2r-170/22 — Încasarea prejudiciului cauzat

2r-170/22 — Încasarea prejudiciului cauzat (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2r–170/22

2-21069255-01-2r-04042022

Prima instanță: Judecătoria Soroca (sediul central), (jud. C. Botnaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți ( jud. S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă)

D E C I Z I E

11 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând recursul declarat de către Benzari Alexandru,

în cadrul cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de

Dolghii Anatolii împotriva lui Benzari Alexandru cu privire la recuperarea

prejudiciului material și moral,

împotriva încheierii din 16 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a

fost respinsă cererea lui Benzari Alexandru privind repunerea în termen a apelului

și cererea de apel a fost restituită, ca fiind depusă tardiv,

c o n s t a t ă:

La 11 mai 2021, Dolghii Anatoli prin intermediul avocatului Igor Grosu a

înaintat cerere de chemare în judecată împotriva lui Benzari Alexandru cu privire la

recuperarea prejudiciului material și moral.

Prin hotărârea din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Soroca (sediul central), acțiunea

a fost admisă parțial.

A fost încasată de la Benzari Alexandru în beneficiul lui Dolghii Anatoli suma

de 5221,84 de lei cu titlu de prejudiciu material și 1000 de lei cu titlu de prejudiciu

moral, în total suma de 6221,84 de lei.

A fost încasată de la Benzari Alexandru în folosul statului, taxa de stat în

mărime de 186,65 de lei.

La 25 noiembrie 2021, Benzari Alexandru a depus cerere de apel nemotivată

asupra hotărârii din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Soroca (sediul central), solicitând

admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu remiterea cauzei la

rejudecare.

1

Suplimentar apelantul Benzari Alexandru a solicitat repunerea în termenul

pentru declararea apelului, invocând faptul că despre hotărârea instanței de judecată

a aflat de la executorul judecătoresc Plitoc Serghei abia la 11 noiembrie 2021.

Prin încheierea din 16 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți a fost respinsă

cererea lui Benzari Alexandru privind repunerea în termen a apelului și cererea de

apel a fost restituită, ca fiind depusă tardiv.

La 04 martie 2022 (prin oficiul poștal), Benzari Alexandru a contestat cu recurs

încheierea instanței de apel, solicitând casarea încheierii din 15 februarie 2022 a

Curții de Apel Bălți, repunerea în termen și restituirea cauzei pentru examinarea

apelului.

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat că încheierea contestată a

fost emisă cu încălcarea normelor de procedură civilă, fiind interpretată în mod

eronat legea. A mai invocat că, nu este de acord cu încheierea instanței de apel și

consideră că neîntemeiat instanța de apel i-a respins cererea de repunere în termen

și i-a restituit cererea de apel, ca depusă tardiv, deoarece despre hotărârea primei

instanțe a aflat de la executorul judecătoresc abia la 11 noiembrie 2021. Astfel a

indicat că a locuit temporar în mun. Xxxx, str. Xxxx, ap. Xx și imediat după

conflictul cu Dolghii Anatolii a plecat cu traiul în satul Xxxx, raionul Xxxx unde și

are viza de reședință.

În conformitate cu prevederile art. 424 alin. (2) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

examinează recursurile declarate împotriva încheierilor emise de către curțile de

apel.

Conform art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Încheierea Curții de Apel Bălți a fost adoptată la 15 februarie 2022, expediată

în adresa lui Benzari Alexandru la 21 februarie 2022 (f.d.61) și recepționată de către

acesta conform avizului de recepție la 28 februarie 2022 (f.d.63). În atare

circumstanțe, Colegiul consideră ca fiind în termen recursul declarat de către

Benzari Alexandru.

În corespundere cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

În conformitate cu articolul 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța

de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Examinând recursul declarat, prin prisma argumentelor invocate de recurenți și

a materialelor din dosar, coroborate cu normele de drept pertinente speței, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a-l respinge, cu menținerea încheierii Curții de Apel Bălți, din

2

motivele ce succed.

În speță se constată că, la 30 iunie 2021, Judecătoria Soroca (sediul central) a

pronunțat dispozitivul hotărârii (f.d.37).

Nefiind de acord cu actul judecătoresc menționat supra Benzari Alexandru a

declarat apel, prin care a solicitat repunerea apelului în termen, casarea hotărârii

instanței de fond cu remiterea cauzei la rejudecare (f.d.43).

