2ra-761/22 — încasarea datoriei, dobanzii de intarziere, compensarea cheltuielilor de judecată, anularea contractului de împrumut, repararea prejudiciului, compensarea cheltueilor de judecată

2ra-761/22 — încasarea datoriei, dobanzii de intarziere, compensarea cheltuielilor de judecată, anularea contractului de împrumut, repararea prejudiciului, compensarea cheltueilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-761/22

2-19118171-01-2ra-26052022

Prima instanță: Judecătoria Cimișlia, sediul Central (jud. D. Cherdivara)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. D. Fujenco, L. Caraianu, A. Mironov)

ÎNCHEIERE

14 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Alexandru Babălungă și

Vasile Babălungă, reprezentați de avocatul Liliana Munteanu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Valentin Palancica

împotriva lui Alexandru Babălungă, Vasile Babălungă și Anatolie Vulpe cu privire

la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată

și cererea reconvențională depusă de Alexandru Babălungă, Vasile Babălungă

împotriva lui Valentin Palancica și notarul Dorina Ganța, intervenienți accesorii

Anatolie Vulpe, Ioana Palancica și Serviciul Fiscal de Stat cu privire la anularea

contractului de împrumut, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor

de judecată,

împotriva deciziei din 03 noiembrie 2021 a Curții de Apel Comrat,

c o n s t a t ă:

La 16 iulie 2019, Valentin Palancica a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Alexandru Babălungă, Vasile Babălungă și Anatolie Vulpe, solicitând

încasarea, în mod solidar, a datoriei în mărime de 6650 de euro, a dobânzii de

întârziere în sumă de 1648,47 de euro și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, la data de 18 noiembrie 2016,

Alexandru Babălungă a împrumutat suma de 6650 de euro, conform contractului de

împrumut bănesc nr. 13832, autentificat de notarul public Dorina Ganța. Conform

contractului dat, Vasile Babălungă și Anatolie Vulpe au garantat restituirea

împrumutului în calitate de fidejusori.

Totodată, a menționat că, în temeiul pct. 2 din contract, Alexandru Babălungă

urma să restituie datoria până la data de 12 mai 2017, însă nu a executat obligația

asumată.

În contextul prevederilor legale, obligația trebuie executată în modul

corespunzător, cu bună-credință, la locul și în momentul stabilit. Pentru

neexecutarea obligației în termenul stabilit, poate fi solicitată dobânda de întârziere

stabilită de art. 619 Cod civil. Astfel, a solicitat și încasarea dobânzii de întârziere în

mărime de 1648,47 de euro.

Prin încheierea din 19 iulie 2019 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, s-a

admis cererea înaintată de Valentin Palancica cu privire la asigurarea acțiunii și s-a

1

aplicat sechestru pe bunurile imobile și mobile ce aparțin pârâților Alexandru

Babălungă, Vasile Babălungă și Anatolie Vulpe în limita valorii revendicărilor din

acțiune, în sumă de 8298,47 de euro.

La data de 11 martie 2020, în cadrul ședinței de judecată, Alexandru Babălungă

și Vasile Babălungă au depus cerere reconvențională, contrasemnată de avocatul

Liliana Munteanu, împotriva lui Valentin Palancica și notarul Dorina Ganța,

intervenienți accesorii Anatolie Vulpe, Ioana Palancica și Serviciul Fiscal de Stat,

solicitând anularea contractului de împrumut nr. 13832 din 18 noiembrie 2016,

încheiat între Alexandru Babălungă și Vasile Babălungă și Valentin Palancica,

autentificat de notarul public Dorina Ganța, încasarea de la Valentin Palancica și

notarul Dorina Ganța, în mod solidar, cu titlu de prejudiciu moral, suma de 6650 de

euro, echivalentul a 144049 de lei, conform cursului oficial al Băncii Naționale a

Moldovei la data de 18 noiembrie 2016 și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii reconvenționale, reclamanții au invocat că, la data de 18

noiembrie 2016 între Alexandru Babălungă, în calitate de împrumutat și Vasile

Babălungă și Anatolie Vulpe, în calitate de fidejusori, pe de o parte și Valentin

Palancica, în calitate de împrumutător, pe de altă parte, în fața notarului public

Dorina Ganța, au declarat că au împrumutat și au primit de la Valentin Palancica,

suma de 6650 de euro, autentificată de notar prin contractul de împrumut bănesc nr.

13832 din 18 noiembrie 2016.

Totodată, au menționat că, nu recunosc faptul împrumutului. Până la încheierea

contractului litigios, nu au împrumutat suma de 6650 de euro de la Valentin

Palancica. De altfel, lipsește actul de predare-primire a banilor și nici nu există un

astfel de act.

