3r-282/22 — contestarea actelor administrative

Dosarul nr. 3r-282/22

2-21101850-01-3r-17082022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. L. Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

D E C I Z I E

28 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de către Vadim Galușca,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Vadim Galușca împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea

actului administrativ,

și cererea de chemare în judecată depusă de Vadim Galușca împotriva Ministerului

Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea emiterii

actului administrativ individual favorabil,

împotriva încheierii din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

declarat inadmisibil apelul depus de către Vadim Galușca,

c o n s t a t ă :

La 7 iulie 2021, Vadim Galușca a depus cerere de chemare în judecată în ordinea

contenciosului administrativ împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la

anularea deciziei privind încetarea dreptului de acces la secretul de stat.

Ulterior, la 21 iulie 2021, Vadim Galușca a depus cerere de chemare în judecată

Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea ordinului nr. 97 ef din 21 iunie

2021 cu privire la întreruperea raportului de serviciu, restabilirea în funcția deținută

anterior și achitarea salariului pentru absența forțată de la muncă.

Prin încheierea din 7 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, au

fost conexate acțiunile sus notate, pentru a fi examinate concomitent.

Prin hotărârea din 24 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de către Vadim Galușca.

La data de 5 ianuarie 2022, Vadim Galușca a depus cerere de apel nemotivată

împotriva hotărârii instanței de fond din 24 decembrie 2021.

Prin încheierea din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost declarat

inadmisibil apelul depus de către Vadim Galușca, în baza art. 236 alin. (2) lit. e) din

Codul administrativ.

1

La 8 august 2022, Vadim Galușca a depus recurs împotriva încheierii din 22 iunie

2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea

încheierii instanței de apel cu restituirea cauzei la rejudecare, la faza primirii cererii de

apel.

În argumentarea cererii de recurs a indicat că, nu a luat cunoștință de hotărârea

motivată a instanței de fond, deoarece nu i-a fost expediată.

A menționat că încheierea recurată este neîntemeiată și pasibilă de a fi castă,

deoarece instanța de apel indică asupra faptului că nu a depus apelul motivat în

termenul prevăzut de art. 232 din Codul administrativ, deși i-a fost expediată copia

hotărârii motivate la data de 14 martie 2022. Inclusiv se invocă și că reprezentantul său

– avocatul Anatolie Barbacar a recepționat copia hotărârii motivate la 13 aprilie 2022

Recurentul a remarcat că nu a recepționat hotărârea motivată a primei instanțe din

24 decembrie 2021, iar avocatul Anatolie Barbacar a avut împuterniciri pentru

reprezentarea sa doar în instanța de fond.

A specificat și faptul că hotărârea instanței de fond nu a fost publicată pe portalul

național al instanțelor de judecată până în prezent.

A afirmat că în circumstanțele create a fost în imposibilitate de a lua cunoștință de

hotărârea motivată a primei instanțe.

În drept, și-a întemeiat cererea de recurs în baza dispozițiilor art. 230, 236, 241-

243 din Codul administrativ.

Prin referința depusă la data de 8 septembrie 2022, Ministerul Afacerilor Interne a

solicitat respingerea recursului depus de către Vadim Galușca.

În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată

în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite

neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar

instanței competente să soluționeze recursul.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 22 iunie 2022, fiind

notificată recurentului/reprezentantului la data de 26 iulie 2022, prin intermediul poștei

electronice (f.d.107).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție conchide că recursul depus de către Vadim Galușca, la 8 august

2022, este în termen.

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ a

decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea

datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea

părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu

suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acestora.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

2

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de către Vadim Galușca,

urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În corespundere cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de respingere a

recursului.

Din conținutul recursului, rezultă că Vadim Galușca, nu este de acord cu încheierea

din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care apelul depus de către ultimul,

împotriva hotărârii din 24 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a

fost declarat inadmisibil pe motiv că nu a fost prezentată motivarea apelului.

În conformitate cu prevederile art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ,

instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil,

apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară

inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după

expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).

În temeiul art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea apelului se prezintă

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă

se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care

a emis hotărârea contestată.

Prin prisma normei enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ relevă că dispozitivul hotărârii primei instanțe a fost pronunțat

public la 24 decembrie 2021 (f.d.58), fiind notificat recurentului în aceeași zi (f.d.59).

La 5 ianuarie 2022, cu respectarea dispozițiilor art. 232 alin. (1) din Codul

administrativ, Vadim Galușca a depus cererea de apel nemotivată împotriva hotărârii

instanței de fond.

