2ra-830/22 — repararea prejudiciului material, incasarea indemnizatiei, repararea prejudiciului moral, incasarea cheltuielilor de reabilitarea

2ra-830/22 — repararea prejudiciului material, incasarea indemnizatiei, repararea prejudiciului moral, incasarea cheltuielilor de reabilitarea (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-830/22

2-16047829-01-2ra-13062022

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Glodeni (jud. A. Țihonschi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. St. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu,)

ÎNCHEIERE

21 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Vasile Buza, reprezentat de

avocatul Ina Cepoi și de Ion Spataru, reprezentat de avocatul Igor Gheorghița,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Buza

împotriva lui Ion Spataru, Denis Gheorghiu și Societatea pe Acțiuni „MOLDASIG”

cu privire la repararea prejudiciului material, încasarea indemnizației materiale,

repararea prejudiciului moral, încasarea cheltuielilor de reabilitare și compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 22 aprilie 2022 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă:

La 03 noiembrie 2016, Vasile Buza, reprezentat de avocatul Andrei Stănilă, a

depus cererea de chemare în judecată împotriva lui Ion Spataru, Denis Gheorghiu și

Societatea pe Acțiuni „MOLDASIG”, (în continuare S.A. „MOLDASIG”),

solicitând încasarea, în mod solidar, a prejudiciului material în mărime de 130435

de lei, a indemnizației materiale în mărime de 4621,49 de lei lunar de la înaintarea

acțiunii până la restabilirea capacității de muncă, încasarea, în mod solidar, de la Ion

Spataru și Denis Gheorghiu a prejudiciului moral în mărime de 2000000 de lei.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, în data de 15 iunie 2015 ora

06:20, Ion Spataru după servirea băuturilor alcoolice și fără a deține permis de

conducere, încâlcind prevederile pct. 14 lit. a) din Regulamentul circulației rutiere,

aflându-se la marginea localității Bălți, cu intenția de a se deplasa spre r-nul Glodeni,

a urcat la volanul autovehiculului de model „BMW 5”, număr de înmatriculare

xxxxx, înregistrat cu drept de proprietate după Denis Gheorghiu. Deplasându-se cu

viteză excesivă de 150 km/h în direcția or. Glodeni, pe o porțiune de drum la km 4,

a pierdut controlul autoturismului și în rezultat a comis un accident rutier, prin

rostogolirea mijlocului de transport și căderea acestuia în șanțul de pe marginea

părții carosabile. În rezultatul accidentului rutier, aflându-se în automobil, în calitate

de pasager, i-au fost cauzate vătămări corporale grave: xxxxx, fiind traumat pe viață,

ambele picioare fiind complet imobilizate, neavând nicio șansă de a se deplasa de

sine stătător. Pe faptul dat au fost pornite cauze penale, în privința lui Ion Spataru în

1

baza art.264 alin.(4), art.2641 alin.(4) Cod penal, iar în privința lui Denis Gheorghiu

în baza art.2641 alin.(2) Cod penal.

Reclamantul a afirmat că, în rezultatul accidentului rutier i-au fost cauzate

prejudicii materiale și morale considerabile, care urmează a fi suportate de pârâți.

Prejudiciul material este format din: suma de 88477, 59 de lei, cheltuieli pentru

intervenții chirurgicale, spitalizare, protezare, reabilitare, suportate în țară și suma

de 41958,27 de lei (echivalentul la 1892,57 de euro), cheltuieli pentru reabilitare în

Italia, or. Padova, inclusiv cheltuieli de transport. Pentru suportarea prejudiciului

material, urmează să răspundă atât Ion Spataru, în calitate de conducător auto la

momentul producerii accidentului, cât și Denis Gheorghiu. Răspunderea lui Denis

Gheorghiu se explică prin faptul că, se consideră proprietarul mijlocului de transport

și, respectiv, sunt incidente prevederile art.1410 alin. (2) Cod civil. Răspunderea lui

Denis Gheorghiu se angajează direct în temeiul art.1398 alin. (1) Cod civil, deoarece

în mod benevol, știind că Ion Spataru nu deținea permis de conducere și era în stare

de ebrietate, i-a încredințat volanul pentru a se deplasa pe carosabil. În privința

acestor acțiuni, a fost pornită cauza penală în temeiul art.2641 alin. (2) Cod penal.

La fel, a susținut că, prejudiciul material cauzat urmează a fi suportat și de S.A.

„MOLDASIG”, deoarece mijlocul de transport implicat în accident era inclus în

polița de asigurare obligatorie nr.RCA1-001528504 din 15 mai 2015, în privința

persoanei asigurate Denis Gheorghiu.

