încrederii ce trebuie

să inspire justițiabililor, cât și pentru a se da instanțelor superioare posibilitatea de a

controla judecata primelor instanțe.

Întru satisfacerea acestui principiu, instanțele de judecată sunt obligate să arate

motivele de fapt și de drept care au format soluția și să enunțe cele constatate și

dovezile care au determinat-o.

În acest sens legiuitorul a învestit apelul cu efect devolutiv, care presupune că

instanța de apel rejudecă în fapt și în drept, ceea ce apelantul a înțeles să atace din

hotărârea primei instanțe, precum și efectuează o nouă examinare în fond.

Astfel, instanța de apel avea obligația de a examina în tot apelul și de a răspunde

la toate întrebările ridicate în fața instanței, atât ca instanță de apel, cât și ca instanță

învestită să judece cauza în fond. Or, aceasta este obligată să se pronunțe asupra

tuturor motivelor invocate în apel, cât și în acțiune. Este inadmisibil ca un motiv de

apel să fie refuzat pentru discuție pentru motive formale, sau să fie omis de către

instanța de apel. Instanța de apel trebuia să cerceteze și să se pronunțe asupra tuturor

motivelor invocate, iar în caz de nerespectare a acestor reguli, decizia instanței de

apel se consideră neîntemeiată și pasibilă casării de către instanța de recurs.

Instanța de recurs relevă că conform art. 195 din Codul administrativ,

procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor

10

prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de

procedura civilă, cu excepția art. 169–171.

Prin urmare, regulile stabilite în Codul de procedură civilă se aplică numai în

completarea Codului administrativ.

Conform art. 219 alin.(3) Cod administrativ, instanța de judecată nu are dreptul

să depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul

cererilor formulate de participanții la proces.

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 01 decembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, instanța de recurs constată că instanța de apel nu a elucidat toate

circumstanțele importante speței, s-a abținut de a răspunde la toate întrebările de

drept ridicate în fața sa, fapt prin ce a emis o hotărâre nemotivată.

Așadar, pentru a elucida aspectele abordate, instanța de recurs consideră că

trebuie să opereze cu prevederile art. 390, alin. (1), lit. e) și f) din Codul de procedură

civilă, conform cărora decizia instanței de apel trebuie să conțină: motivele

concluziilor instanței de apel și referirea la legea guvernantă, precum și concluziile

instanței de apel în urma examinării apelului.

La fel, instanța de recurs relevă că instanța judecătorească apreciază probele

după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă,

nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și

interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Niciun fel de probe nu au pentru instanța

judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare probă se

apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate

probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru

soluționarea cauzei. Ca rezultat al aprecierii probelor, instanța judecătorească este

obligată să reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor

probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față

de altele. Proba este declarată ca fiind veridică dacă instanța constată prin cercetare

și comparare cu alte probe că datele pe care le conține corespund realității.

În aceeași ordine de idei, potrivit jurisprudenței stabilite, Curtea Europeană a

Drepturilor Omului a învederat că unul din principiile legate de administrarea

corectă a justiției se referă la hotărârile instanțelor de judecată, care ar trebui să

explice în mod adecvat raționamentele pe care se bazează. Măsura în care se aplică

această obligație de motivare poate varia în funcție de natura deciziei și trebuie

determinată în funcție de circumstanțele cauzei (a se vedea Moreira Ferreira, ibidem,

parag. 84; Orlen Lietuva LTD. vs Lituania, 29 ianuarie 2019, parag. 82).

Procedând la examinarea fondului recursului, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție învederează că exigența

motivării hotărârii judecătorești este o garanție a caracterului echitabil al procedurii

și împotriva arbitrariului instanței de judecată. În acest caz, instanța de apel are

obligația de a indica motivele raționamentelor sale și să facă referire la legea

guvernantă a speței. Pe baza acestei analize juridice, instanța de apel trebuie să tragă

concluziile de rigoare în urma examinării cererilor de apel. Etapele menționate

trebuie să fie consecutive și să se afle într-o strânsă legătură logică, ceea ce

consolidează ipoteza că soluția finală a instanței de judecată urmează să rezulte din

partea motivată a hotărârii judecătorești.

