2ra-962/22 — apararea dreptului de proprietate si compensarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2ra-962/22 2-18107723-01-2ra-08072022 Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Șoldănești (jud. E. Lavciuc) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Malîi, O. Cojocaru, V. Cotorobai) ÎNCHEIERE 14 septembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Victor Burduh Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Vitalie Anghelenici, reprezentat de avocatul Stela Lefter, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Elena Rodionov (Boencov) împotriva lui Vitalie Anghelenici cu privire la apărarea dreptului de proprietate și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 19 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de către Elena Rodionov (Boencov), a fost casată hotărârea din 03 august 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești și a fost emisă o hotărâre nouă, prin care acțiunea a fost admisă parțial, constată: La 22 octombrie 2018, Elena Rodionov (Boencov) a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vitalie Anghelenici cu privire la evacuarea din bunul imobil și apărarea dreptului de proprietate.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, deține cu drept de proprietate terenul cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,217 ha, amplasat în r-nul Șoldănești, XXXXX. A menționat că, faptul dat se confirmă prin extrasul din Registrul bunurilor imobile, și anume că dreptul de proprietate al reclamantei asupra bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX este înregistrat la OCT. Reclamanta a susținut că, la moment pe teritoriul ce îi aparține cu drept de proprietate locuiește Vitalie Anghelenici, persoana cu care a fost într-o relație de concubinaj și cu care a locuit împreună din anul 1999 până în anul 2007. 1 A precizat reclamanta că, această gospodărie a aparținut mamei sale Maria Bersan, conform contractului de donație întocmit de notarul Iurie Pietrarul, iar la data de 28 decembrie 2017 gospodări a trecut în proprietatea sa.

Reclamanta a comunicat că, pârâtul îi împiedică accesul la gospodărie prin diferite metode, indicând că acesta a schimbat broasca de la ușile de la intrare. A mai declarat că, în luna octombrie 2017, când s-a deplasat la gospodări sa, lucrurile sale și hainele erau aruncate afară din casa ce îi aparține, iar la data de 04 ianuarie 2018 pârâtul a alungat-o pe reclamantă împreună cu mama acesteia din gospodăria dată. Reclamanta a specificat că, s-a adresat la Inspectoratul de Poliție Șoldănești cu solicitarea de a fi evacuat Vitalie Anghelenici de pe teritoriul acesteia privat. A notat că, în incinta primăriei Cotiujenii Mari, pârâtului i-a fost întocmită o anchetă socială unde este stipulat că ultimul are 0,5 ha de pământ și spațiu locativ, însă acesta nu dorește să părăsească proprietatea reclamantei.

Reclamanta a invocat că, având în vedere că pârâtul nu-și dă consimțământul pentru corectarea greșelii ce ține de dreptul de proprietate, această corectare poate fi efectuată doar în temeiul unei hotărâri judecătorești. A solicitat reclamanta evacuarea lui Vitalie Anghelenici din casa și de pe terenul situate în XXXXX, predarea noilor chei de la lacăte și apărarea dreptului de proprietate privată asupra bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX. În cadrul ședinței de judecată din 11 februarie 2019, reclamanta Elena Rodionov (Boencov) a înaintat cerere de concretizare a pretențiilor, solicitând eliberarea de către pârât a gospodăriei ce îi aparține cu drept de proprietate privată, restituirea tuturor lucrurilor și actelor din gospodărie ce îi aparțin, eliberarea ordonanței de protecție și compensarea cheltuielilor de judecată.

În cadrul ședinței de judecată din 11 martie 2020, reclamanta Elena Rodionov (Boencov) a înaintat cerere de concretizare a pretențiilor, solicitând apărarea dreptului de proprietate și revendicarea dreptului de proprietate asupra bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX din XXXXX, r-nul Șoldănești, evacuarea lui Vitalie Anghelenici și a tuturor persoanelor care se vor afla în imobilul cu nr. cadastral XXXXX la momentul evacuării și compensarea cheltuielilor de judecată. În cadrul ședinței de judecată din 22 februarie 2021, Elena Rodionov (Boencov), reprezentată de avocatul stagiar Corneliu Doni a înaintat cerere de modificare a cererii de chemare în judecată, prin completarea acesteia cu o pretenție accesorie, și anume obligarea pârâtului să ridice pe cheltuiala proprie toate materialele de construcție care au fost aduse și imobilele care au fost construite de către ultimul pe terenul cu nr. cadastral XXXXX.

