3r-282/22 — contestarea actelor administrative

Dosarul nr. 3r-282/22 2-21101850-01-3r-17082022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. L. Holevițcaia) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc) D E C I Z I E 28 septembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu examinând recursul depus de către Vadim Galușca, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Vadim Galușca împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ, și cererea de chemare în judecată depusă de Vadim Galușca împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, împotriva încheierii din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a declarat inadmisibil apelul depus de către Vadim Galușca, c o n s t a t ă : La 7 iulie 2021, Vadim Galușca a depus cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea deciziei privind încetarea dreptului de acces la secretul de stat.

Ulterior, la 21 iulie 2021, Vadim Galușca a depus cerere de chemare în judecată Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea ordinului nr. 97 ef din 21 iunie 2021 cu privire la întreruperea raportului de serviciu, restabilirea în funcția deținută anterior și achitarea salariului pentru absența forțată de la muncă. Prin încheierea din 7 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, au fost conexate acțiunile sus notate, pentru a fi examinate concomitent. Prin hotărârea din 24 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost respinsă ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de către Vadim Galușca. La data de 5 ianuarie 2022, Vadim Galușca a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii instanței de fond din 24 decembrie 2021. Prin încheierea din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost declarat inadmisibil apelul depus de către Vadim Galușca, în baza art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

1 La 8 august 2022, Vadim Galușca a depus recurs împotriva încheierii din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea încheierii instanței de apel cu restituirea cauzei la rejudecare, la faza primirii cererii de apel. În argumentarea cererii de recurs a indicat că, nu a luat cunoștință de hotărârea motivată a instanței de fond, deoarece nu i-a fost expediată.

A menționat că încheierea recurată este neîntemeiată și pasibilă de a fi castă, deoarece instanța de apel indică asupra faptului că nu a depus apelul motivat în termenul prevăzut de art. 232 din Codul administrativ, deși i-a fost expediată copia hotărârii motivate la data de 14 martie 2022. Inclusiv se invocă și că reprezentantul său – avocatul Anatolie Barbacar a recepționat copia hotărârii motivate la 13 aprilie 2022 Recurentul a remarcat că nu a recepționat hotărârea motivată a primei instanțe din 24 decembrie 2021, iar avocatul Anatolie Barbacar a avut împuterniciri pentru reprezentarea sa doar în instanța de fond. A specificat și faptul că hotărârea instanței de fond nu a fost publicată pe portalul național al instanțelor de judecată până în prezent.

A afirmat că în circumstanțele create a fost în imposibilitate de a lua cunoștință de hotărârea motivată a primei instanțe. În drept, și-a întemeiat cererea de recurs în baza dispozițiilor art. 230, 236, 241- 243 din Codul administrativ. Prin referința depusă la data de 8 septembrie 2022, Ministerul Afacerilor Interne a solicitat respingerea recursului depus de către Vadim Galușca. În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 22 iunie 2022, fiind notificată recurentului/reprezentantului la data de 26 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice (f.d.107). Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul depus de către Vadim Galușca, la 8 august 2022, este în termen. Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acestora. Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ 2 al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de către Vadim Galușca, urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente. În corespundere cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de respingere a recursului. Din conținutul recursului, rezultă că Vadim Galușca, nu este de acord cu încheierea din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care apelul depus de către ultimul, împotriva hotărârii din 24 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost declarat inadmisibil pe motiv că nu a fost prezentată motivarea apelului. În conformitate cu prevederile art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului.

Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2). În temeiul art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată. Prin prisma normei enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ relevă că dispozitivul hotărârii primei instanțe a fost pronunțat public la 24 decembrie 2021 (f.d.58), fiind notificat recurentului în aceeași zi (f.d.59).

La 5 ianuarie 2022, cu respectarea dispozițiilor art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, Vadim Galușca a depus cererea de apel nemotivată împotriva hotărârii instanței de fond. În continuare, în sensul art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. Articolul 97 alin.(1) și alin.(3) lit. c) din Codul administrativ, reglementează că notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod.