Prin încheierea din 16 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți a fost respinsă

cererea lui Benzari Alexandru cu privire la repunerea în termen a apelului și a fost

restituită cererea de apel declarată de Benzari Alexandru împotriva hotărârii din 30

iunie 2021 a Judecătoriei Soroca (sediul central), ca fiind depusă tardiv (f.d.59-60).

În conformitate cu art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,

dacă legea nu prevede altfel. Colegiul notează că termenul de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia

participanții la proces trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să

încheie un ansamblu de acte.

În acest sens, dispozițiile art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă

prescriu că, dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau

moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului

de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în

considerare la calcularea termenului. În condițiile speței, dispozitivul hotărârii

instanței de fond a fost pronunțat la 30 iunie 2021.

Respectiv, prin prisma art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă coroborat

cu dispozițiile art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, termenul de procedură

de 30 de zile, instituit de legiuitor pentru valorificarea dreptului de a ataca cu apel

hotărârea judecătorească, a început să curgă din ziua imediat următoare datei emiterii

și pronunțării hotărârii judecătorești, adică de la 01 iulie 2021, iar data limită de

depunere a cererii de apel fiind 30 iulie 2021 – zi de vineri, acesta fiind termen de

decădere. Însă, contrar ipotezelor relevate, coroborate normelor legale citate,

apelantul a declarat apel abia la 25 noiembrie 2021.

În altă ordine de idei, Colegiul reține că în conformitate cu prevederile art. 362

alin. (3) din Codul de procedură civilă, repunerea în termen de apel se face de către

instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzută de art. 116 din Codul de procedură

civilă.

Conform art. 116 alin. (1) din Codul de procedură civilă, persoanele care, din

motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi

repuse în termen de către instanță. Subsecvent, alin. (3) al aceluiași articol statuează

că la cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea

îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost

îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective

etc.). Astfel, în sensul autentic al normelor art. 362 alin. (3) și art. 116 alin. (1) și (3)

3

din Codul de procedură civilă, repunerea în termenul procedural poate fi efectuată

doar în baza unor temeiuri viabile și întemeiate. Caracterul temeiniciei motivelor de

omitere a termenului procedural reprezentând o condiție sine qua non pentru

repunerea acestuia. Prin urmare, obligația probării existenței circumstanțelor, care

au făcut imposibilă efectuarea de către persoană a anumitor acțiuni procesuale în

termenul stabilit, este pusă în sarcina justițiabilului ce solicită repunerea în termenul

omis.

În speță, Colegiul atestă că instanța de apel corect a respins cererea cu privire

la repunerea în termenul de declarare a apelului, ori apelantul prin prisma art. 116

din Codul de procedură civilă nu a invocat temeiuri întemeiate de omitere a

termenului de depunere a apelului.

Benzari Alexandru, prin recursul înaintat a criticat concluzia instanței de apel,

susținând că există temei de repunere în termenul de declarare a apelului și anume

faptul că nu a cunoscut despre existența litigiului și despre hotărârea instanței de

fond, despre care a aflat abia la 16 noiembrie 2021 de la executorii judecătorești S.

Plitoc și A. Repeșco, nu a primit nici o citație, deoarece la adresa indicată în cererea

de chemare în judecată mun. Xxxx, str. Xxxx, ap.Xx, a locuit temporar, iar după

conflictul cu Dolghii Anatolii a plecat cu traiul în satul Xxxx, raionul Xxxx.

Instanța de recurs menționează că acest temei corect a fost considerat de

instanța de apel neîntemeiat, ori din materialele dosarului rezultă că actele de

procedură au fost expediate de către instanța de fond la adresa mun. Xxxx, str. Xxxx,

ap.Xx, astfel că citația și cererea de chemare în judecată au fost recepționate de către

Benzari Aleaxndru la 20 mai 2021 (f.d.30).

Ulterioara citație a instanței (f.d.34) precum și dispozitivul hotărârii adoptate la

30 iunie 2021 (f.d.40), au fost returnate instanței cu mențiunea ,,nereclamat”

Astfel, argumentul recurentului precum că nu a cunoscut despre existența

litigiului este declarativ și se combate prin materialele dosarului.

Colegiul consideră că instanța de apel corect a respins argumentul precum că

nu a fost citat legal de către instanța de fond din motiv că semnătura de pe avizul de

recepție nu îi aparține, ori acest fapt nu a fost demonstrat de către apelant prin probe

concludente și pertinente, iar instanța judecătorească indiferent de gradul ierarhic nu

este instituția abilitată să investigheze îndeplinirea obligațiilor de serviciu a

lucrătorilor poștali, mizând pe faptul că toată corespondența expediată de către

instanțele de judecată se înmânează destinatarilor în strictă conformitate cu legislația

în vigoare

Din materialele dosarului rezultă cert că instanța de fond a expediat

corespondența la adresa de domiciliu a pârâtului, indicată în cererea de chemare în

judecată și care corespunde cu domiciliu indicat de către Benzari Alexandru în

procesul contravențional, unde el însăși a specificat această adresă.