A mai solicitat compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de 5 600 lei. În cadrul ședinței de judecată din 19 iulie 2021, Elena Rodionov (Boencov), reprezentată de avocatul stagiar Corneliu Doni a concretizat cerințele, solicitând evacuarea forțată a lui Vitalie Anghelenici și a altor persoane care se vor afla în imobilul cu nr. cadastral XXXXX, obligarea lui Vitalie Anghelenici să predea toate cheile de la lacăte de la bunurile aflate pe terenul cu nr. cadastral XXXXX, obligarea lui Vitalie Anghelenici să predea toate lucrurile și actele ce aparțin reclamantei și se află pe terenul cu nr. cadastral XXXXX, obligarea pârâtului să ridice pe cheltuiala 2 proprie toate materialele de construcție care au fost aduse și imobilele care au fost construite de către ultimul pe terenul cu nr. cadastral XXXXX și compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de 8 600 lei.

Prin hotărârea din 03 august 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea. S-au încasat din contul Elenei Rodionov (Boencov) în beneficiul lui Vitalie Anghelenici cheltuielile de judecată în mărime de 5 900 lei. Instanța de fond a stabilit că, Elena Rodionov (Boencov) a confirmat că în perioada de concubinaj cu Vitalie Anghelenici, ultimul din anul 2003 și până în anul 2014 a efectuat mai multe construcții în gospodăria mamei sale-Maria Bersan, inclusiv și garajul cu 2 niveluri în care locuiește ultimul împreună fiul lor minor comun, însă mama sa- Maria Bersan ca proprietară nu s-a implicat niciodată ca să le interzică efectuarea construcțiilor, fapt care confrimă, că construcția accesorie-garaj cu 2 niveluri a fost edificat în perioada, când Elena Rodionov (Boencov) nu era proprietara gospodăriei.

Asftel, în opinia instanței de fond, dreptul la înaintarea pretenției în privința ridicării de către Vitalie Anghelenici pe cheltuiala proprie a garajului de pe terenul cu nr. cadastral XXXXX, care din 05 ianuarie 2018 aparține cu drept de proprietate al Elenei Rodionov (Boencov), la momentul intentării acțiunii, conform art. 329 alin. (3) din Codul civil (în vigoare pînă la 01 martie 2019), îl avea doar Maria Bersan-mama Elenei Rodionov (Boencov).

S-a mai reținut că, prin răspunsul IP Șoldănești din 03 septembrie 2019 se confirmă că Elena Rodionov (Boencov) o singură data, la 14 august 2019 a sesizat în scris IP Șoldănești, solicitând ca Vitalie Anghelenici să stopeze orice lucrare de construcție în gospodăria respectivă, iar reclamanta nu a prezentat instanței probe, care să confirme că în perioada 05 ianuarie 2018 și până la înaintarea acțiunii civile, Vitalie Anghelenici a efectuat lucrări de construcție în gospodăria în litigiu, or, ultimul a negat acest fapt, iar din răspunsul respectiv rezultă că IP Șoldănești, în temeiul cererii Elenei Rodionov (Boencov) a întocmit o încheiere pe care ultima nu a contestat-o în ordinea prevăzută de legislație.

S-a menționat că, în cadrul ședinței de judecată Vitalie Anghelenici nu a negat faptul că locuiește împreună fiul său minor în construcția accesorie-garaj cu 2 nivele, edificată în perioada concubinajului cu Elena Rodionov (Boencov), însă la moment de o altă locuință el nu dispune, acest garaj nu a fost dat în exploatare și respectiv, nu este înregistrat în Registrul bunurilor imobile și el nici nu pretinde la acest drept.

Instanța de fond a apreciat ca fiind declarative și lipsite de support juridic alegațiile Elenei Rodionov (Boencov), precum că în perioada separării cu traiul de Vitalie Anghelenici nu a avut unde să locuiască, că nu a avut acces în gospodăria care-i aparține cu drept de proprietate, inclusiv casa de locuit individuală cu suprafața de 29,9 m.p., care s-a stabilit că este liberă din 2017, or, faptul că aceasta nu a avut necesitatea de a se folosi și nu se se folosește de gospodăria în litigiu, s-a confirmat și prin informația FEE Nord cu nr. 122 din 19 iulie 2021, din care rezultă că consumatorul Elena Boencov a fost deconectată de la rețelele de distribuție a EE la cererea personală din 13 octombrie 2017, nefiind la acel moment proprietara gospodăriei și nu a solicitat reconectarea energiei electrice începând cu 05 ianuarie 2018 și până la intentarea acțiunii civile, fapt ce indică, că ultima nu a avut nici 3 necesitate și nici intenție de a locui în gospodăria dată, iar Vitalie Anghelenici nu-i îngrădește acesteia dreptul de acces, posesie, folosință și dispoziție la gospodăria în litigiu, inclusiv de terenul aferent casei de locuit.

