2rh-80/22 — cu privire la stabilirea paternității și încasarea pensiei pentru întreținerea copilului

Dosarul nr. 2rh-80/22 2-18067549-01-2rh-03082022 Prima instanță: Judecătoria Bălți (jud. G. Polivenco) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. E. Gligor, V. Tripaduș, R. Burdeniuc) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. D. Visternicean, S. Moldovan, A. Cobăneanu) ÎNCHEIERE 28 septembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu examinând cererea de revizuire depusă de Ivan Epure în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Tatianei Rusu împotriva lui Ivan Epure cu privire la stabilirea paternității și încasarea pensiei pentru întreținerea copilului împotriva deciziei din 28 februarie 2007 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost considerat inadmisibil recursul declarat de Ivan Epure constată: La 18 octombrie 2005, Tatiana Rusu a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ivan Epure cu privire la stabilirea paternității și încasarea pensiei pentru întreținerea copilului.

Prin hotărârea din 21 decembrie 2005 a Judecătoriei Bălți, a fost admisă acțiunea. A fost stabilită paternitatea lui Ivan Epure față de fiica XXXXX, născută la XXXXX și încasat de la Ivan Epure în beneficiul Tatianei Rusu pensia pentru întreținerea copilului XXXXX în mărime de 1/4 din toate veniturile lunar, începând cu 18 octombrie 2005 și până la majoratul copilului. A fost încasată taxa de stat în mărime de 150 lei în folosul statului din contul lui Ivan Epure. Prin decizia din 5 septembrie 2006 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat de către Ivan Epure și menținută fără modificări hotărârea din 21 decembrie 2005 a Judecătoriei Bălți. Prin decizia din 28 februarie 2007 a Curții Supreme de Justiție, a fost considerat inadmisibil recursul declarat de Ivan Epure.

1 Prin încheierea din 31 octombrie 2007 a Curții Supreme de Justiție, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ivan Epure împotriva deciziei din 28 februarie 2007 a Curții Supreme de Justiție. Prin încheierea din 21 ianuarie 2009 Curții Supreme de Justiție, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ivan Epure împotriva deciziei din 28 februarie 2007 a Curții Supreme de Justiție. Prin încheierea din 15 februarie 2017 Curții Supreme de Justiție, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ivan Epure împotriva deciziei din 28 februarie 2007 a Curții Supreme de Justiției. Prin încheierea din 14 martie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ivan Epure împotriva deciziei din 28 februarie 2007 a Curții Supreme de Justiție.

La 3 august 2022, Ivan Epure a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 28 februarie 2007 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea acesteia și numirea expertizei genetice (ADN) a dânsului și a copilului minor XXXXX, care are drept scop stabilirea paternității copilului și scutirea de plata pensiei de întreținere a copilului minor, XXXXX. În motivarea acesteia a indicat că, la caz, este evidentă omisiunea instanței de judecată care, la cererea sa, a ordonat efectuarea expertizei genetice, și nu a celei biologice, astfel încât nu au fost îndeplinite obligațiile ce reglementează instituția expertizei, în conformitate cu art. 150 CPC. Totodată, a obiectat că argumentele instanțelor de judecată, precum că circumstanțelor cauzei le-a fost dată o apreciere corectă, având la bază dovezile administrate în cadrul dezbaterilor judiciare și apreciate conform rigorilor procedurale, sunt eronate și contravin normelor de drept procedural.

Examinând cererea de revizuire, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție o consideră inadmisibilă și care urmează a fi respinsă din următoarele considerente. În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Potrivit art. 450 lit. b) CPC, cererea de revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art. 449 lit. b). Conform art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă. În conformitate cu art. 452 alin. (11) CPC, dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.

2 Iar potrivit 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Raportând aceste prevederi legale la caz, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că cererea de revizuire este depusă de către Ivan Epure împotriva deciziei din 28 februarie 2007 a Curții Supreme de Justiție peste un termen de 15 ani și 7 luni de la data rămânerii irevocabile a acesteia, prin urmare cu depășirea excesivă a termenului prevăzut de art. 450 lit. b) CPC. Or, din conținutul cererii de revizuire, revizuentul Ivan Epure a invocate ca temei de revizuire doar prevederile art. 449 lit. b) CPC, iar art. 450 lit. b) CPC stabilește în mod cert, expres și imperativ că cererea de revizuire, în acest caz, se depune nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau deciziei.

La acest capitol, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că procedura de revizuire prevăzută la art. 449- 453 CPC servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului că, o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată.

Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (speța de referință Brumărescu c. României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999). Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea de la Strasbourg în speța Roșca c. Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată independentă și imparțială, garantat de art. 6 § 1 din Convenție, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenției, care enunța preeminență principiului supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante.

Unul dintre elementele fundamentele a preeminenței este principiul securității raporturilor juridice, care înseamnă că o soluții definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de regula lucrului judecat. Așadar, securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, care cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O abatere de la acest principiu este justificată doar atunci când este 3 necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Josan vs. Moldova, nr. 37431/02, §25; Brumărescu vs. România, nr. 28342/95, §6; Ryabykh vs. Rusia, nr. 52854/99, §52). În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de Ivan Epure în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil garantate de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Ivan Epure împotriva deciziei din 28 februarie 2007 a Curții Supreme de Justiție. În conformitate cu art. art. 446, 448, 450 lit. b), 453 alin. (1) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ivan Epure împotriva deciziei din 28 februarie 2007 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Tatianei Rusu împotriva lui Ivan Epure cu privire la stabilirea paternității și încasarea pensiei pentru întreținerea copilului.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, Ala Cobăneanu judecătorul Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu 4