În continuare, în sensul art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și

comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă

de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului

comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Articolul 97 alin.(1) și alin.(3) lit. c) din Codul administrativ, reglementează că

notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma

stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege notificarea prin poștă cu

scrisoare recomandată.

În temeiul art.109 alin.(2) din Codul administrativ, pentru probarea notificării este

suficient avizul de recepție.

Conform avizului de recepție/livrare anexat la materialele cauzei se denotă cu

certitudine că la data 13 aprilie 2022, reprezentantul – avocatul Anatolie Barbacar a

recepționat hotărârea motivată din 24 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani (f.d.81).

La acest capitol, instanța de recurs apreciază critic alegațiile recursului precum că

Vadim Galușca nu a recepționat hotărârea motivată a instanței de fond, or, în temeiul

art. 98 alin. (1) din Codul administrativ, dacă în cadrul procedurii administrative un

participant este reprezentat, conform art. 45, de către un reprezentant legal, notificările

se adresează acestuia.

3

Întru susținerea poziției recurentului, nu poate fi reținut nici argumentul referitor la

faptul că avocatul Anatolie Barbacar a avut împuterniciri pentru reprezentarea sa doar

în instanța de fond. Deoarece, din conținutul mandatului (verso) anexat la materialele

cauzei se atestă că avocatul Anatolie Barbacar a fost împuternicit inclusiv de a ataca

hotărârea judecătorească (f.d.2). Iar, careva acte/probe care să confirme lipsa

împuternicirilor sau rezilierea contractului de asistență juridică nr. 182 din 2 iulie 2021

încheiat cu avocatul Anatolie Barbacar, recurentul la actele dosarului nu a prezentat.

Mai mult că, dispozițiile art. 195 din Codul administrativ coroborate cu art. 80 alin.

(9) din Codul de procedură civilă, stipulează expres că reprezentantul care renunță la

împuterniciri trebuie să înștiințeze atât reprezentatul, cît și instanța cu cel puțin 10 zile

înainte de data judecării cauzei sau înainte de expirarea termenelor de atac.

Prin urmare, în condițiile date, se menționează că, termenul de depunere a apelului

motivat a început să curgă de la 14 aprilie 2022 și a expirat la data de 13 mai 2022 (zi

de vineri).

Cu toate acestea, de către Vadim Galușca, nu a fost depusă motivarea apelului în

termenul prevăzut de lege.

În urma celor relatate se constată temeinicia încheierii instanței de apel, deoarece

Vadim Galușca nu a depus motivarea apelului în modul stabilit de art. 232 din Codul

administrativ, fapt pentru care survin consecințele dispozițiilor art. 236 alin. (2) lit. e)

din Codul administrativ.

Deci, conform jurisprudenței CEDO participanții procesului de judecată, inițiind

proceduri în justiție, urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență derularea

procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale procedurale.

Este lipsit de temei și argumentul recursului referitor la faptul că prin actul

contestat, instanța de apel i-a îngrădit dreptul recurentului la un proces echitabil și l-a

lipsit de asistență juridică garantată, deoarece este declarativ și în contradicție cu

suportul probator prezent la actele cauzei.

Reieșind din cele menționate se constată ca fiind întemeiată soluția instanței de apel

cu privire la declararea apelului depus de către Vadim Galușca ca inadmisibil în temeiul

art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, or, exercitarea oricărei căi de atac și

neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din acest

drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că, a fost

împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în

termen.

Astfel, argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu constituie

temei de anulare a încheierii recurate, care este compatibilă cu respectarea garanțiilor

unui proces echitabil în sensul art. 6 din CEDO.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

amintește că, art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și a

Libertăților Fundamentale ale Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a

sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu

caracter civil.

În practica sa constantă, Curtea a reiterat că „dreptul la instanță”, la fel ca și dreptul

de acces, nu are un caracter absolut. În această privință Curtea Europeană, în multe

cauze similare, nu exclude ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să

justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev vs fosta

4

Republică Iugoslavă a Macedoniei; Kemp vs Luxemburg; Diaz Ochoa vs Spania), în

care CEDO a reiterat că, termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează

accesul la justiție.

Din considerentele expuse și având în vedere faptul că, încheierea instanței de apel

este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține

încheierea contestată.

În conformitate cu prevederile art. 243 alin. (1), lit. b) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de către Vadim Galușca și se menține încheierea din 22

iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

5