11

Aici, instanța de recurs notează că în jurisprudența sa consecventă, Curtea

Europeană a constatat în mod frecvent încălcări ale articolului 6 parag. 1 din

Convenție, în special, în cauzele care ridicau probleme cu privire la motivarea

hotărârilor judecătorești (a se vedea Fomin vs Moldova, 11 octombrie 2011,

parag. 31 și 34; Mitrofan vs Moldova, 15 ianuarie 2013, parag. 54; Lebedinschi vs

Moldova, 16 iunie 2015, parag. 31, 36; Nichifor vs Moldova, 20 septembrie 2016,

parag. 30). Astfel, constatările de mai sus în sine ar putea fi o bază temeinică pentru

stabilirea încălcării articolului 6 din CEDO.

La acest capitol, instanța de recurs urmează să verifice dacă instanțele de

judecată ierarhic inferioare s-au expus asupra tuturor pretențiilor invocate, asupra

tuturor argumentelor înaintate și dacă au stabilit toate circumstanțele care au

importanță pentru justa soluționare a cauzei și au aplicat corect normele de drept

material și procedural.

Conform art. 1 alin.(2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din

10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019), orice persoană care se

consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate

publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei

cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente pentru a

obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a

fost cauzată.

Potrivit art. 3 alin. (1) lit. a) al Legii nominalizate, obiect al acțiunii în

contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ și

individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane,

inclusiv al unui terț, emise de autoritățile publice și autoritățile asimilate acestora în

sensul prezentei legi.

În corespundere cu art. 14 alin. (1) din aceiași Lege, persoana care se consideră

vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ va

solicita, printr-o cerere prealabilă, autorității publice emitente, în termen de 30 de

zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul

în care legea nu dispune altfel.

În conformitate cu art. 16 alin. (1) al Legii enunțate, persoana care se consideră

vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ și nu

este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit niciun

răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios

administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv și

repararea pagubei cauzate.

Totodată, conform art. 61 alin. (1)-(4) al Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006

privind administrația publică locală, activitatea autorităților administrației publice

locale de nivelurile întîi și al doilea, precum și a celor din cadrul unității teritoriale

autonome cu statut juridic special este supusă controlului administrativ în temeiul

Constituției, al prezentei legi și al altor acte legislative. Controlul administrativ al

activității autorităților administrației publice locale vizează respectarea Constituției,

a tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte, a prezentei legi și a

altor acte normative atît de către autoritățile administrației publice locale de

nivelurile întîi și al doilea, cît și de către funcționarii acestora. Controlul

administrativ include controlul legalității și controlul oportunității activității

12

autorităților administrației publice locale. Controlul administrativ se efectuează din

oficiu sau la cerere.

În conformitate cu art. 63 alin. (1) al Legii enunțate, de organizarea controlului

administrativ al activității autorităților administrației publice locale este responsabilă

Cancelaria de Stat, acesta fiind exercitat nemijlocit de Cancelaria de Stat sau de

oficiile sale teritoriale, conduse de reprezentanții Guvernului în teritoriu.

Conform art. 68 alin.(1)-(4) al Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind

administrația publică locală în cazul în care consideră că un act emis de autoritatea

administrației publice locale este ilegal, oficiul teritorial al Cancelariei de

Stat notifică autorității locale emitente ilegalitatea actului controlat, cerând

modificarea sau abrogarea lui totală sau parțială.

Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat notifică autoritatea administrației

publice locale în termen de:

a) 30 de zile de la data includerii actului în Registrul de stat al actelor locale –

în cazul controlului obligatoriu și facultativ;

b) 30 de zile de la data primirii cererii de efectuare a controlului – în cazul

controlului solicitat de autoritatea administrației publice locale sau de persoana

vătămată.

În termen de 30 de zile de la data primirii notificării, autoritatea locală emitentă

trebuie să modifice sau să abroge actul contestat.

