2ra-907/22 — constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărîrii si repararea prejudiciului material si moral

2ra-907/22 — constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărîrii si repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-907/22

2-21057243-01-2ra-30062022

Prima instanță: (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) D. Sîrbu

Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) Iu. Cotruță, A. Malîi, I. Țurcan

Î N C H E I E R E

14 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Cotovici Grigore și

Ministerul Justiției,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Cotovici Grigore

împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii Consiliul mun. Chișinău și

executorul judecătoresc Doroftei Igor cu privire la constatarea încălcării dreptului

la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, încasarea prejudiciului

material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2022,

c o n s t a t ă :

La 16 aprilie 2021, Cotovici Grigore a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii Consiliul mun. Chișinău și

executorul judecătoresc Doroftei Igor cu privire la constatarea încălcării dreptului

la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, încasarea prejudiciului

material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, Cotovici Grigore a menționat că prin hotărârea

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 14 decembrie 2005, Consiliul municipal

Chișinău a fost obligat să-l asigure împreună cu membrii familiei cu spațiu locativ

conform normelor legislației în vigoare.

Hotărârea în cauză a fost menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din

05 aprilie 2006 și decizia Curții Supreme de Justiție din 27 septembrie 2006.

Prin încheierea executorului judecătoresc Doroftei Igor din 12 iunie 2006 cu

privire la primirea spre executarea a documentului executoriu și intentarea

procedurii de executare, s-a dispus intentarea procedurii de executare, prin care

1

Consiliul municipal Chișinău a fost obligat să execute hotărârea Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău din 14 decembrie 2005.

Prin răspunsul Primăriei mun. Chișinău din 25 februarie 2008, s-a comunicat

că la executarea hotărârii instanței de judecată nu este posibilă din cauza lipsei

spațiului locativ liber în municipiul Chișinău.

Reclamantul a reiterat că toate eforturile întreprinse întru executarea hotărârii

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 14 decembrie 2005, nu au dat rezultate.

Cotovici Grigore a solicitat constatarea încălcării dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 14 decembrie

2005, încasarea sumei de 150 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, încasarea sumei

de 62 000 lei cu titlu de prejudiciu material pentru plata chiriei pentru perioada

01 mai 2019 – 01 mai 2021, încasarea sumei de 406 lei cu titlu de cheltuieli de

judecată și încasarea sumei de 5 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 16 iulie 2021, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Cotovici Grigore .

S-a constatat faptul încălcării dreptului lui Cotovici Grigore la executarea în

termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 14 decembrie

2005.

S-a încasat de la bugetul de stat, gestionat de Ministerul Finanțelor, prin

intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Cotovici Grigore suma de 62 000

lei cu titlu de prejudiciu material cauzat pentru neexecutarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești pentru perioada 01 mai 2019 – 01 mai 2021.

S-a încasat de la bugetul de stat, gestionat de Ministerul Finanțelor, prin

intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Cotovici Grigore suma de 7 000

lei cu titlu de prejudiciu moral pentru neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești pentru perioada 01 mai 2019 – 01 mai 2021.

S-a încasat de la bugetul de stat, gestionat de Ministerul Finanțelor, prin

intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Cotovici Grigore suma de 1 000

lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

În rest, acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2022, s-a admis apelul

declarat de Cotovici Grigore, s-a respins apelul declarat de Ministerul Justiției, s-a

modificat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 16 iulie 2021 prin

majorarea cheltuielilor de asistență juridică de la 1 000 lei până la 3 000 lei.

În rest, hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 16 iulie 2021 a fost

menținută.

Pentru a decide astfel, instanța de apel cu referire la circumstanțele cauzei a

reținut că documentul executoriu emis de Judecătoria Centru, mun. Chișinău la 14

decembrie 2005 privind obligarea Consiliului mun. Chișinău să-i atribuie lui

Cotovici Grigore și membrilor familiei sale spațiu locativ conform normelor

stabilite de legislația în vigoare se află spre executare silită în procedura

executorului judecătoresc Doroftei Igor și nu este executat.

La fel, instanța de apel a constatat că reclamantul a încheiat două contracte de

locațiune pentru perioada 27 decembrie 2018- 04 ianuarie 2022 în sumă totală de

62 000 lei - plata pentru chirie, acestea fiind înregistrate la Serviciul Fiscal de Stat,

2

iar prin recipisele prezentate, semnate de locator, se confirmă suportarea de către

Cotovici Grigore a cheltuielilor de închiriere a spațiului locativ, sume care au fost

efectiv impozitate.

La fel, instanța de apel a remarcat că neexecutarea hotărârii judecătorești nu

poate fi imputată reclamantului, ci debitorului - Consiliului mun. Chișinău, care nu

a întreprins măsurile necesare pentru a asigura executarea hotărârii judecătorești în

termenul stabilit de lege, astfel reclamantul este îndreptățit să pretindă la

constatarea încălcării dreptului la neexecutare a hotărârii judecătorești sus indicate

în termen rezonabil și să ceară repararea prejudiciului cauzat astfel.