Referitor la încasarea indemnizației lunare în sumă de 4621,49 lei, reclamantul

a menționat că, în urma accidentului rutier, a rămas invalid pe viață, nu se poate

deplasa singur, decât în scaun cu rotile. Potrivit certificatului de invaliditate este

stabilit gradul de dizabilitate: xxxxx, cauza xxxxx. În continuare se află în regim de

tratament la domiciliu continuu prin administrarea medicamentelor: pastile, injecții,

masaj și exerciții fizice de reabilitare. Având în vedere pierderea integrală a

capacității sale de muncă, fiind invalid pe viață, se află în imposibilitatea fizică de a

munci și respectiv de a obține un venit pentru a se întreține.

Reclamantul a precizat că, până la data producerii accidentului rutier nu a fost

încadrat în câmpul muncii, nu a avut nicio specialitate, însă a muncit în orașul

Londra, Marea Britanie, efectuând lucrări de reparație în locuințe și spații

comerciale, iar veniturile sale depășeau suma de 1000 euro/lunar. Anterior a activat

cu același venit în Portugalia, România și Bulgaria. În opinia sa, mărimea

indemnizației urmează a fi calculată în dependența de mărimea salariului mediu pe

economie în Republica Moldova, care conform Hotărârii Guvernului nr.879 din 23

decembrie 2015, pentru anul 2016 constituia 5050 de lei. Astfel, suma indemnizației

constituie 4621,49 de lei (5050,00 de lei - 428,51 (202,51 lei – pensia, 180 lei

compensația, 48 lei – cheltuieli de deplasare).

În ceea ce vizează prejudiciul moral în sumă de 2000000 de lei, reclamantul a

declarat că, urmează a fi suportat atât de Ion Spataru, cât și de Denis Gheorghiu. În

urma accidentului rutier a fost diagnosticat cu: xxxxx, motiv pentru care a pierdut

complet posibilitatea de a se deplasa, deplasând-se cu scaun cu rotile. Față de rude,

prieteni, persoane cunoscute, se consideră o persoană limitată. Acest aspect are un

impact psihologic foarte puternic asupra comportamentului său, care îl determină de

a se considera inferior, invalid față de persoane de aceeași vârstă și din același

anturaj. Are dificultăți grave de a se spăla, a sta culcat, de a-și satisface necesitățile

fiziologice, de a-și prepara hrana și de a se întreține în general. Activitățile de rutină

2

zilnică le face doar cu ajutorul părinților, ultimii fiind nevoiți să renunțe la locurile

permanente de muncă în orașul Moscova.

De asemenea, a precizat că, are probleme foarte mari cu xxxxx, fiind

diagnosticat cu: xxxxx. La fel, este diagnosticat cu xxxxx. Această se exprimă prin

atrofierea mușchilor membrelor inferioare (picioare), în rezultatul cărora a pierdut

reflexul de a-și mișca picioarele. Suferă din cauza dereglării vederii, fiind

diagnosticat cu: xxxxx și poartă ochelari de vedere. xxxxx, fiind stabilit diagnosticul:

xxxxx. Timp de un an, i s-a administrat o doză mare de preparate antibiotice care au

dus la consecințe grave a sănătății, fiind nevoit să administreze alte preparate mai

puternice care pot genera efecte secundare grave.

Reclamantul a susținut că, accidentul rutier i-a schimbat radical viața și soarta,

nu va mai avea același aspect și nu se va mai putea deplasa pe propriile picioare.

Posibilitatea de a recăpăta reflexul locomotorului continuă a fi o speranță. Șansele

de a-și întemeia o familie nu mai sunt aceleași ca până la producerea accidentului.

Astfel, suma prejudiciului moral de două milioane de lei nu îi va restabili starea

sănătății și nu-i va recăpăta simțul de a se deplasa, dar cel puțin îi va alina durerea

cauzată în urma accidentului rutier.

În cadrul ședinței de judecată din 17 februarie 2017, reclamantul Vasile Buza,

reprezentat de avocatul Andrei Stănilă, a înaintat cerere privind majorarea cerințelor,

solicitând încasarea, în mod solidar, de la Ion Spataru, Denis Gheorghiu și S.A.

„MOLDASIG” a prejudiciului material în mărime de 150520 de lei, a indemnizației

materiale în sumă de 4621,49 de lei lunar, din momentul înaintării acțiunii și până

la restabilirea capacității de muncă, încasarea, în mod solidar, de la Ion Spataru și

Denis Gheorghiu a prejudiciului moral în sumă de 2000000 de lei.