În cazul în care, în termenul stabilit la alin.(3), autoritatea locală emitentă și-a

menținut poziția sau nu a reexaminat actul contestat, oficiul teritorial al Cancelariei

de Stat poate sesiza instanța de contencios administrativ în termen de 30 de zile de

la data primirii notificării refuzului de a modifica sau de a abroga actul contestat sau

în cazul tăcerii autorității locale emitente în termen de 60 de zile de la data notificării

cererii de modificare sau de abrogare a actului în cauză.

De asemenea, instanța de recurs consideră imperioase cauzei și prevederile art.

12 alin. (2 lit. a)-f) al Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația

publică locală, potrivit cărora pornind de la domeniile de activitate ale autorităților

administrației publice locale de nivelul întîi stabilite la art.4 al Legii privind

descentralizarea administrativă, consiliul local realizează următoarele competențe:

decide punerea în aplicare și modificarea, în limitele competenței sale, a impozitelor

și taxelor locale, a modului și a termenelor de plată a acestora, precum și acordarea

de facilități pe parcursul anului bugetar; administrează bunurile domeniului public

și ale celui privat ale satului (comunei), orașului (municipiului); decide darea în

administrare, concesionarea, darea în arendă ori în locațiune a bunurilor domeniului

public al satului (comunei), orașului (municipiului), după caz, precum și a serviciilor

publice de interes local, în condițiile legii; decide vînzarea, privatizarea,

concesionarea sau darea în arendă, în comodat ori în locațiune a bunurilor

domeniului privat al satului (comunei), orașului (municipiului), după caz, în

condițiile legii; decide atribuirea și schimbarea destinației terenurilor proprietate a

satului (comunei), orașului (municipiului), după caz, în condițiile legii; decide

asupra lucrărilor de proiectare, construcție, întreținere și modernizare a drumurilor,

podurilor, fondului locativ în condițiile Legii cu privire la locuințe, precum și a

întregii infrastructuri economice, sociale, medicale și de agrement de interes local.

Conform art. 77 alin. (1)-(5) al Legii menționate, toate bunurile care aparțin

unității administrativ-teritoriale sînt supuse inventarierii anuale, iar rapoartele asupra

13

situației lor se prezintă consiliului respectiv.

Bunurile domeniului public al unității administrativ-teritoriale pot fi date în

administrare întreprinderilor municipale și instituțiilor publice, concesionate, date în

arendă ori în locațiune, după caz, în temeiul deciziei consiliului local sau raional, în

condițiile legii.

Bunurile domeniului privat al unității administrativ-teritoriale pot fi înstrăinate,

date în administrare, în arendă ,în comodat ori în locațiune, în condițiile legii.

Înstrăinarea bunurilor domeniului privat al satului (comunei), orașului

(municipiului), raionului, schimburile de terenuri, delimitarea, partajul sau trecerea

bunurilor dintr-un domeniu în altul, renunțarea la drepturi sau recunoașterea de

drepturi și obligații se fac prin decizie a consiliului local sau raional, în temeiul

expertizei.

Înstrăinarea, concesionarea, darea în arendă ori în locațiune a bunurilor

proprietate a unității administrativ-teritoriale se fac prin licitație publică, organizată

în condițiile legii, cu excepția cazurilor stabilite expres prin lege.

Subsecvent, instanța de recurs invederează dispozițiile art. 504 alin. (1) și (2)

al Codului civil (în vigoare până la 01 martie 2019), care stipulează că cînd vreo

înscriere din registrul bunurilor imobile nu corespunde situației juridice reale, se

poate cere rectificarea înscrierii.

Prin rectificare se înțelege radierea, corectarea sau menționarea oricărei

operațiuni susceptibile de a face obiectul unei înscrieri în registru.

În conformitate cu art. 505 alin.(1) lit. a)-d) din Codul civil (în vigoare până la

01 martie 2019), orice persoană interesată poate cere rectificarea unei intabulări sau

înscrieri provizorii dacă: înscrierea sau actul în al cărui temei s-a dispus înscrierea

nu a fost valabil; dreptul înscris a fost calificat greșit; nu mai sînt întrunite condițiile

de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în al cărui temei

s-a făcut înscrierea; există și alte temeiuri prevăzute de lege.