Astfel, instanța de apel a concluzionat c ca fiind întemeiată solicitarea

reclamantului de încasare a prejudiciului material în sumă de 62 000 lei pentru

perioada 01 mai 2019 – 01 mai 2021, ce constituie costul chiriei spațiului locativ,

care este probat prin recipisele respective și contractele de locațiune din 27

decembrie 2018 și nr.67283 din 04 ianuarie 2021, înregistrate la Direcția

Administrare Fiscală Botanica.

Totodată, având în vedere principiile compensării echitabile și rezonabile a

prejudiciului moral, natura dreptului lezat, caracterul și gravitatea suferințelor

suportate, statutul social al persoanei, instanța de apel a considerat necesară și

echitabilă încasarea din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului

Finanțelor în beneficiul lui Cotovici Grigore a sumei de 7 000 lei cu titlu de

prejudiciu moral, care constituie o satisfacție echitabilă pentru reclamant, iar suma

pretinsă de către acesta de 150 000 lei este una disproporționată, în condițiile în

care s-a pretins repararea prejudiciului moral numai pentru perioada 01 mai 2019 –

01 mai 2021, or, anterior au mai fost pronunțate hotărâri judecătorești pentru

celelalte perioade de neexecutare a hotărârii judecătorești vizate.

Cu referire la cheltuielile de asistență juridică, instanța de apel a reținut că

suma dispusă spre încasare de instanța de fond de 1000 lei nu compensează întru

totul munca depusă de avocatul reclamantului, iar luînd în considerație faptul că nu

a fost făcută nici dovada suportării cheltuielilor de asistență juridică pretinse de

reclamant în sumă de 5000 lei, hotărârea primei instanțe urmează a fi modificată în

partea cheltuielilor de asistență juridică de la 1000 lei la 3000 de lei, care constituie

o sumă necesară, reală și rezonabilă ca mărime în vederea compensării cheltuielilor

de asistență juridică.

La 26 aprilie 2022, Cotovici Grigore a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel și hotărârii primei instanțe în partea încasării prejudiciului moral

și a cheltuielilor de asistență juridică, cu emiterea în această parte a unei noi

hotărâri, prin care acțiunea să fir admisă integral.

Recurentul Cotovici Grigore, în motivarea recursului a invocat încălcarea

esențială și aplicarea eronată a normelor de drept material.

La 30 iunie 2022, instanța de recurs a expediat în adresa intimaților copia

recursului declarat de Cotovici Grigore, fiind recepționat de către executorul

judecătoresc Doroftei Igor la data de 03 iulie 2022, iar de către Ministerul Justiției

și Consiliul mun. Chișinău la data de 04 iulie 2022, conform avizelor de recepție

(f.d. 200-202 Vol. II).

3

La 17 august 2022, Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor

judecătorești și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă

integral.

Recurentul Ministerul Justiției, în motivarea recursului a invocat că de către

autoritatea responsabilă de executarea hotărârii judecătorești au fost întreprinse

toate măsurile саrе puteau а fi in mod rațional întrерrinsе pentru а executarea

documentul executoriu, deci nu a fost confirmată existența culpei оrgаnеlоr de

ехесutаrе în procesul de ехесutаrе а hotărârii judecătorești irevocabile.

Prin urmare, legislația nu асоrdă dreptul în mod automat la prejudiciu mоrаl,

în lipsa dovezilor, сă persoana а suferit un prejudiciu in urma incălcării dreptului

garantat de lege, or, este important са instanța să motiveze circumstanțele cauzei

саrе justifică асоrdаrеа unei reparații, iar aceasta să nu fie teoretică și iluzorie.

Respectiv, instanța de apel, la acordarea prejudiciului moral, a apreciat

arbitrar poziția participanților la proces și nu a luat în considerație circumstanțele

invocate.

Prin urmare, constatarea încălcării dreptului la executarea în terme rezonabil

a hotărârii judecătorești reprezintă prin sine o satisfacție echitabilă pentru

prejudiciul moral.

La 17 august 2022, instanța de recurs a expediat în adresa intimaților copia

recursului declarat de Ministerul Justiției, fiind recepționat de către Consiliul mun.

Chișinău la data de 22 august 2022 (f.d. 215 Vol. II), iar plicul expediat în adresa

lui Cotovici Grigore a fost restituit cu mențiunea ”plecat” (f.d. 213-214 Vol. II).

Cu referire la termenul de declarare a recursurilor instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 05 aprilie

2022, iar la 15 iunie 2022, instanța de apel a expediat în adresa părților decizia

motivată a instanței de apel prin intermediul poștei electronice (f.d. 153 Vol. II).

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Recursul a fost declarat de Cotovici Grigore la 26 aprilie 2022 și de către

Ministerul Justiției la 12 august 2022, respectiv se consideră depuse în termenul

prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a

temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de

judecată instituit în conformitate cu alin. (2).

Examinînd temeiurile recursurilor, completul Colegiului Civil, Comercial și

de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

4

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererile de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursurilor sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurenților cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din

Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursurile declarate nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva

Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a

unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai

stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten

v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

5

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursurile declarate de Cotovici

Grigore și Ministerul Justiției, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, sunt

inadmisibile.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibile recursurile înaintate de Cotovici Grigore și Ministerul

Justiției.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Victor Burduh

6