3ra-733/22 — contestarea actului administrativ

3ra-733/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-733/22

2-21133461-01-3ra-25072022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. L. Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

21 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de către Primarul General al

municipiului Chișinău și Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Aliona Paladi împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Direcției generală

arhitectură, urbanism și relații funciare cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 25 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 8 septembrie 2021, Aliona Paladi a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Primăriei municipiului Chișinău și

Direcției generală arhitectură, urbanism și relații funciare cu privire la contestarea

actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, a activat în funcția publică – șef al

secției autorizări locuințe colective și obiective de utilitate publică a Direcției generale

arhitectură, urbanism și relații funciare.

A menționat că, începând cu luna ianuarie 2021, între ea și conducerea Direcției,

aproape că nu a existat comunicare directă.

A explicat că în perioada aflării în concediu, în lipsa sa, colegii de secție erau chemați

și impuși să execute unele acțiuni cu abateri. Ulterior, actele care nu erau coordonate de

secție, erau luate de șeful direcției și transmise spre examinare altor secții, fără a fi

informată în calitate de șefă de secție.

A afirmat că despre aceasta, a indicat în nota de serviciu din 11 mai 2021, dar această

notă, a înrăutățit relațiile cu șefa direcției. Astfel, a decis cu secția și șeful Direcției, în

subdiviziunea căruia se afla, să meargă la Primărie și să informeze autoritatea publică

locală despre situația creată în Direcție.

A relatat că, ulterior, prin ordinul nr. 88 din 7 iulie 2021, a fost dispusă eliberarea sa

din funcția publică – șef al secției autorizări locuințe colective și obiective de utilitate

publică, începând cu 8 iulie 2021.

1

Reclamanta a mai adăugat că prin ordinul nr. 67 din 31 mai 2021, a fost detașată în

funcția de șef al Secției urbanism și arhitectură din cadrul Preturii sectorului Ciocana,

însă, acest ordin este ilegal, or, Direcția nu a motivat necesitatea urgentă de detașare a

sa și nici nu a dovedit situația dificilă a Preturii sectorului Ciocana de a-și realiza

atribuțiile în domeniul respectiv. Totodată, lipsește descrierea procedurii administrative

care a stat la baza emiterii actului administrativ individual: audieri, opinii ale

participanților.

Reclamanta a specificat că s-a adresat cu o acțiune în contencios administrativ în

contradictoriu cu Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare privind

anularea ordinului nr. 67 din 31 mai 2021.

A notat că, în perioada 2 - 22 iunie 2021, s-a aflat în concediu medical, iar la revenire

din concediul medical, pe 23 iunie 2021, a informat Serviciul resurse umane și

administrare internă despre faptul, că la 18 iunie 2021, a depus acțiune în contencios

administrativ privind suspendarea aplicării ordinului nr. 67 din 31 mai 2021 și anularea

acestuia. Fără a fi luate în considerare cele comunicate, la 23 iunie 2021, în jurul orei

16:00, i-a fost prezentat în biroul de serviciu, preavizul nr. 06-28/204i din 23 iunie 2021,

prin care a fost informată referitor la încetarea raporturilor de serviciu, începând cu 8

iulie 2021.

A relatat, că prin încheierea din 29 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, a fost respinsă cererea privind suspendarea actului administrativ, care a fost

contestată cu recurs la 6 iulie 2021. Cu toate acestea, pe 7 iulie 2021, a fost informată

despre încetarea raporturilor de serviciu, începând cu 8 iulie 2021.

Reclamanta a susținut, că este neîntemeiată mențiunea din procesul-verbal din 7 iulie

2021, potrivit căruia, ar fi fost audiată pe marginea acestui fapt, or, la acel moment, a

avut loc comunicarea referitor la încetarea raporturilor de serviciu, începând cu 8 iulie

2021.

A precizat că emiterea ordinului nr. 88 din 7 iulie 2021, avut loc cu încălcări de

procedură, inclusiv contrar art. 81 din Codul administrativ, și a prevederilor art. 81 alin.