Conform art. 38 alin. (3) al Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25

februarie 1998 (versiune în vigoare din 27 octombrie 2017 ), greșelile care nu au

caracter tehnic (indicarea greșită a tipului de drept, a denumirii titularului de

drepturi, componența bunului imobil, denaturarea mărimii cotelor în proprietatea

comună, a coordonatelor hotarelor, exceptînd transformarea coordonatelor punctelor

de hotar dintr-un sistem de coordonate în altul, și alte greșeli care lezează drepturile

și interesele legitime ale tutilarilor de drepturi sau ale altor persoane) se corectează

cu consimțămîntul exprimat în scris al fiecărui titular de drepturi ale cărui interese

sînt atinse sau în temeiul hotărîrii judecătorești irevocabile.

Iar, conform art. 38 alin. (8) al Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din

25 februarie 1998, nu constituie rectificare modificarea înscrierilor din registrul

bunurilor imobile referitoare la datele despre bunul imobil, cum ar fi: modificarea

numărului cadastral, modificarea adresei, modificarea destinației, modificarea

suprafeței bunului imobil și a altor date înscrise în subcapitolul I al registrului

bunurilor imobile, precum și a celor referitoare la datele despre drept care nu

afectează existența acestuia, cum ar fi: modificarea denumirii titularului persoană

juridică sau modificarea numelui, prenumelui titularului persoană

fizică. Modificarea înscrierilor se face în temeiul actelor justificative, la cerere sau

din oficiu, după cum este prevăzut de legislație.

14

În corespundere cu pct. 118 lit. a) și c) al Instrucțiunii cu privire la modul de

elaborare și actualizare a planurilor cadastrale și geometrice, aprobată prin Ordinul

Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 140 din 06 august 2012 (abrogat la

08 septembrie 2017, prin Ordinul Agenției Relații Funciare și Cadastru nr.70 din

04 august 2017), actualizarea planului cadastral poate fi efectuată în scopul

corectării erorilor ce țin de coordonatele hotarelor, evidențiate la transpunerea

proiectelor de organizare a teritoriului. O astfel de modificare se efectuează în baza

deciziei consiliului local emisă pe marginea noului plan geometric (art.55 al Legii

cadastrului bunurilor imobile) parcurgînd următorii pași: la cererea unuia sau a mai

mulți titulari de drept, la inițiativa autorității publice locale sau în cadrul programului

de corectare a erorilor, specialistul în lucrări cadastrale va întocmi actul de

constatare, care va conține următoarea informație: descrierea greșelii, data

descoperirii, cauza nașterii ei, descrierea situației din planul cadastral și a celei din

teren, propuneri privind modalitatea de corectare a erorilor; decizia consiliului emisă

pe marginea noului plan geometric va servi drept temei pentru modificarea planului

cadastral. Oficiul cadastral teritorial, va elibera proprietarilor de teren al cărui plan

a fost modificat, planul cadastral al bunului imobil, cu indicarea suprafeței acestuia,

care va fi parte componentă a documentului ce confirmă dreptul de proprietate

asupra terenului.

Iar, conform art. 9 alin. (2) din Legea nr. 317 din 18 iulie 2003 privind actele

normative ale Guvernului și ale altor autorități ale administrației publice centrale și

locale (abrogată la 12 iulie 2018, prin Legea nr.100 din 22 decembrie 2017), actele

normative ale autorităților administrației publice centrale și locale trebuie să

corespundă întocmai prevederilor constituționale, legilor, precum și hotărîrilor și

ordonanțelor Guvernului.

Pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel, Oficiul

Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, a invocat ilegalitatea deciziei Consiliului

com. Băcioi nr. 6/2 din 17 decembrie 2017 „Cu privire la operarea modificărilor în

decizia Consiliului com. Băcioi nr. 7/5 din 08 iunie 2012 „Cu privire la anularea

titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren”, menționând că aceasta

nu corespunde legislației în vigoare. Or, decizia nominalizată a fost emisă în lipsa

unei expertize sau a actului de constatare, care atestă necesitatea anulării dreptului

de proprietate a administrației publice locale asupra terenurilor vizate. De altfel, prin

acest fapt fiind aduse prejudicii bugetului local, prin venituri ratate.