În motivarea cererii de majorare a pretențiilor, s-a indicat că prejudiciul

material s-a majorat cu suma de 20085,00 de lei cu titlu de cheltuieli pentru

tratamentul medical și cheltuieli de transport, fiind spitalizat repetat pentru

recuperare.

Prin cererea din 10 decembrie 2019, Vasile Buza concretizând pretențiile, a

solicitat încasarea de la Denis Gheorghiu, proprietarul automobilului, a prejudiciului

moral în sumă de 200000 de lei, încasarea de la S.A. „MOLDASIG” a prejudiciului

material în mărime de 206520, 04 lei, care este în creștere, precum a indemnizației

materiale în sumă de 4621,49 de lei, lunar, din momentul înaintării acțiunii și până

la restabilirea capacității de muncă.

Prin cererile înregistrate la data de 07 februarie 2020, Vasile Buza a motivat că,

suma prejudiciului material este de 207880,98 de lei, care este în creștere. La fel, a

pretins încasarea de la Ion Spataru a sumei de 501000,00 ruble rusește, echivalentul

a sumei de 165330 de lei, cheltuieli necesare pentru reabilitarea sănătății în Federația

Rusia.

La 03 august 2020, Vasile Buza a înregistrat cererea prin care a susținut că,

prejudiciul material este de 208830,79 de lei, care este în creștere.

Prin cererea înregistrată la 25 septembrie 2020, Vasile Buza, majorând

cuantumul pretențiilor, a solicitat încasarea de la S.A. „MOLDASIG” a prejudiciului

material în mărime de 210263 de lei, a indemnizației materiale în sumă de 4621,49

de lei, lunar, din momentul producerii accidentului rutier 15 iunie 2015 până în

octombrie 2020, pentru 64 de luni, care constituie suma de 295773 de lei, încasarea

de la Denis Gheorghiu a prejudiciului moral în sumă de 200000 de lei, încasarea de

3

la Ion Spataru a sumei în mărime de 165330 de lei cu titlu de cheltuieli necesare

pentru reabilitarea sănătății în orașul Moscova.

În data de 04 februarie 2021, în cadrul ședinței de judecată, reclamantul Vasile

Buza, reprezentat de avocatul Angela Nogai, a depus cerere privind majorarea

cuantumului cerințelor, prin care a solicitat încasarea de la S.A. „MOLDASIG” a

prejudiciului material, suportat pentru tratament, în mărime de 210263 de lei, a

indemnizației materiale în sumă de 4621,49 de lei, lunar, din momentul producerii

accidentului rutier 15 iunie 2015 și până în luna februarie, anul 2021 (pentru 68 de

luni), în sumă de 314258,95 de lei și până la restabilirea capacității de muncă,

încasarea de la Denis Gheorghiu a prejudiciului moral în sumă de 200000 de lei și

încasarea de la Ion Spataru a cheltuielilor conform contractului de reabilitare, în

orașul Moscova, în mărime de 165330 de lei.

Prin hotărârea din 04 iunie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni,

corectată prin încheierea din 30 septembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul

Glodeni, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Buza și

s-a încasat de la S.A. „MOLDASIG” în beneficiul lui Vasile Buza despăgubirea de

asigurare în suma totală de 350000,00 de lei, compusă din prejudiciul material în

sumă de 65217,83 de lei și indemnizația pentru perioada 21 octombrie 2015 – 31

mai 2021 în suma totală de 284782,17 lei; s-a încasat de la S.A. „MOLDASIG” în

beneficiul lui Vasile Buza cheltuielile de judecată în sumă de 5000,00 de lei; în rest,

pretențiile lui Vasile Buza împotriva S.A. „MOLDASIG” au fost respinse; s-a

încasat de la S.A. „MOLDASIG” taxa de stat în contul statului în suma de 10500,00

de lei; s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea lui Vasile Buza împotriva lui Denis

Gheorghiu cu privire la încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată

(pretențiile concretizate); s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea lui Vasile Buza

împotriva lui Ion Spataru cu privire la încasarea cheltuielilor de reabilitare și a

cheltuielilor de judecată (pretențiile concretizate).