La încheierea contractului litigios, notarul a încălcat normele legale imperative.

Notarul era obligat conform legii să adeverească corect și real ipotetica tranzacție de

împrumut, astfel încât presupusa sumă să fie transmisă obligatoriu, adică să

adeverească intenția și voința reală a părților.

De asemenea, au indicat că, Valentin Palancica nu dispune de probe de la

Serviciul Fiscal de Stat precum că a oferit cu împrumut bani și a achitat impozitul

pe venit.

Prin încheierea din 11 martie 2020 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, s-a

primit în procedură cererea reconvențională.

Prin hotărârea din 02 noiembrie 2020 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, s-

a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Valentin Palancica și s-a

încasat de la Alexandru Babălungă în beneficiul lui Valentin Palancica datoria în

baza contractului de împrumut, autentificat de către notarul public Dorina Ganța,

sub nr.13832 din 18 noiembrie 2016, în sumă de 6650 de euro, dobânda legală de

întârziere în sumă de 1648,47 de euro și cheltuielile de judecată suportate în cadrul

procesului compuse din: taxa de stat achitată la înaintarea acțiunii în sumă de 4979

de lei, cheltuielile pentru serviciile juridice ale avocatului în sumă de 5000 de lei,

cheltuielile suportate pentru asigurarea acțiunii în sumă de 6400 de lei, iar în total

suma de 16379 de lei și 8298,47 de euro, conform cursului Băncii Naționale a

Moldovei la momentul executării; în rest, au fost respinse ca fiind neîntemeiate

pretențiile lui Valentin Palancica împotriva lui Alexandru Babălungă, Vasile

Babălungă și Anatolie Vulpe; s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea

reconvențională depusă de Alexandru Babălungă și Vasile Babălungă împotriva lui

2

Valentin Palancica și notarul public Dorina Ganța, intervenienți accesorii Anatolie

Vulpe, Ioana Palancica și Serviciul Fiscal de Stat cu privire la anularea contractului

de împrumut, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată; totodată, s-

a indicat că după intrarea hotărârii în vigoare, se anulează măsurile de asigurare a

acțiunii, dispuse prin încheierea din 19 iulie 2019 doar în privința lui Vasile

Babălungă și Anatolie Vulpe.

Prin decizia din 03 noiembrie 2021 a Curții de Apel Comrat s-a respins apelul

declarat de Alexandru Babălungă și Vasile Babălungă, reprezentați de avocatul

Liliana Munteanu; s-a admis apelul declarat de Valentin Palancica, reprezentat de

avocatul Adrian Istrati și s-a casat hotărârea din 02 noiembrie 2020 a Judecătoriei

Cimișlia, sediul Central, în partea soluționării acțiunii înaintate de Valentin

Palancica împotriva lui Alexandru Babălungă, Vasile Babălungă și Anatolie Vulpe

cu emiterea unei noi hotărâri în această parte prin care s-a admis cererea de chemare

în judecată depusă de Valentin Palancica și s-a încasat, în mod solidar, de la

Alexandru Babălungă, Vasile Babălungă și Anatolie Vulpe în beneficiul lui Valentin

Palancica datoria contractuală în sumă de 6650 de euro, conform cursului Băncii

Naționale a Moldovei la momentul executării, dobânda de întârziere în mărime de

1648, 47 de euro, conform cursului Băncii Naționale a Moldovei la momentul

executării, taxa de stat în mărime de 4979 de lei, achitată în instanța de fond și taxa

de stat în sumă de 3734, 25 de lei, achitată în instanța de apel, cheltuielile pentru

serviciile juridice în sumă de 5000 de lei și cheltuielile suportate pentru asigurarea

acțiunii în sumă de 6400 de lei; măsura de asigurare a acțiunii aplicată prin

încheierea din 19 iulie 2019 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, de menținut până

la executarea hotărârii judecătorești; în rest, hotărârea a fost menținută.

În consolidarea soluției, instanța de apel redând prevederile art. 8 alin. (1), (2)

lit. a) Cod civil (în redacția până la 01.03.2019), art. 514 Cod civil (în redacția până

la 01.03.2019), art. 572 alin. (1) și (2) Cod civil (în redacția până la 01.03.2019),

art.666 alin.(1) și (2) Cod civil (în redacția până la 01.03.2019), art.667 alin.(1) Cod

civil (în redacția până la 01.03.2019), art.1156 alin.(1) și (2) Cod civil (în redacția

până la 01.03.2019), a concluzionat că, instanța de fond incorect a încasat numai de

la Babălungă Alexandru datoria contractuală, or, după cum s-a constatat din

materialele cauzei, potrivit contractului de împrumut bănesc nr. 13832 din

18.11.2016, Palancica Valentin a acordat un împrumut lui Babălungă Alexandru în

sumă de 6650 euro, care urma a fi rambursat până la data de 12.05.2017, în rate

lunare a câte 275 euro, cu achitarea primei rate la data de 12.12.2016. (vol.I, f.d.48-

49).