Instanța de apel a ajuns la concluzia netemeiniciei acțiunii Oficiului Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat, stabilind din materialele cauzei că, potrivit datelor

din Registrul bunurilor imobile, titularul terenului cu nr. cadastral 5511206226, Ion

Chiperi și-a înregistrat dreptul de proprietate, în proporție de 50 %, la 10 august

2007, în baza titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, emis în baza

deciziei Primăriei com. Băcioi nr. 1/2 din 17 ianuarie 1992. Iar, 50% din dreptul de

proprietate a fost înregistrat după administrația publică locală. (f.d. 12, 17, Vol.I)

De asemenea, instanța de apel a constatat situații similare de înregistrare a

dreptului de proprietate, în anul 2007, în proporție de 50% și în cazul cet. Serghei

Colun, Andrei Colun, Simion Sîli, Gheorghe Sîli, Ana Schinu, Vasile Botnari (f.d.

49-50, 53, 58, 59, 60, 61, Vol.I).

Totodată, instanța de apel a precizat că Anisia Lupașcu, și-a înregistrat primar,

dreptul de proprietate asupra terenului cu nr. cadastral 5511113275, în proporție de

15

50 % la 10 august 2007, în baza titlului de autentificare a dreptului deținătorului de

teren, emis la 05 iunie 2007. Iar, la 05 noiembrie 2012 i-a fost eliberat un alt titlu, în

temeiul deciziei Consiliului com. Băcioi nr. 7/5 din 08 iunie 2012, în temeiul căreia

la 20 noiembrie 2012, dreptul administrației publice locale asupra 50% din terenul

vizat a fost radiat. (f.d. 47-48, Vol.I)

De altfel, instanța de apel a menționat că circumstanțe identice au fost atestate

și în cazurile Verei Perju, lui Ion Perju, lui Vasile Pruteanu, lui Gheorghe Cotea, lui

Nicolae Crețu și Ninei Pogon (f.d.54, 63, 65, 67, 69, 71, Vol.I).

Prin urmare, instanța de apel a conchis că, prin decizia Consiliului com. Băcioi

nr. 6/2 din 17 decembrie 2017 „Cu privire la operarea modificărilor în decizia

Consiliului com. Băcioi nr. 7/5 din 08 iunie 2012 „Cu privire la anularea titlurilor de

autentificare a dreptului deținătorului de teren”, nu se intenționează înstrăinarea

terenurilor publice, fără respectarea unei proceduri legale, dar se explică în mod

detaliat voința Consiliului com. Băcioi, expusă la adoptarea deciziei nr. 7/5 din

08 iunie 2012.

Reieșind din cele enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție relevă că Curtea de Apel Chișinău

a omis să stabilească cu certitudine, care sunt de facto suprafețele de teren atribuite

inițial terților, în condițiile în care din materialele cauzei acest fapt nu poate fi

constatat.

Astfel, instanța de recurs notează că, potrivit Titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren, eliberat la 05 iunie 2007 lui Ion Chiperi, prin decizia

primăriei com. Băcioi nr. 1/2 din 17 ianuarie 1992, deținătorului i s-a repartizat în

proprietate comună doar 50 % din pământului cu suprafața totală de 0,2619 ha, date

care au fost înregistrate și în Registrul bunurilor imobile la 10 august 2007 (f.d.151-

152, Vol.I).

Iar, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a invocat că, prin decizia

Consiliului com. Băcioi nr. 6/2 din 17 decembrie 2017 „Cu privire la operarea

modificărilor în decizia Consiliului com. Băcioi nr. 7/5 din 08 iunie 2012 „Cu privire

la anularea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren” au fost

anulate titlurile persoanelor indicate în decizia Consiliului com. Băcioi nr. 7/5 din

08 iunie 2012 „Cu privire la anularea titlurilor de autentificare a dreptului

deținătorului de teren” și majorată suprafața terenurilor cu 50 %, atribuită anterior,

gratis, fără anumite acte confirmative.

Conform art.22 alin.(2) lit. b) al Legii contenciosului administrativ, în vigoare

la data examinării cauzei, în cazul punerii cererii pe rol, judecătorul dispune

prezentarea de către pârât a actului administrativ contestat și a documentației care a

stat la baza emiterii acestuia, a înscrisurilor sau a altor date pe care instanța le

consideră necesare la judecarea cauzei.