Prin decizia din 22 aprilie 2022 a Curții de Apel Bălți s-au admis cererile de

apel depuse de S.A. „MOLDASIG” și Vasile Buza și s-a casat parțial hotărârea din

04 iunie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni, în latura pretenției înainte de

Vasile Buza împotriva S.A. „MOLDASIG” cu privire la încasarea prejudiciului

material, indemnizației materiale și în latura respingerii cerinței cu privire la

încasarea în beneficiul lui Vasile Buza a cheltuielilor de reabilitare de la Ion Spataru,

cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri prin care s-a încasat de la Ion Spataru

în beneficiul lui Vasile Buza cheltuielile de reabilitare în sumă de 501000 de ruble

rusești, echivalentul în valuta națională a Republicii Moldova conform cursului

BNM la data executării deciziei; s-a confirmat tranzacția de împăcare încheiată între

Vasile Buza și S.A. „MOLDASIG” la data de 08 februarie 2022 în condițiile indicate

de părți, conform căreia: S.A. „MOLDASIG” își asumă obligația de a achita lui

Vasile Buza prejudiciul material în mărime de 350000 de lei ce reprezintă

despăgubirea de asigurare în legătură cu cheltuielile de tratament, cât și plata

indemnizației în legătură cu dezabilitatea primită, survenite în urma accidentului

rutier din 15 iunie 2015; S.A. „MOLDASIG” își asumă obligația de a compensa lui

Vasile Buza cheltuielile de asistență juridică în mărime de 5000 de lei, suma totală

în mărime de 355000 de lei urmează a fi achitată de S.A. „MOLDASIG” lui Vasile

Buza în termenul de 5 zile din momentul intrării în vigoare a deciziei judecătorești

de confirmare a tranzacției; Vasile Buza renunță integral la pretențiile sale materiale

4

formulate în cererea de chemare în judecată față de S.A. „MOLDASIG”, suportate

până la semnarea tranzacției și nu va formula în viitor față de Companie nicio

pretenție legată de despăgubirea acestui prejudiciu, care este obiect al litigiului în

cauză; în temeiul prezentei tranzacții, cheltuielile de judecată, taxa de stat în mărime

de 10500 de lei vor fi suportate de S.A. „MOLDASIG”; s-a încetat procesul în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată formulată Vasile Buza împotriva S.A.

„MOLDASIG” cu privire la încasarea prejudiciului material, indemnizației

materiale, prejudiciului moral, cheltuielilor de reabilitare și a cheltuielilor de

judecată; în rest, a fost menținută hotărârea fără modificări.

Pentru a decide astfel, instanța de apel reiterând prevederile art. 123 alin. (3)

Cod de procedură civilă, art.1418 alin.(1), (2), (3) Cod civil (în redacția de până la

01.03.2019), art.1420 alin.(1), (2), (3) Cod civil, a admis cerința formulată de către

Buza Vasile către Spataru Ion privind încasarea cheltuielilor viitoare de reabilitare

în sumă de 501000 de ruble rusești la OOO ”Реабилитационный центр Три

сестры” din Federația Rusă, din care motive soluția primei instanțe în această parte

urmează a fi casată.

Instanța de apel a reținut prevederile ofertei, contractului de prestare a

serviciilor medicale nr. 1490/П din 19 martie 2016 eliberat de OOO

”Реабилитационный центр Три сестры”, unde sunt enumerate serviciile medicale

care urmează a fi prestate apelantului Buza Vasile de instituția nominalizată în viitor

și costul acestor servicii în mărime de 501000 de ruble rusești (f.d.94-97, Vol.II).

Astfel, în cazul în care s-a constatat cu certitudine existența efectelor negative

asupra sănătății apelantului Buza Vasile cât și necesitatea tratamentelor,

procedurilor de reabilitare în viitor în urma accidentului produs la 15.06.2015,

apelantul este îndreptățit să se adreseze după asistență medicală calificată la alegere

și să solicite de la Spataru Ion cheltuielile viitoare de tratament care urmează a fi

suportate la OOO ”Реабилитационный центр Три сестры”, Federația Rusă.

Or, fapta prejudiciabilă și vinovăția intimatului Spataru Ion este cu certitudine

demonstrată prin sentința Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, din 29 august 2017

irevocabilă.

Mai mult ca atât, cheltuielile viitoare de tratament în mărime de 501000 de

ruble rusești, apelantul Buza Vasile ar fi putut să nu le suporte în viitor dacă la

15.06.2015 ca urmare a accidentului rutier săvârșit de intimatul Spataru Ion nu exista

consecința survenită în forma dereglării continuă a sănătății apelantului Buza Vasile.

Prin urmare, instanța de apel a considerat eronată concluzia instanței de fond

precum că Buza Vasile nu a prezentat probe ce ar confirma necesitatea cheltuielilor

de reabilitare, or, la materialele cauzei a fost anexat contractul de prestare a

serviciilor medicale nr. 1490/П din 19 martie 2016 eliberat de OOO

”Реабилитационный центр Три сестры” Federația Rusă, care confirmă solicitările

reclamantului-apelant.

