2ra-959/22 — anularea ordinului de concediere, restabilirea in functie, incasarea salariului pentru intreaga perioada de absenta fortata de la lucru, repararea prejudiciului moral

2ra-959/22 — anularea ordinului de concediere, restabilirea in functie, incasarea salariului pentru intreaga perioada de absenta fortata de la lucru, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-959/22

2-20073737-01-2ra-08072022

Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Central (jud. M. G. Hanganu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. L.I. Caraianu, S.A. Gubenco, A.S. Mironov)

ÎNCHEIERE

14 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Direcția

Generală de Sănătate și Protecție Socială UTA Găgăuzia,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Nadejda

Coceanji împotriva Direcției Generale de Sănătate și Protecție Socială UTA Găgăuzia

cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea la locul de muncă,

încasarea salariului pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă și

repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 23 februarie 2022 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost

respins apelul declarat de Direcția Generală de Sănătate și Protecție Socială UTA

Găgăuzia și a fost menținută hotărârea din 15 iulie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul

Central,

constată:

La 02 iulie 2020, Nadejda Coceanji a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Direcției Generale de Sănătate și Protecție Socială UTA Găgăuzia cu

privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea la locul de muncă.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, activează în calitate de asistent

social al s. Carbolia din septembrie 2007.

A menționat că, inițial în calitate de asistent social se subordona Primăriei s.

Carbolia, iar ulterior în temeiul art. 86 lit. u) din Codul muncii a fost angajată în

cadrul Direcției Generale de Sănătate și Protecție Socială UTA Găgăuzia.

Reclamanta a susținut că, pe toată perioada de activitate în calitate de asistent

social al s. Carbolia nu a primit reclamații sau observații atât din partea

1

conducătorului nemijlocit, cât și din partea organelor ierarhic superioare, dar și din

partea locuitorilor satului, ceea ce se confirmă prin caracteristica acesteia, a

diplomelor și a mulțumirilor.

A precizat că, prin ordinul de concediere nr. 170-k din 16 iunie 2020 a fost

concediată de la locul de muncă în temeiul art. 86 lit. h) din Codul muncii și anume

pentru absența fără motive întemeiate de la lucru timp de 4 ore consecutive (fără a

ține cont de pauza de masă) în timpul zilei de muncă.

Reclamanta a comunicat că nu este de acord cu ordinul de concediere din

următoarele motive.

A specificat că, la data de 29 mai 2020 a dus raportul lunar în or. Vulcănești și a

solicitat să-i fie semnată cererea pentru acordarea concediului anual, însă i s-a

comunicat faptul că urmează să se adreseze în or. Comrat.

Reclamanta a notat că, a telefonat Șeful Direcției Generale de Sănătate și

Protecție Socială UTA Găgăuzia, dnei S.M. Duleva, însă ultima nu a răspuns și a scris

acesteia un sms text în privința acordării concediului anual.

A indicat că a primit refuz la acordarea concediului anual pentru perioada

solicitată și a continuat să îndeplinească atribuțiile de serviciu.

Reclamanta a notat că, la data de 01 iunie 2020, Șeful Direcției Generale de

Sănătate și Protecție Socială UTA Găgăuzia a trimis o comisie alcătuită din 3

persoane pentru a efectua un control în privința îndeplinirii atribuțiilor de serviciu. În

rezultatul controlului nu au fost depistate încălcări serioase.

A afirmat că, la data de 09 iunie 2020 a fost telefonată și i s-a solicitat să scrie o

explicație în privința divulgării informațiilor despre primirea plăților materiale și

sociale, iar la data de 10 iunie 2020 i s-a solicitat să scrie o explicație în privința

absenței de la locul de muncă, explicații care urmau să fie expediate prin poșta

electronică.

Reclamanta a susținut că, la data de 16 iunie 2020, pe la orele 16:30 în cabinetul

său au intrat șeful secției P.P. Iachimenco și juristul A.V. Odnostalco, care i-au

comunicat că pe numele acesteia au parvenit plângeri din partea N.S. Gaidarji și I.N.

Gaidarji și i-au cerut să semneze actul cu privire la absența de la locul de muncă și să

predea calculatorul.

A concretizat că, după refuzul de a semna actul, din motiv că nu corespundeau

adevărului, i s-a comunicat că fie că semnează sau nu, oricum va fi concediată și

poate să nu mai iasă la serviciu.

Reclamanta a indicat că, în situația în care nu i-a fost prezentat ordinul de

concediere, a continuat să iasă la lucru și să-și îndeplinească obligațiile de serviciu.