Contrar prevederilor legale citate, la materialele cauzei nu se atestă actele

primare, în baza cărora au fost atribuite inițial suprafețele de teren terților, a fost

înregistrat dreptul de proprietate asupra terenurilor vizate și emise actele, legalitatea

cărora se contestă, iar instanța de judecată punând cererea pe rol, nu a dispus

prezentarea de către părți a acestor acte. Efectiv, acestea nu au fost examinate în

ședințele de judecată, ca ulterior instanța să se pronunțe asupra temeiniciei sau

netemeiniciei acțiunii înaintate de către reclamant. Or, instanța de apel a conchis că,

16

prin decizia Consiliului com. Băcioi nr. 6/2 din 17 decembrie 2017 se explică în mod

detaliat voința Consiliului com. Băcioi, expusă la adoptarea deciziei nr. 7/5 din

08 iunie 2012, iar pentru a stabili care a fost temeiul adoptării deciziei nr. 7/5 din

08 iunie 2012 urmau a fi examinate actele care au stat la baza emiterii deciziei

nominalizate.

De altfel, Curtea de Apel Chișinău a omis să stabilească dacă actul

administrativ contestat, a fost emis în conformitate cu dispozițiile art. 77 al Legii

nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, art. 38 alin.(3)

din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, pct. 118 al

Instrucțiunii cu privire la modul de elaborare și actualizare a planurilor cadastrale și

geometrice, aprobată prin Ordinul Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 140 din

06 august 2012 și art. 9 alin. (2) din Legea nr. 317 din 18 iulie 2003 privind actele

normative ale Guvernului și ale altor autorități ale administrației publice centrale și

locale, în vigoare la data emiterii deciziei contestate, și anume dacă corespunde

legislației în vigoare, în condițiile în care la materialele cauzei nu se regăsește

expertiza ce urma a fi efectuată în acest sens sau actul de constatare, care atestă

necesitatea anulării dreptului de proprietate a administrației publice locale asupra

terenurilor în litigiu.

Prin urmare, nu este cert în baza căror circumstanțe prima instanță și instanța

de apel a ajuns la concluzia netemeiniciei acțiunii Oficiului Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat și soluției emise.

Ținând cont de cele enunțate, instanța de recurs conchide că instanța de apel

pripit a considerat că decizia Consiliului com. Băcioi nr. 6/2 din 17 decembrie 2017

„Cu privire la operarea modificărilor în decizia Consiliului com. Băcioi nr. 7/5 din

08 iunie 2012 „Cu privire la anularea titlurilor de autentificare a dreptului

deținătorului de teren”, nu este un act administrativ, prin care autoritatea publică

locală a renunțat la proprietate, dar un act administrativ, prin care s-au înlăturat

omisiunile și erorile admise la emiterea deciziei Consiliului com. Băcioi nr. 7/5 din

08 iunie 2012 „Cu privire la anularea titlurilor de autentificare a dreptului

deținătorului de teren”, în temeiul căreia mai multor cetățeni le-au fost eliberate

titluri de autentificare a dreptului deținătorului de teren.

De altfel, instanța de recurs cataloghează ca fiind nefondată concluzia

instanței ierarhic inferioare că decizia contestată nu se referă la suprafața terenurilor

atribuite în proprietate anterior destinatarilor, dar la corectarea erorii referitoare la

înregistrarea dreptului de proprietate în mărime de 50 % al administrației publice

locale din bunul imobil atribuit în proprietate lui Ion Chiperi.

Or, din conținutul deciziei Consiliului com. Băcioi nr. 6/2 din

17 decembrie 2017 „Cu privire la operarea modificărilor în decizia Consiliului com.

Băcioi nr. 7/5 din 08 iunie 2012 „Cu privire la anularea titlurilor de autentificare a

dreptului deținătorului de teren” rezultă că au fost operate modificări în pct. 2 alin.

(1) și (4) al deciziei Consiliului com. Băcioi nr. 7/5 din 08 iunie 2012 „Cu privire la

anularea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren”, care vizează

toți proprietarii de terenuri și terenurile menționate, și nu se răsfrânge doar asupra

bunului imobil atribuit în proprietate lui Ion Chiperi.