Referitor la pretenția apelantului privind încasarea prejudiciului moral în

mărime de 200000 lei de la Gheorghiu Denis, instanța de apel a reținut că, instanța

de fond just a respins pretenției cu privire la încasarea prejudiciului moral, or, din

punct de vedere legislativ, prejudiciul moral constituie o formă distinctă a

prejudiciului civil, care declanșează răspunderea delictuală.

În contextul pretenției nominalizate, a reținut că, la data de 15.06.2015

intimatul Gheorghiu Denis a predat conducerea automobilului de model „BMW 5”,

5

număr de înmatriculare xxxxx către Spataru Ion, cunoscând că acesta se află în stare

de ebrietate, fapt pentru care în privința ultimului a fost pornit procesul penal în baza

art.2641 alin.(2) Cod penal.

Prin sentința Judecătoriei Rîșcani din 29 noiembrie 2016, procesul penal, pornit

în privința lui Gheorghiu Denis în baza art.2641 alin.(2) și art.2641 alin.(1) Cod

penal, a fost încetat în temeiul art.2 al Legii nr.2010 din 29.07.2016 privind amnistia

în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova (f.d.156-157, Vol.II).

Citând prevederile art. 1422 alin. (1) Cod civil, instanța de apel a menționat că,

prejudiciul moral se referă la o lezare adusă drepturilor extrapatrimoniale,

neeconomice ale persoanei, provenind din atingerea adusă acelor valori sau atribuite

ale individului care îi definesc personalitatea. Prejudiciul moral poate fi definit ca o

totalitate de suferințe fizice și psihice pe care le suportă persoana în urma acțiunilor

ilicite săvârșite de autorul prejudiciului, respectiv acesta urmează a fi compensat

numai atunci când a fost cauzat prin fapte ce lezează drepturile personale

nepatrimoniale ale persoanei vătămate. Or, există un raport direct între natura

valorilor lezate și natura prejudiciului pretins a fi cauzat. Astfel, prejudiciul este de

natură morală numai în cazul în care este urmarea încălcării valorilor de aceiași

natură.

Deci, pentru răspunderea delictuală este obligatorie existența unui delict, care

include în sine elementele obligatorii și anume prejudiciul, fapta ilicită, raportul

cauzal dintre faptă și prejudiciu și vinovăția.

Lipsa unei condiții, potrivit regulii generale, exclude răspunderea delictuală, cu

excepția cazurilor expres prevăzute de lege când răspunderea delictuală se poate

angaja și în lipsa unor condiții.

Însă în toate cazurile de solicitare a reparării prejudiciului (fie efectiv, cât și cel

care urmează să fie suportat) trebuie dovedită legătura cauzală între încălcarea

(neexecutarea) obligațiilor și pagubele cauzate, precum și mărimea acestora.

Astfel, apelantul Buza Vasile a solicitat încasarea prejudiciului moral în

mărime de 200000 lei de la Gheorghiu Denis, însă ultimul nu a ținut cont de faptul

că vinovat de comiterea accidentului rutier din 15.06.2015 în urma căruia ultimului

i-au fost cauzate leziuni corporale grave, a fost recunoscut anume Spataru Ion și nu

Gheorghiu Denis.

Drept consecință, s-a constatat lipsa faptei prejudiciabile ilicite, a raportului de

cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, cât și vinovăția lui Gheorghiu Denis ca

elemente obligatorii al componenței delictului civil, în vederea reparării

prejudiciului moral cauzat prin vătămarea integrității corporale, circumstanțe ce

înlătură răspunderea delictuală a intimatului Gheorghiu Denis.

Ce ține de pretențiile apelantului Buza Vasile, formulate în cererea de apel

depusă la 01 martie 2022 privind încasarea prejudiciului material în mărime de

145045,17 lei și a indemnizației materiale lunare în mărime de 4621, 49 de lei până

la restabilirea capacității de muncă a acestuia, în mod solidar de la Spataru Ion și

Gheorghiu Denis, instanța de apel a reținut că, în instanța de fond până la

pronunțarea dispozitivului hotărârii din 04 iunie 2021, reclamantul-apelant Buza

Vasile nu a înaintat astfel de cerințe către pârâții Spataru Ion și Gheorghiu Denis,

cerința dată fiind înaintată doar către SA „Moldasig”.

Prin urmare, instanța de apel a lăsat fără examinare cerințele înaintate de către

6

apelantul Buza Vasile privind încasarea prejudiciului material în mărime de 145045,

17 lei și a indemnizației materiale lunare în mărime de 4621, 49 lei, în mod solidar,

de la Spataru Ion și Gheorghiu Denis, or, nu este în drept să înainteze careva cerințe

noi în instanța de apel, or, conform prevederilor art. 372 alin. (3) Cod de procedură

civilă.