Mai mult decât atât, instanța de recurs reține că odată ce Benzari Alexandru a

recepționat corespondența din partea instanței, schimbându-și adresa de domiciliu

4

nu a înștiințat instanța despre noua sa adresă.

Or, prin prisma art. 107 din Codul de procedură civilă în cazul în care după

pornirea procesului își schimbă domiciliul partea este obligată să comunice instanței

noua adresă. În lipsa unei astfel de comunicări, citația sau înștiințarea se trimite la

ultima adresă cunoscută instanței și se consideră recepționată chiar dacă destinatarul

nu mai locuiește sau nu își are sediul acolo. Din materialele dosarului nu rezultă că

Benzari Alexandru, ar fi înștiințat instanța de judecată despre schimbarea

domiciliului. Astfel, faptul că trimiterile poștale au fost returnate instanței de fond

cu mențiunea „nereclamat” nu constituie temei de a considera că acesta nu a

cunoscut despre existența litigiului.

Coroborând ipotezele relevate, Colegiul consideră că Benzari Alexandru

cunoscând despre data ședinței de judecată la care nu s-a prezentat, trebuiau să dea

dovadă de responsabilitate, diligență și atitudine activă, să se intereseze de soarta

dosarului, să se prezinte la oficiul poștal pentru ridicarea corespondenței.

Instanța de recurs menționează că importanța termenelor procedurali este

dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea

justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează

urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale,

reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-

credință de drepturile lor procedurale. Neexecutarea dispozițiilor normelor de drept

material determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu survenirea efectelor

negative.

În acest sens sunt pertinente și prevederile art. 61 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, care prevăd că participanții la proces sunt obligați să se folosească

cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt

oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului

sau inducerea sa în eroare. Colegiul notează că respingerea cererii depusă de către

Benzari Alexandru privind repunerea în termenul procedural omis de declarare a

apelului a survenit ca sancțiune procedurală pentru pasivitatea acestuia și lipsa

interesului față de prezentul proces.

În conformitate cu art. 10 alin. (1), (2) și (3) din Codul de procedură civilă,

sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept

procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de

neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în

caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a

actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de

către judecător sau de participantul care are interes să o invoce. Sancțiunile

procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale

participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în

funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în

decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în

5

obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în

restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri

prevăzute de lege.

În altă ordine de idei, instanța de recurs învederează că certitudinea legală

impusă regulilor de procedură civilă, în calitate de condiție sine qua non a unui

proces echitabil, vizează atât drepturile apelanților, cât și ale intimaților, astfel încât

instanța de judecată nefiind în drept de a substitui voința legislatorului materializată

în conținutul normelor de procedură civilă în vederea exonerării apelantului de

sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii greșite de către acesta a efectelor

legale. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că reglementarea

referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate pentru exercitarea unei

căi de atac urmărește să asigure o bună administrare a justiției și, în particular, să

respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei interesați trebuie să aibă

posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate.

Aceste termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze

securitatea juridică fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la

adăpost de plângeri introduse foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de

combătut, și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi

chemate să se pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă,

plecând de la elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar

fi incomplete din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza

Marckx v. Belgia).

În cauza Ponomaryov v. Ucraina Curtea Europeană a Drepturilor Omului a

statuat că, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești

definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina

unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval

considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare

de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru

motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul

securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Prin urmare, corelând circumstanțele faptice constatate, și expuse supra, cu

normele legale citate, instanța de recurs ajunge la concluzia că la depunerea cererii

de repunere în termenul procedural omis de declarare a apelului, Benzari Alexandru,

nu a respectat prevederile art. 116 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea din 16

februarie 2022 a Curții de Apel Bălți a fost emisă în concordanță cu normele de drept

procedural, iar argumentele invocate în recurs sunt lipsite de substanță, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a respinge recursul și a menține încheierea recurată.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

6

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Benzari Aleaxndru.

Se menține încheierea din 16 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți, în cauza

civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Dolghii Anatolii

împotriva lui Benzari Alexandru cu privire la recuperarea prejudiciului material și

moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

7