De asemenea, din declarațiile și referința pârâtului Babălungă Alexandru și

Babălungă Vasile se atestă că, într-adevăr acestea au semnat contractul de împrumut

în fața notarului Ganța Dorina.

De menționat și faptul că, copârâtul Vulpe Anatolie în referința sa a menționat

că Babălungă Alexandru a primit de la Palancica Valentin suma de 6650 euro și dat

fiind faptul că el a fost persoana de încredere din partea lui Babălungă Alexandru în

fața lui Palancica Valentin, el a fost de acord să fie indicat în calitate de fidejusor al

datoriei, la întocmirea contractului de împrumut.

Respectiv, instanța de apel a stabilit că, atât Babălungă Vasile și Vulpe Anatolie

urmează sa execute obligațiile contractuale față de Palancica Valentin în mod forțat,

or, la caz s-a constatat existența datoriilor debitorului Babălungă Alexandru față de

3

Palancica Valentin, în baza contractului de fidejusiune, prin care fidejusorii

Babălungă Vasile și Vulpe Anatolie s-au obligat să răspundă în mod solidar cu

debitorul în cazul în care acesta nu-și va onora obligațiile de rambursare a

împrumutului și a dobânzii de întârziere, rezultate din contractul de împrumut nr.

13832 din 18.11.2016.

În privința fidejusiunii, instanța de a apel a remarcat că, prevederile despre

răspunderea solidară la întocmirea contractului de împrumut bănesc au fost

respectate, fidejusorii au semnat contractul respectiv, care a fost întocmit în formă

scrisă. Prin urmare întocmirea unui contract aparte de către fidejusorii, nu este o

cerință obligatorie, care duce la nulitatea acestuia sau a fidejusiunii.

La fel, conform prevederilor art.619 alin.(1)-(3) Cod civil (în redacția până la

01.03.2019) și ținând cont de faptul că pretenția reclamantului privind încasarea

datoriei în sumă de 6650 euro, datorie care a devenit scadentă la data de 12.12.2016,

urmează a fi admisă integral și luând în calcul că reclamantul a solicitat încasarea

dobânzii de întârziere asupra datoriei de 6650 euro doar pe perioada 12.05.2017-

14.06.2019, conform calculului prezentat în acest sens (f.d.8), instanța de apel a

considerat că Palancica Valentin este îndreptățit să pretindă încasarea din contul

pârâților Babălungă Alexandru, Babălungă Vasile și Vulpe Anatolie în beneficiul

său a dobânzii de întârziere în sumă de 1648,47 euro.

Luând în considerare că a admis cererea de chemare în judecată a lui Palancica

Valentin, instanța de apel a admis și cerința privind încasarea cheltuielilor judiciare

în cadrul procesului dat.

Din apelul înaintat de către avocatul Munteanu Liliana, în interesele lui

Babălungă Alexandru și Babălungă Vasile, instanța a stabilit că, însuși din referința

înaintată de către Vulpe Anatolie reiese că ,,în perioada anului 2016 Babălungă

Alexandru prin intermediul meu a împrumutat în două transe de la Palancica

Valentin suma de 6650 (șase mii șase sute cincizeci) Euro... Pentru sumele primite

Babălungă Alexandru a întocmit două recipise ... una de 3000 (trei mii) euro și a

doua pentru suma de 3650 (trei mii șase sute cincizeci) euro.... peste câteva

săptămâni după ce Babălungă Alexandru, a împrumutat a doua sumă... Palancica

V.... a insistat asupra semnării unui contract de împrumut pentru toată suma și

autentificare acestuia la notar, iar recipisele semnate anterior au fost anulate”.,

respectiv, faptul împrumutului banilor a fost constatat cu certitudine.

De menționat că, Babălungă Alexandru și Babălungă Vasile au invocat faptul

că, la încheierea acestuia au fost încălcate prevederile art.50 alin. (2) și (3) din Legea

nr. 1453 din 08.11.2002 cu privire la notariat și anume că notarul contrar legii

imperative a indicat că Babălungă Alexandru a primit suma împrumutului până la

semnarea contractului fără prezența notarului, considerând că acest fapt este

inadmisibil, totodată invocă că la autentificarea contractului de împrumut banii

urmau să fie transmiși de către împrumutător împrumutatului în prezența notarului

cu întocmirea actului de transmitere a banilor.