În consecință, instanța de recurs apreciază drept superficiale și expuse sub un

aspect general concluziile instanței de apel privind respingerea acțiunii Oficiului

Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, din motiv că aceasta nu a elucidat toate

17

circumstanțele importante speței, cu toate că în virtutea caracterului devolutiv al

apelului, urma să rejudece fondul cauzei sub toate aspectele și în limita pretențiilor

înaintate de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

Având în vedere cele enunțate, instanța de recurs conchide că instanța de apel

nu a dat o apreciere multiaspectuală, completă, nepărtinitoare tuturor probelor din

dosar în ansamblu și interconexiunea lor, motiv din care a emis o decizie cu o soluție

pripită și neîntemeiată.

Per ansamblu, ținând cont de natura litigiului și de marja de apreciere a instanței

de judecată, Colegiul judiciar opinează că a examinat principalele întrebări juridice

stabilite, care poartă un caracter secundar și nu au forță juridică de a influența decisiv

considerentele de mai sus (a se vedea, printre alte autorități, Kamil Uzun vs Turcia,

10 mai 2007, parag. 64 din 10 mai 2007; Centrul pentru Resurse Juridice în numele

lui Valentin Câmpeanu vs România (Marea Cameră), 17 iulie 2014, parag. 156).

Așadar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție notează că cele menționate mai sus nu pot fi corectate în

ordine de recurs, din cauza specificului acestora. De altfel, participanții la proces,

trebuie să aibă posibilitatea reală să-și prezinte apărarea și să fie audiați de o instanță

de apel, care va fi competentă de a examina toate chestiunile de fapt și de drept

relevante litigiului (a se vedea A. Menarini Diagnostics S.R.L. vs Italia,

27 septembrie 2011, parag. 59; Akaki Tchaghiashvili, 2 septembrie 2014, parag. 34,

Samardžić, ibidem, parag. 31, Gohe și alții vs Franța, 3 iulie 2018, parag. 41 -

43).

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea erorii

instanței de apel la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a admite recursul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat, de a casa decizia din 01 decembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău și de a restitui cauza pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată.

Astfel, ținând cont de rolul specific al instanței de recurs și de preeminența

dreptului, este imperios, ca la reexaminarea cauzei în ordine de apel, să fie remediate

neajunsurile procedurii inițiale (a se vedea cauzele Baka vs Ungaria (Marea

Cameră), 23 iunie 2016, parag. 117; Zubac vs Croația (Marea Cameră), 5 aprilie

2018, parag. 123 – 125).

Pe această cale, cauza de contencios administrativ urmează a fi judecată în

întregime în cadrul unei proceduri noi, în cadrul căreia instanța de apel va avea

sarcina de a stabili o legătură clară între faptele speței, dispozițiile legale aplicabile

și concluziile la care a ajuns. În funcție de rezultatul aprecierii juridice, instanța de

apel va trebui să constate temeinicia sau lipsa unui temei legal a cererii de apel

formulată de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat (a se vedea, spre

exemplu, importanța rejudecării cauzei de către instanțele ierarhic inferioare în baza

considerentelor unei instanțe de recurs, Victor Harovschi vs Moldova, 18 noiembrie

2008; Dimitar Yordanov vs Bulgaria, 06 septembrie 2018, parag. 52 – 53).

Altfel spus, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele

menționate și reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată.

18

Conform art. 195, 247, 248 alin.(1) lit. d) și alin. (2) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

Se casează integral decizia din 01 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și

se restituie cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva

Consiliului com. Băcioi, persoane terțe Simion Sîli, Nina Pogon, Elena Botnaru,

Gheorghe Sîli, Ana Schinu, Andrei Schinu, Gheorghe Cotea, Vera Perju, Ion Perju,

Andrei Colun, Vasilii Pruteanu, Alexandra Pruteanu, Nicolae Crețu, Maria Crețu,

Maria Vicolaș, Serghei Vicolaș privind contestarea actului administrativ spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

Aliona Miron

Nina Vascan

19