(3) și art. 210 alin. (1) din Codul muncii.

A invocat că prin decizia din 16 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a anulat

încheierea din 29 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a fost adoptată o

nouă soluție prin care, cererea sa cu privire la suspendarea executării actului

administrativ individual defavorabil a fost admisă și a fost suspendată executarea

ordinului Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare nr. 67 din 31 mai

2021.

Drept urmare, Aliona Paladi a solicitat anularea ordinului nr. 88 din 7 iulie 2021

privind eliberarea sa din funcția publică – șef al secției autorizări locuințe colective și

obiective de utilitate publică, începând cu 8 iulie 2021.

Prin hotărârea din 17 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

admisă acțiunea depusă de către Aliona Paladi. S-a anulat actul administrativ individual

defavorabil – ordinul nr. 88 din 7 iulie 2021 „Cu privire la eliberarea din funcția publică

a dnei Aliona Paladi, șef al Secției autorizări locuințe colective și obiective de utilitate

publică”.

Cu respectarea dispozițiilor art. 232 din Codul administrativ, la 30 decembrie 2021,

Primăria municipiului Chișinău și Direcția generală arhitectură, urbanism și relații

funciare au depus apel nemotivat, iar la 18 februarie 2022 au prezentat motivarea

apelului împotriva hotărârii instanței de fond.

2

Prin decizia din 25 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus

de către Primăria municipiului Chișinău și Direcția generală arhitectură, urbanism și

relații funciare și s-a menținut hotărârea din 17 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani.

Întru consolidarea soluției, instanțele ierarhic inferioare au reținut că contrar

prevederilor imperative ale legii, care obligă Direcția generală arhitectură, urbanism și

relații funciare să nu execute ordinul nr. 67 din 31 mai 2021 până la soluționarea cererii

de suspendare, a continuat executarea acestuia și a emis ordinul nr. 88 din 7 iulie 2021,

prin care a dispus eliberarea Alionei Paladi din funcția publică.

Instanțele de judecată au constatat că ordinul nr. 88 din 7 iulie 2021, este bazat în

exclusivitate pe ordinul nr. 67 din 31 mai 2021, astfel că, autoritatea publică pârâtă a

eliberat-o pe Aliona Paladi din funcția publică, pe motiv că aceasta nu a acceptat

modificarea raporturilor de serviciu prin detașare.

Instanțele inferioare au subliniat că Direcția generală arhitectură, urbanism și relații

funciare era în drept, potrivit legii, să dispună încetarea, prin eliberare din funcția publică

doar după soluționarea cererii de suspendare a ordinului nr. 67 din 31 mai 2021, obligația

ce a fost neglijată în speță. Circumstanțe ce denotă că activitatea administrativă a

Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare, s-a desfășurat contrar

prevederilor art. 171 alin. (4) din Codul administrativ, care stabilesc că, dacă se depune

o cerere de suspendare a executării actului administrativ individual, acesta poate fi

executat doar după soluționarea cererii respective, este contrară principiului legalității.

Instanțele de judecată au specificat că, emiterea actului administrativ individual

defavorabil, obiect al contenciosului administrativ în prezenta speță – a ordinului nr. 88

din 7 iulie 2021, fără a ține cont că executarea unui alt ordin(ordinul nr.67 din 31 mai

2021), pus la baza emiterii primului, a fost suspendată prin decizia irevocabilă a instanței

de judecată, adică de către acel organ, care, potrivit legii, asigură controlul judecătoresc

asupra activității pârâtului - manifestă o sfidare de către autoritatea publică pârâtă a

principiilor fundamentale ale serviciului public (art.5 al Legii nr.158/04.07.2008) și a

principiului supremației legii.

În concluzie, instanțele inferioare au remarcat că ordinul de detașare a Alionei Paladi

a fost contestat, neavând caracter definitiv, fiind ulterior anulat de instanța de judecată,

situație ce denotă, că ordinul de eliberare din funcție nu poate fi menținut, de vreme ce

actul de transfer din funcție a fost anulat.