Astfel, conform prevederilor art. 50 alin. (1)-(3) al Legii nr. 1453 din

08.11.2002 cu privire la notariat (în vigoare la momentul întocmirii actului juridic),

persoana care desfășoară activitate notarială autentifică actele juridice pentru care

legislația stabilește o formă notarială obligatorie. La dorința părților pot fi

autentificate și alte acte juridice pentru care nu este prevăzută autentificarea notarială

obligatorie. Persoana care desfășoară activitate notarială are obligația de a explica

4

părților sensul și importanța proiectului actului juridic și de a verifica conformitatea

conținutului lui cu intențiile reale ale părților și dacă nu este în contradicție cu

legislația. Persoana care desfășoară activitate notarială, va cere părților să prezinte

toate documentele necesare îndeplinirii actului notarial.

Luând în considerare cele menționate, instanța de apel a concluzionat ca fiind

justă soluția instanței de fond precum că criticile aduse de reclamanții

reconvenționali în acest sens, nu pot condiționa declararea nulității contractului

încheiat între Palancica Valentin și Babălungă Alexandru, deoarece notarul public

Ganța Dorina la întocmirea contractului de împrumut nr.13832, a respectat

prevederile legale privind întocmirea actelor notariale, a explicat părților conținutul

actului notarial, drepturile și obligațiile părților asupra actului notarial, efectele

acestuia, Babălungă Alexandru și Babălungă Vasile fiind cunoscuți cu conținutul

actului juridic, au dat acordul la încheierea actului juridic prin semnăturile aplicate,

au recunoscut în fața notarului că suma indicată în contract în calitate de împrumut

a fost primită de Babălungă Alexandru de la Palancica Valentin, fără a nega faptul

dat. Or, din conținutul pct.1 al contractului de împrumut cu certitudine reiese faptul

că Babălungă Alexandru a împrumutat suma de bani.

În context au fost citate prevederile art. 725 alin.(1) și (2) Cod civil (în redacția

până la 01.03.2019), art. 726 Cod civil (în vigoare la momentul încheierii

contractului.

La 02 martie 2022, prin intermediul poștei (Vol.II, f.d.162), Alexandru

Babălungă și Vasile Babălungă, reprezentați de avocatul Liliana Munteanu, au depus

cerere de recurs împotriva deciziei din 03 noiembrie 2021 a Curții de Apel Comrat,

solicitând admiterea recursului, casarea integrală a decizie instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii

înaintate de Valentin Palancica și de admitere a cererii reconvenționale conform

cerințelor, inclusiv compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului s-a invocat că, instanțele inferioare la adoptarea

deciziilor au interpretat eronat legea și dat o apreciere greșită materialului probator

anexat la dosar. Or, conform prevederilor art. 8 alin. (2) lit. a) Cod civil, în redacția

în vigoare la momentul înaintării acțiunii, drepturile și obligațiile civile apar din

contracte și din alte acte juridice.

Din suportul probatoriu anexat la materialele cauzei se denotă cu certitudine

că, la data de 18 noiembrie 2016 Valentin Palancica, în calitate de împrumutător și

Alexandru Babălungă, în calitate de împrumutat, au semnat contractul de împrumut,

însă suma de 6650 de euro nu a fost transmisă împrumutatului, or, despre acest fapt

indică conținutul contractului, unde este stipulată sintagma „declar”, însă legal urma

a fi indicat „împrumutat”. În speță s-a stabilit doar semnarea contractului de

împrumut, însă nu transmiterea banilor. În realitate părțile nu au efectuat nicio

tranzacție, astfel instanțele urmau să constate nulitatea actului, or, acest act a fost o

falsă reprezentare a unui împrumut. Respectiv, la caz nu au fost constatate

caracteristicele unui raport contractual bilateral și anume obiectivul urmărit la

încheierea contractului.

De asemenea, au notat că, la întocmirea actelor notariale, notarul se bazează

înainte de toate pe aplicarea normelor dreptului material și finalizează în temeiul

normelor dreptului procedural (al notariatului). Astfel, la îndeplinirea acțiunilor

notariale, notarul aplică acele dispoziții material-juridice care determină cercul de

5

fapte ce necesită constatare pentru confirmarea unui anumit drept, precum și cercul

de împrejurări de care este legată stabilirea faptului juridic. Regulile de îndeplinire

a actelor notariale sunt stabilite de normele dreptului procedural (al notariatului).