Din chitanțele de recepție a plăților fiscale se confirmă că, impozitul funciar pentru gospodăria în litigiu în perioada anilor 2018, 2019 și 2021 a fost achitat de către Elena Rodionov (Boencov) și de concubinul acesteea, pentru anul 2020 nefiind prezentate chitanțe de achitare, iar prin confirmarea ÎM „SCL” Cotiujenii Mari cu nr. 3 din 19 iulie 2021 s-a stabilit că Vitalie Anghelenici pentru perioada anilor 2019- 2021 nu are datorii la evacuarea deșeurilor pe contul nr. 2745 care e înregistrat pe numele Elenei Rodionov (Boencov). Totodată, instanța de fond a apreciat ca fiind declarative și lipsite de suport legal alegațiile Elenei Rodionov (Boencov) și a reprezentantului acesteia, precum că în or.

Șoldănești a trecut cu traiul din motiv că a fost bătută și alungată, că plângerile care ajungeau la poliție nu erau soluționate, că plângerile le depunea la șeful de post din s. Cotiujenii Mari și nu ajungeau la IP Șoldănești, or, ultima nu a anexat niciun înscris, care ar confirma că inițialul proprietar al gospodăriei în litigiu- Maria Bersan până la 05 ianuarie 2018 sau Elena Rodionov (Boencov) începând cu 05 ianuarie 2018 s-au adresat la organele competente cu plângeri în privința lui Vitalie Anghelenici. La 05 august 2021, Elena Rodionov (Boencov) a depus cerere de apel nemotivată, iar la 09 noiembrie 2021 a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia din 19 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul declarat de către Elena Rodionov (Boencov), s-a casat hotărârea din 03 august 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești și s-a emis o hotărâre nouă, prin care s-a admis parțial acțiunea. S-a evacuat Vitalie Anghelenici din imobilul cu nr. cadastral XXXXX, situat în XXXXX, fără acordarea altui spațiu locativ. S-a obligat Vitalie Anghelenici să predea Elenei Rodionov (Boencov) toate cheile de la lacăte de la bunurile aflate pe terenul cu nr. cadastral XXXXX, r-nul Șoldănești, XXXXX. S-a obligat Vitalie Anghelenici să ridice și să evacueze, pe cheltuiala proprie, materialele de construcție utilizate la edificarea garajului care a fost construit de către acesta pe terenul cu nr. cadastral XXXXX, r-nul Șoldănești, XXXXX, identificat cu nr. cadastral XXXXX.

S-a respins cerința cu privire la obligarea lui Vitalie Anghelenici să predea Elenei Rodionov (Boencov) toate lucrurile și actele ce-i aparțin ultimei și se află pe terenul cu nr. cadastral XXXXX. S-au încasat din contul lui Vitalie Anghelenici în beneficiul Elenei Rodionov (Boencov) cheltuielile de judecată compuse din taxa de stat achitată la depunerea acțiunii în sumă de 100 lei, taxa de stat achitată la depunerea cererii de apel în sumă de 75 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 4 000 lei. În rest, cerințele cu privire la compensarea cheltuielilor de judecate au fost respinse ca nefondate.

Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut că, faptul că Vitalie Anghelenici ar fi efectuat pe cheltuiala sa investiții și a construit garajul pe terenul ce aparține Elenei Rodionov (Boencov) nu este de natură să îi confere un eventual drept de proprietate, care i-ar putea fi recunoscut într-o eventuală acțiune de drept comun, având în vedere că o cerință în acest sens nici nu a fost înaintată. În aceste condiții, s-a 4 menționat că Vitalie Anghelenici nu a invocat și nici prezentat un titlu, înscris sau alt act juridic care să justifice dreptul său de proprietate sau posesie legală asupra garajului respectiv. Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău a conchis asupra temeinicie cerinței Elenei Rodionov (Boencov) cu privire la evacuarea Vitalie Anghelenici de pe terenul cu nr. cadastral XXXXX, situat în XXXXX, r-l Șoldănești, precum și din toate bunurile imobile aflate pe terenul cu nr. cadastral respectiv.