Concomitent a precizat că, apelantul Buza Vasile nu este lipsit de dreptul de a

înainta cerințele nominalizate către Spataru Ion și Gheorghiu Denis potrivit

normelor generale în procedura contencioasă în instanța de fond.

Referitor la pretențiile formulate de reclamantul Buza Vasile în acțiune față de

S.A. „MOLDASIG”, instanța de apel a reținut că, în cadrul ședinței instanței de apel

din 01 martie 2022, S.A. „MOLDASIG” a depus o cerere prin care a solicitat

confirmarea tranzacției de împăcare din 08 februarie 2022 încheiată între S.A.

„MOLDASIG” și Buza Vasile cu încetarea procesului, tranzacția fiind anexată la

materialele cauzei (f.d.231-232, Vol. IV).

Având în vedere faptul că, în conformitate cu art. 60 alin. (5) Cod de procedură

civilă, tranzacția încheiată între părți nu contravine legii și nu încalcă drepturile,

libertățile și interesele legitime ale persoanei, interesele societății sau ale statului,

instanța de judecată a ajuns la concluzia de a confirma tranzacția între părți și a înceta

procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată formulată de Buza Vasile

către S.A. „MOLDASIG” privind încasarea prejudiciului material, indemnizației

materiale, prejudiciului moral, cheltuielilor de reabilitare și a cheltuielilor de

judecată.

La 01 iunie 2022, prin intermediul poștei (Vol.V, f.d.10), Vasile Buza,

reprezentat de avocatul Ina Cepoi, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 22

aprilie 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea parțială

a deciziei instanței de apel, emiterea unei noi hotărâri de încasare de la Denis

Gheorghiu a prejudiciului moral în mărime de 200000,00 de lei, încasarea de la Ion

Spataru a indemnizației materiale în mărime de 4621, 49 de lei lunar de la înaintarea

acțiunii până la restabilirea capacității de muncă, încasarea, în mod solidar, de la

Denis Gheorghiu și Ion Spataru a prejudiciului material în sumă de 151045,17 lei

pentru tratamentul efectuat.

În susținerea recursului s-a invocat că, decizia instanței a fost adoptată

prematur, fără o apreciere a argumentelor și probelor în coroborare cu cumul de

probe prezente la dosar, iar faptul dat indică incontestabil la încălcarea de către

instanță a normelor de drept procedural, precum și la examinarea superficială și

evazivă a cauzei. Instanța nu a dat un răspuns special și explicit în cele mai

importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă

acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o

încălcare a art. 6 § 1 CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994), cu atât mai mult

că la materialele dosarului sunt un șir de probe și înscrisuri care atestă faptul că într-

adevăr necesită tratament costisitor și mai multe cursuri de reabilitare pentru a nu se

agrava starea de sănătate.

Recurentul a opinat că, în raport cu materialele dosarului, argumentele invocate

în speță, instanța s-a referit în mod declarativ la normele dreptului material care le-

a considerat aplicabile speței, fără a se expune asupra circumstanțelor concrete ale

cauzei și probelor administrate în cadrul judecării cauzei care întemeiază concluziile

privitoare la aceste circumstanțe și fără a indica motivele pentru care anumite

7

argumente invocate de părți nu au fost reținute, nefiind nici supuse aprecierii.

Actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clar,

înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la toate

cererile și obiecțiile formulate de către părți. Mai mult, hotărârea trebuie să se

fondeze pe lege, trebuie să rezolve, într-o maniera certă, explicit sau implicit, toate

cererile invocate de părți, conform principiului nr. 6 al Recomandării nr. 5 din 1984,

adoptată de Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, privind principiile de

procedură civilă menite pentru ameliorarea funcționării justiției, ceea ce în speță

lipsește.

La 23 iunie 2022, prin intermediul poștei (Vol.V, f.d.23), Ion Spataru,

reprezentat de avocatul Igor Gheorghița, a depus cerere de recurs împotriva deciziei

din 22 aprilie 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea

integrală a deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului s-a invocat că, decizia contestată este pasibilă a fi casată

total cu menținerea hotărârii primei instanțe.

Decizia instanței de apel este ilegală, neîntemeiată și nemotivată contrară

prevederilor art. 239, art. 241 alin.(5) Cod de procedură civilă, nu este altceva decât

o compilație exactă a cererii de apel, lipsind motivele de fapt și de drept care

întemeiază soluția, nearătându-se motivele pentru care s-a admis acțiunea.