Însă, la caz, aceste reguli au fost ignorate de notar și susținute de instanțele de

judecată, care nu au dat o apreciere corespunzătoare conținutului actului care a stat

la baza litigiului.

De altfel, instanțele inferioare contrar prevederilor art. 25 Cod de procedură

civilă, au avut un rol formal la examinarea cererii, or, constatările instanței inferioare

contravin probatoriului anexat la materiale cauzei și sunt bazate exclusiv pe

declarațiile intimatului. Astfel, neexpunerea instanțelor asupra tuturor argumentelor

și motivelor în coraport cu exigențele art. 6 § 1 CEDO, dreptul la un proces echitabil,

dreptul de a fi auzit, obligația instanței de a-si motiva hotărârea, constituie un motiv

suficient și temeinic justificat că hotărârea instanței de fond, cât și decizia instanței

de apel să fie casate. Lipsa motivărilor cerințelor legii într-o hotărâre judecătorească

poate ridica probleme conform Convenției, referitoare la accesul la justiție și la

procesul echitabil de examinare a cauzei, situație în care nu sunt indicate cu

suficientă claritate temeiurile pe care se bazează hotărârea, ceea ce împiedică

folosirea efectivă a procedurilor de contestare și afectează grav respectarea

garanțiilor procedurale la un proces echitabil.

Instanțele de judecată de fond și de apel au încălcat normele de drept material

și prevederile CEDO, deoarece au interpretat eronat legea. În special instanța de apel

avea obligația în mod precis și explicit, prin argumente relevante și suficiente, să dea

răspuns detaliat la fiecare probă si argument, să rezolve problemele de drept apărute

la judecarea spetei, prin întocmirea corectă și motivată a hotărârii adoptate, adică

prin analiza materiei reglementării si jurisprudenței.

Instanțele ierarhic inferioare au apreciat arbitrar și eronat probele din dosarul

civil prezentate, au eludat motivele de fapt și de drept de admitere a acțiunii,

respingând nemotivat cererea reconvențională. La încheierea contractului litigios

notarul a încălcat normele legale imperative și obligatorii prevăzute de art. 50 alin.

(2), (3) din Legea nr. 1453 din 08 noiembrie 2002 cu privire la notariat. Din referința

lui Anatolie Vulpe rezultă că, în realitate au existat două recipise, una de 3000 de

euro și a doua pentru suma de 3650 de euro, ceea ce denotă că, contractul de

împrumut cu nr.13832 din 18 noiembrie 2016 este unul inutil.

Motivarea hotărârilor este o garanție pentru părți precum că cererile lor au fost

analizate cu atenție și oferă posibilitatea exercitării controlului judiciar. Analiza pe

care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt și de drept care i-au format

convingerea, în sensul unei anumite soluții trebuie să fie clară și simplă, precisă,

concisă și fermă, să aibă putere de convingere. La fel de exactă trebuie fie motivarea

și în ceea ce privește cererile care le-a respins/admis.

Copia recursului declarat, prin scrisoarea datată cu 26 mai 2022 (Vol.II,

f.d.169) a fost expediată în adresa intimaților și a fost recepționată la 30 mai 2022,

conform avizelor de recepție (Vol.II, f.d.171-175).

La 23 iunie 2022, Valentin Palancica, reprezentat de avocatul Adrian Istrati, a

depus referință la cererea de recurs, exprimând poziția în favoarea respingerii

recursului.

Alte referințe la cererea de recurs, în temeiul art. 439 alin.(2) Cod de procedură

civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu au parvenit.

6

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 03 noiembrie 2021, iar cererea de

recurs a fost depusă la 02 martie 2022, prin intermediul poștei (Vol.II, f.d.162).

Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei integrale a instanței de apel

către participanții la proces la data de 29 decembrie 2021, prin scrisoare (Vol.II,

f.d.117) și a fost recepționată de către Alexandru Babălungă la 05 ianuarie 2022

(Vol.II, f.d.124), de către Vasile Babălungă-la 25 ianuarie 2022 (Vol.II, f.d.127) și

de către avocatul recurenților, Liliana Munteanu-la 04 ianuarie 2022 (Vol.II,

f.d.120). Astfel, recursul este declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Alexandru Babălungă și Vasile

Babălungă, reprezentați de avocatul Liliana Munteanu, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Alexandru Babălungă și Vasile

Babălungă, reprezentați de avocatul Liliana Munteanu, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

7

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Alexandru Babălungă și Vasile

Babălungă, reprezentați de avocatul Liliana Munteanu.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Alexandru Babălungă și Vasile

Babălungă, reprezentați de avocatul Liliana Munteanu, împotriva deciziei din 03

noiembrie 2021 a Curții de Apel Comrat.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

8