La data de 3 iunie 2022, Primarul General al municipiului Chișinău a depus recurs

nemotivat împotriva deciziei din 25 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Ulterior, la 3 august 2022, Primarul General al municipiului Chișinău și Direcția

generală arhitectură, urbanism și relații funciare au depus recurs împreună cu motivarea

acestuia împotriva deciziei din 25 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care au

solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

instanței de fond cu emiterea unei noi decizii de declarare a inadmisibilității acțiunii în

partea pretențiilor ce ține de Primăria municipiului Chișinău și respingerea cerinței cu

privire la anularea ordinului, ca fiind neîntemeiată.

În argumentarea cererii de recurs cu reiterarea motivelor de drept și de fapt anterior

invocate, recurenții au indicat că nu sunt de acord cu decizia contestată, deoarece atât

instanța de fond cât și instanța de apel au aplicat și interpretat eronat normele de drept

material, iar concluziile expuse în hotărâri sunt contrare circumstanțelor cauzei.

3

În opinia recurenților, instanța de apel a emis o decizie care contravine prevederilor

art. 432 alin. (2) lit. a), b) și c) din Codul de procedură civilă, și anume nu a aplicat legea

care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și a interpretat

în mod eronat legea.

Au precizat că, Primăriei municipiului Chișinău greșit i s-a atribuit calitatea de pârât

în prezenta cauză, or, reclamanta a contestat un act administrativ emis de către Direcția

generală arhitectură, urbanism și relații funciare – angajator al dnei Aliona Paladi. Drept

urmare, cererea de chemare în judecată nu întrunește condițiile necesare pentru

înaintarea unei cerințe față de Primăria municipiului Chișinău și urma să fie declarată

inadmisibilă în această parte.

Au afirmat că instanța de apel nu s-a expus cu referire la acest aspect, deși în

motivarea indică doar asupra acțiunilor Direcției generală arhitectură, urbanism și relații

funciare din cadrul procedurii administrative.

Au specificat că contrar concluziilor instanțelor inferioare autoritatea publică a

acționat în limitele dreptului discreționar, iar concluzia instanței cu referire la lipsa unor

argumente în privința detașării reclamantei excede obiectul prezentei cauze.

Au notat că concluziile instanțelor inferioare cu referire la suspendarea ordinului nr.

67 din 31 mai 2021, prin care s-a dispus detașarea dnei Aliona Paladi în cadrul Preturii

sectorului Ciocana ca fiind în contradicție cu circumstanțele pricinii.

În concluzie, au explicat că Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare

a acționat în limitele normelor legale aplicabile circumstanțelor cauzei, ceea ce nu a fost

luat în considerare de către instanțele de judecată.

Prin referința depusă la 2 septembrie 2022, Aliona Paladi, reprezentată de avocatul

Doina Crețu a solicitat declararea inadmisibilității recursurilor depuse de către Primarul

General al municipiului Chișinău și Direcția generală arhitectură, urbanism și relații

funciare.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 25 mai 2022, dispozitivul

deciziei fiind notificat recurentului – Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul

poștei electronice, la data de 31 mai 2022 (f.d.75). Date privind notificarea dispozitivului

deciziei recurentului – Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare, la

materialele cauzei nu există.

Totodată, decizia motivată din 25 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată recurentului – Primăria municipiului Chișinău, la data de 14 iulie 2022

(f.d.78). Cât privește notificarea deciziei motivate recurentului – Direcția generală

arhitectură, urbanism și relații funciare, date la actele dosarului nu sunt anexate.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Primarul General al municipiului Chișinău și Direcția

generală arhitectură, urbanism și relații funciare, s-au conformat prevederilor legale și

au depus recursurile în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

4

Examinând temeiurile invocate în recursurile depuse de către Primarul General al

municipiului Chișinău și Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare, în

raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

5

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursurile

depuse de către Primarul General al municipiului Chișinău și Direcția generală

arhitectură, urbanism și relații funciare.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursurile depuse de către Primarul General al municipiului Chișinău și Direcția

generală arhitectură, urbanism și relații funciare, se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

6