Recurentul a precizat că, în temeiul art.118 alin.(1) Cod de procedură civilă,

legiuitorul stabilește că fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele care le

invoca drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

Instanța de apel urma a constata în baza probelor existente în privința pretenției

de încasare a cheltuielilor viitoare de tratament în sumă de 165330 de lei. Or, instanța

urma a conchide faptul că, prejudiciul material viitor pentru a fi susceptibil reparării

urmează a fi cert, existând posibilitatea evaluării lui, să rețină că, un prejudiciu este

cert atunci când existența lui este sigură, neîndoielnică și poate fi stabilită întinderea

sa în prezent.

La caz, în justificarea cheltuielilor viitoare de tratament/reabilitare, a fost

prezentat un contract de prestare a serviciilor medicale 19 martie 2016, întocmit de

un centru de reabilitare din regiunea Moscova, care este un contract tip, ce conține

descrierea serviciilor medicale, care pot fi prestate de instituția nominalizată. Însă,

intimatul nu a probat faptul că, aceste cheltuieli sunt necesare și rezonabile. Or, la

dosar lipsește un aviz al organului medical abilitat care ar prescrie necesitatea

efectuării tratamentului descris în contractul de reabilitate. Mai mult, intimatul nu a

dovedit faptul că, în Republica Moldova nu este posibil de a se efectua o astfel de

reabilitare/tratament, prezentând confirmări în acest sens din partea Ministerului

Sănătății al Republicii Moldova. Instanța de apel urma a concluziona asupra faptului

că intimatul nu a demonstrat prin probe pertinente și concludente necesitatea

cheltuielilor de reabilitare în sumă de 165330 de lei, motiv pentru care pretenția

intimatului privind compensarea acestor cheltuieli, urma a fi respinsă.

De asemenea, a menționat că, intimatul/reclamant în cererea de chemare în

judecată a solicitat încasarea, în mod solidar, de la Ion Spataru și Denis Gheorghiu

a prejudiciului material și moral.

Instanța de apel eronat a dat apreciere faptului că Denis Gheorghiu este absolvit

de la încasarea prejudiciului material.

Instanța de apel a examinat cauza în ordine de apel fără a da o apreciere corectă

8

a circumstanțelor cauzei, argumentelor invocate de către toți participanții la proces,

precum și probelor existente la materialele cauzei, care sunt importante pentru

soluționarea justă a litigiului, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii, astfel decizia fiind motivată insuficient.

Recurentul a menționat la caz, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor

Omului, care statuează că, întinderea motivării depinde de diversitatea mijloacelor

pe care o parte le poate ridica în instanță, precum și de prevederile legale, de

obiceiuri, de principiile doctrinale și de practicile diferite privind prezentarea și

redactarea sentințelor și hotărârilor în diferite state (Boldea c. României din 15

februarie 2007, § 29; Van den Hurk c. Olandei din 19 aprilie 1994, §61). Pentru a

răspunde cerințelor procesului echitabil, motivarea ar trebui să evidențieze că

judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate

(Boldea c. României din 15 februarie 2007, § 29; Helle c. Finlandei din 19 februarie

1997, § 60). La capitolul legalității hotărârilor instanței de judecată, jurisprudența

CtEDO în repetate rânduri a statuat necesitatea motivării hotărârilor instanței, unde

funcția unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite.

Dreptul de a fi auzit include nu doar posibilitatea de a aduce argumente instanței,

dar, de asemenea, o obligație corespunzătoare a instanței este de a arăta, în motivarea

sa, motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse. CtEDO

a menționat că, este motivată în mod corespunzător o decizie care permite părților

să facă uz efectiv de dreptul lor de a face apel (Hirvisaari c. Finlandei).

Obligativitatea motivării hotărârilor judecătorești constituie o condiție a

procesului echitabil, exigența art. 239 Cod de procedură civilă, precum și a art. 6 §

1 CEDO. Instanța are obligația de a răspunde prin motivare la toate argumentele

prezentate de părți, întrucât numai prin pronunțarea unei hotărâri motivate poate fi

realizat un control public al administrării justiției (hotărârea Hirvisaari c. Finlandei

din 27 septembrie 2001), iar abținerea instanței de apel de la furnizarea unui răspuns

explicit în privința pretențiilor formulate constituie o încălcare a art. 6§1 CEDO

Întrucât temeiurile de fapt și de drept care constituie obiectul prezentei cereri