Or, abuzul exercitat de către ultimul în privința bunului imobil ce aparține Elenei Rodionov (Boencov) atentează inadmisibil asupra drepturilor fundamentale și constituționale ale acesteia. Instanța de apel a considerat ca fiind neîntemeiată pretenția Elenei Rodionov (Boencov) cu privire la obligarea lui Vitalie Anghelenici să predea toate lucrurile și actele ce-i aparțin acesteia și se află pe terenul nr. cadastral XXXXX r-nul Șoldănești, XXXXX, întrucât nu au fost prezentate probe în susținerea acestei pretenții, nu au fost indicate concret care bunuri și acte urmează a fi transmise.

Cu referire la cerința privind compensarea cheltuielilor de judecată, s-a menționat că din actului de predare primire a serviciilor juridice din 25 martie 2021 rezultă că avocatul-stagiar Corneliu Doni a fost prezent la ședințele de judecată ale instanței de fond din 17 martie 2021 și 25 martie 2021, iar pentru efectuarea acestor acțiuni, instanța de apel a considerat rezonabil să încaseze de la Vitalie Anghelenici suma de 4 000 lei pentru acoperirea tuturor cheltuielilor de asistență juridică suportate de către Elena Rodionov (Boencov) la înaintarea acțiunii, ca fiind una proporțională și corespunzătoare circumstanțelor de fapt ale cauzei. În rest solicitarea acesteia cu privire la compensarea cheltuielilor de asistență juridică s-a respins.

La 21 iunie 2022, Vitalie Anghelenici, reprezentat de avocatul Stela Lefter a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului reprezentantul recurentului a indicat că, instanța de apel a manifestat un comportament incorect, din motiv că nu i-a permis să aducă contraargumente pe fiecare capăt în parte invocat în cererea de apel, fapt care poate fi verificat din înregistrările audio a ședințelor de judecată. A menționat că, având în vedere că intimata și recurentul s-au aflat în relații de concubinaj în perioada 1999-2017, fapt recunoscut de ambii, iar în toți acești ani au dus gospodăria în litigiu, care până la data de 28 decembrie 2017 i-a aparținut mamei intimatei.

Reprezentantul recurentului a susținut că, instanța de apel nu a apreciat circumstanța că intimata a plecat în iunie 2017, la alt bărbat, cu care a format o familie și cu care locuiește până în prezent, ceea ce confirmă că aceasta a plecat benevol, nefiind forțată de către recurent și l-a lăsat pe ultimul să locuiască în gospodăria dată, în care a investit destul de mult. A concretizat că, instanța de apel nu a apreciat poziția recurentului cu privire la faptul că nu are nicio intenție de rămâne în această gospodărie și nici nu are intenția de îngrădi dreptul de proprietate al intimatei, fapt ce se confirmă prin acțiunea civilă inițiată la data de 23 octombrie 2017 de către acesta împotriva Elenei Rodionov (Boencov), prin care pretinde ca ultima să-i restituie suma investită în gospodăria dată-acțiune aflată până în prezent pe rolul Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești.

5 Reprezentantul recurentului în acest context a precizat că, luând în considerație că Vitalie Anghelenici a investit în gospodăria dată toți banii câștigați pe parcursul a 18 ani, pretinde ca intimata să-i restituie acești bani ca să poate procura o altă locuință în care să poată locui cu fiul lor minor. Totodată, nu a fost apreciat nici faptul că recurentul împreună cu fiul comun XXXXX folosesc doar construcția accesorie din gospodăria dată, cu nr. cadastral XXXXX și nu este clar de ce specialiștii cadastrali au identificat-o ca garaj, pentru că de fapt această construcție are toate caracteristicile unei case: are 2 nivele, dispune de 4 dormitoare, sufragerie, bucătărie, baie, veceu, sistem de apeduct și canalizare și sistem de încălzire autonomă.

A susținut că, această construcție până la moment nu este înregistrată în Registrul bunurilor imobile în proprietatea nimănui, fapt ce se confirmă și prin extrasul din Registrul bunurilor imobile, pe când casa și celelalte bunuri imobile din gospodăria în litigiu sînt libere, iar intimata nu are nici un impediment de a se folosi, dispune sau de a poseda liber de acestea, pentru că aflarea recurentului în construcția cu nr. cadastral XXXXX este temporară. Reprezentantul recurentului a notat că, instanța de apel a motivat admiterea cerinței privind evacuarea lui Vitalie Anghelenici doar prin prisma art. 374 alin. (1) din Codul civil, fără a atrage atenție la o altă circumstanță, și anume că prin hotărârea din 12 martie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești domiciliul fiului minor XXXXX a fost determinat împreună cu tatăl acestuia, iar în situația în care intimata este de acord ca fiul minor să locuiască în gospodărie, atunci nici recurentul nu poate fi evacuat.