Autoritatea publică poate alege notificarea prin poștă cu scrisoare recomandată. În temeiul art.109 alin.(2) din Codul administrativ, pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție. Conform avizului de recepție/livrare anexat la materialele cauzei se denotă cu certitudine că la data 13 aprilie 2022, reprezentantul – avocatul Anatolie Barbacar a recepționat hotărârea motivată din 24 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.81). La acest capitol, instanța de recurs apreciază critic alegațiile recursului precum că Vadim Galușca nu a recepționat hotărârea motivată a instanței de fond, or, în temeiul art. 98 alin. (1) din Codul administrativ, dacă în cadrul procedurii administrative un participant este reprezentat, conform art. 45, de către un reprezentant legal, notificările se adresează acestuia.

3 Întru susținerea poziției recurentului, nu poate fi reținut nici argumentul referitor la faptul că avocatul Anatolie Barbacar a avut împuterniciri pentru reprezentarea sa doar în instanța de fond. Deoarece, din conținutul mandatului (verso) anexat la materialele cauzei se atestă că avocatul Anatolie Barbacar a fost împuternicit inclusiv de a ataca hotărârea judecătorească (f.d.2). Iar, careva acte/probe care să confirme lipsa împuternicirilor sau rezilierea contractului de asistență juridică nr. 182 din 2 iulie 2021 încheiat cu avocatul Anatolie Barbacar, recurentul la actele dosarului nu a prezentat. Mai mult că, dispozițiile art. 195 din Codul administrativ coroborate cu art. 80 alin. (9) din Codul de procedură civilă, stipulează expres că reprezentantul care renunță la împuterniciri trebuie să înștiințeze atât reprezentatul, cît și instanța cu cel puțin 10 zile înainte de data judecării cauzei sau înainte de expirarea termenelor de atac.

Prin urmare, în condițiile date, se menționează că, termenul de depunere a apelului motivat a început să curgă de la 14 aprilie 2022 și a expirat la data de 13 mai 2022 (zi de vineri). Cu toate acestea, de către Vadim Galușca, nu a fost depusă motivarea apelului în termenul prevăzut de lege. În urma celor relatate se constată temeinicia încheierii instanței de apel, deoarece Vadim Galușca nu a depus motivarea apelului în modul stabilit de art. 232 din Codul administrativ, fapt pentru care survin consecințele dispozițiilor art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ. Deci, conform jurisprudenței CEDO participanții procesului de judecată, inițiind proceduri în justiție, urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale procedurale.

Este lipsit de temei și argumentul recursului referitor la faptul că prin actul contestat, instanța de apel i-a îngrădit dreptul recurentului la un proces echitabil și l-a lipsit de asistență juridică garantată, deoarece este declarativ și în contradicție cu suportul probator prezent la actele cauzei. Reieșind din cele menționate se constată ca fiind întemeiată soluția instanței de apel cu privire la declararea apelului depus de către Vadim Galușca ca inadmisibil în temeiul art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, or, exercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din acest drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că, a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

Astfel, argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu constituie temei de anulare a încheierii recurate, care este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil în sensul art. 6 din CEDO. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ amintește că, art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și a Libertăților Fundamentale ale Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. În practica sa constantă, Curtea a reiterat că „dreptul la instanță”, la fel ca și dreptul de acces, nu are un caracter absolut.

În această privință Curtea Europeană, în multe cauze similare, nu exclude ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev vs fosta 4 Republică Iugoslavă a Macedoniei; Kemp vs Luxemburg; Diaz Ochoa vs Spania), în care CEDO a reiterat că, termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție. Din considerentele expuse și având în vedere faptul că, încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține încheierea contestată.

În conformitate cu prevederile art. 243 alin. (1), lit. b) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul depus de către Vadim Galușca și se menține încheierea din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu 5