și argumentele invocate au fost examinate în cauze identice fiind soluționate prin

hotărâri judiciare râmase definitive și irevocabile, prin prisma securității raportului

juridic apare stricta necesitate de a face trimitere la unul precedente și anume decizia

nr. 2ra-1112/14 din 14 mai 2014 a Curții Supreme de Justiție. Instanța de judecată

urmează a lua în considerare jurisprudența CtEDO, cauza Aurel Beian c.României,

hotărârea din 06 decembrie 2007, conform căreia deosebirile de tratament sunt

discriminatorii, ducând la încălcarea art. 14 CEDO. Curtea a reținut că interpretarea

și aplicarea dispozițiilor legale a fost soluționată în mod diferit de instanțele

judecătorești, iar statul român a fost condamnat, reținându-se existența unei

jurisprudențe neuniforme, care a creat un tratament inegal unor persoane aflate în

situații identice.

Scopul instituției puterii lucrului judecat rezidă în crearea unei stabilități și a

bunei funcționări a circuitului civil, fiind totodată o expresie a principiului securității

raporturilor juridice, care presupune că atunci când instanțele judecătorești dau o

apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție.

Copia recursului declarat de Vasile Buza, reprezentat de avocatul Ina Cepoi, a

fost expediată în adresa intimaților conform scrisorii datate cu 13 iunie 2022 (Vol.V,

9

f.d.13) și a fost recepționată la 21 iunie 2022 și 23 iunie 2022, conform avizelor de

recepție (Vol.V, f.d.34-36).

Copia recursului declarat de Ion Spataru, reprezentat de avocatul Igor

Gheorghița, a fost expediată în adresa intimaților conform scrisorii datate cu 14 iulie

2022 (Vol.V, f.d.33) și a fost recepționată la 19 iulie 2022, conform avizelor de

recepție (Vol.V, f.d.37-39).

La 28 iunie 2022, prin intermediul poștei (Vol.V, f.d.42), Denis Gheorghiu a

depus referință la recursul declarat de Vasile Buza, reprezentat de avocatul Ina

Cepoi, exprimând poziția în favoarea declarării recursului inadmisibil.

La 26 iulie 2022, prin intermediul poștei (Vol.V, f.d.45), Vasile Buza,

reprezentat de avocatul Ina Cepoi, a depus referință la recursul declarat de Ion

Spataru, reprezentat de avocatul Igor Gheorghița, exprimând poziția în favoarea

respingerii recursului dat și admiterii recursului lui Vasile Buza.

La 18 august 2022, S.A. „MOLDASIG”, reprezentat de avocatul stagiar Iurii

Tcaci, a depus referință la recursurile declarate de Vasile Buza, reprezentat de

avocatul Ina Cepoi și de Ion Spataru, reprezentat de avocatul Igor Gheorghița,

exprimând poziția în favoarea declarării recursurilor inadmisibile.

Alte referințe la cererea de recurs, în temeiul art. 439 alin.(2) Cod de procedură

civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu au parvenit.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 22 aprilie 2022.

Vasile Buza, reprezentat de avocatul Ina Cepoi, a depus cererea de recurs la 01

iunie 2022, prin intermediul poștei (Vol.V, f.d.10), iar Ion Spataru, reprezentat de

avocatul Igor Gheorghița - la data de 23 iunie 2022, prin intermediul poștei (Vol.V,

f.d.23).

Materialele cauzei atestă expedierea copie deciziei integrale a instanței de apel

participanților la proces la 06 mai 2022, conform scrisorii (Vol.IV, f.d.255-256),

inclusiv prin intermediul poștei electronice și a fost recepționată de către recurentul

Vasile Buza la data de 13 mai 2022 (Vol.IV, f.d.259), iar de către recurentul Ion

Spataru -la 17 mai 2022 (Vol.IV, f.d.257). Astfel, recursurile sunt declarate în

termen.

Examinând temeiurile recursurilor declarate de Vasile Buza, reprezentat de

avocatul Ina Cepoi și de Ion Spataru, reprezentat de avocatul Igor Gheorghița,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră recursurile drept inadmisibile din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

10

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Vasile Buza, reprezentat

de avocatul Ina Cepoi și de Ion Spataru, reprezentat de avocatul Igor Gheorghița, nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate se referă la dezacordul

părții recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursurile declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibile recursurile declarate de Vasile Buza, reprezentat de avocatul

Ina Cepoi și de Ion Spataru, reprezentat de avocatul Igor Gheorghița.

11

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Vasile Buza, reprezentat de

avocatul Ina Cepoi și de Ion Spataru, reprezentat de avocatul Igor Gheorghița,

împotriva deciziei din 22 aprilie 2022 a Curții de Apel Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

12