Prin urmare, consideră că instanța de apel nu a avut temei de a dispune evacuarea recurentului din gospodărie fără fiul minor XXXXX, or, dispunerea evacuării forțate a recurentului presupune și evacuarea fiului minor comun al părților, care nu a fost atras în proces ca parte pe dosar. Totodată, instanța de apel nu a motivat legal concluzia de admitere a cerinței din cererea de concretizare cu privire la obligarea recurentului de a ridica pe cheltuială proprie toate materialele de construcție și imobilele care au fost construite pe terenul cu nr. cadastral XXXXX. Reprezentantul recurentului a invocat că, instanța în privința acestui capăt de cerință urma să se expună obligatoriu asupra excepției de tardivitate invocate în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond.

În acest sens a concretizat că excepția de tardivitate nu a fost invocată în cadrul ședinței de pregătire a cauzei, așa cum prevede procedura din cauza că cerința dată a fost înaintată printr-o cerere de concretizare a pretențiilor în cadrul cercetării cauzei, iar odată ce instanța de apel verifică legalitatea circumstanțelor de fapt și de drept, era obligată să se expună și asupra acestui aspect. Reprezentantul recurentului a subliniat că, deși intimata a cunoscut că garajul a fost construit în perioada anilor 2013-2014, a înaintat pretenția dată în ședința de judecată din 22 februarie 2021, cu omiterea termenului de prescripție. În continuare a mai indicat că, construcția cu nr. cadastral XXXXX, precum și celelalte construcții accesorii cu nr cadastrale: XXXXX, XXXXX și XXXXX sunt construcții efectuate în perioada anilor 2007-2015, care au fost construite pe când 6 proprietara gospodăriei date era Maria Bersan.

Mai mult decât atât, reprezentantul recurentului a susținut că însăși intimata a declarat că Maria Bersan nu a avut pretenții în privința faptului că în gospodăria sa sunt efectuate construcții și reconstrucții și că mama acesteia nu s-a implicat în viața comună a sa și a recurentului, din ce rezultă că aceste construcții au fost efectuate la decizia proprie a intimatei și a recurentului. Reprezentantul recurentului a precizat că, intimata a mai declarat că nu a înaintat plângeri în perioada în care recurentul a efectuat lucrări de edificare a construcțiilor și a menționat că garajul a fost construit din mijloacele proprii ale ultimului, ceea ce demonstrează că aceste construcții au fost executate atât cu acordul proprietarei de atunci a terenului, Maria Bersan, cât și a coposesoarei acestuia Elena Rodionov (Boencov), care la acel moment locuia cu recurentul și fiul comun al acestora.

Consideră că, în speță urmau să fie aplicate prevederile art. 329 alin. (4) din Codul civil, în vigoare până la de 01 martie 2019, normă legală prevăzută și de actualul Cod civil prin art. 521 alin. (4), care expres prevede că în cazul în care construcțiile sau lucrările sunt făcute de un terț de bună credință, proprietarul de teren nu poate cere ridicare lor și este obligat să plătească, la alegere, valoarea materialelor și costul muncii sau o sumă echivalentă creșterii valorii terenului. Prin notificarea din 11 iulie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatei copia recursului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței (f.d. 215 Vol II). Prin referința din 26 iulie 2022, Elena Rodionov (Boencov), reprezentantă de avocatul Valentina Doni a solicitat declararea recursului inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Comrat a expediat în adresa participanților la proces, copia deciziei contestate la 31 mai 2022, inclusiv pe poșta electronică a reprezentantului recurentului, fapt confirmat prin extrasul poștei electronice a instanței de apel. (f.d. 159, Vol II) Astfel, recursul declarat la 21 iunie 2022 este în termen. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

7 Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Vitalie Anghelenici, reprezentat de avocatul Stela Lefter nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recursuri nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de către Vitalie Anghelenici, reprezentat de avocatul Stela Lefter, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de 8 contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Vitalie Anghelenici, reprezentat de avocatul Stela Lefter ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de către Vitalie Anghelenici, reprezentat de avocatul Stela Lefter se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Victor Burduh Mariana Pitic 9