Iar în ziua următoare a solicitat să-i fie expediate actele cu privire la concediere, pe

care le-a recepționat la data de 19 iunie 2020.

A solicitat reclamanta anularea ordinului de concediere nr. 170-k din 16 iunie

2020 și restabilirea la locul de muncă.

La 24 februarie 2021, reclamanta a depus o cerere de concretizare a acțiunii, prin

care a solicitat încasarea salariului pentru întreaga perioadă de absență forțată de la

muncă, din data emiterii ordinului de concediere până la restabilirea la locul de

muncă, în sumă de 32 657,01 lei.

În ședința de judecată din 05 iulie 2021, Nadeja Coceanji a anexat la materialele

2

certificatul angajatorului cu privire la salariul mediu pentru anul 2020 și informația

din fișa personală. Totodată, reclamanta a anexat calculul salariului pentru întreaga

perioadă de absență forțată de la muncă, perioada 17 iunie 2020-05 iulie 2021, în baza

certificatul angajatorului și a fișei personale.

La fel, reclamanta a solicitat repararea prejudiciului moral în mărime de 10 000

lei.

Prin hotărârea din 15 iulie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, s-a admis

parțial acțiunea. S-a anulat ordinul de concediere nr. 170-k din 16 iunie 2020, emis de

șeful Direcției Generale de Sănătate și Protecție Socială UTA Găgăuzia. S-a restabilit

Nadejda Coceanji în funcția de asistent social al s. Carbolia. S-a încasat din contul

Direcției Generale de Sănătate și Protecție Socială UTA Găgăuzia în beneficiul

Nadejdei Coceanji salariul pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă în

sumă de 46 151,53 lei. S-a încasat din contul Direcției Generale de Sănătate și

Protecție Socială UTA Găgăuzia în beneficiul Nadejdei Coceanji prejudiciul moral în

mărime de un salariu lunar de 3 649,50 lei. În rest, acțiunea a fost respinsă ca

neîntemeiată.

La 03 august 2021, Direcția Generală de Sănătate și Protecție Socială UTA

Găgăuzia a depus cerere de apel nemotivată, iar la 13 octombrie 2021 a depus cerere

de apel motivată împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului,

casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie

respinsă.

Prin decizia din 23 februarie 2022 a Curții de Apel Comrat, s-a respins apelul

declarat de Direcția Generală de Sănătate și Protecție Socială UTA Găgăuzia și s-a

menținut hotărârea din 15 iulie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central.

Pentru a decide astfel instanțele de judecată ierarhic inferioare au constatat că,

Direcția Generală de Sănătate și Protecție Socială UTA Găgăuzia nu a prezentat probe

care să confirme faptul absenței neîntemeiate a Nadejdei Coceanji de la locul de

muncă timp de 4 ore consecutive, iar informațiile din actele prezentate din 02 iunie

2020, 03 iunie 2020, 04 iunie 2020 și 05 iunie 2020 se combat cu declarațiile

martorilor R. Derminji, E. Caraianu și E. Cănănău, care fiind audiați în ședința de

judecată au declarat că au văzut-o la locul de muncă pe Nadejda Coceanji.

Argumentul Direcției Generalei de Sănătate și Protecție Socială UTA Găgăuzia,

precum că lipsa de la locul de muncă a Nadejdei Coceanji se confimă și prin tabelul

de evidență a orelor de muncă a fost considerat neîntemeiat, or, declarațiile martorilor

audiați în ședința de judecată demonstrează contrariul.

Astfel, având în vedere că nu au fost prezentate alte probe întru confirmarea

absenței de la locul de muncă a Nadejdei Coceanji, instanțele de judecată ierarhic

inferioare au conchis asupra admiterii cerinței cu privire la anularea ordinului de

concediere nr. 170-k din 16 iunie 2020.

Subsecvent, instanțele de judecată ierarhic inferioare au admis cerința cu privire

la încasarea salariului pentru întreaga perioadă de absență forțată de la locul de

muncă, în baza calcului salariului prezentat conform certificatului angajatorului, în

mărime de 46 151,53 lei.

Cu referire la repararea prejudiciului moral s-a reținut că, deși Nadejda Coceanji

a solicitat încasarea sumei în mărime de 10 000, s-a ajuns la concluzia că cuantumul

3

prejudiciului moral în mărimea unui salariu mediu lunar de 3 649,50 este unul real și

just, ținând cont de suferințele psihice retrăite de către aceasta.

La 30 mai 2022, Direcția Generală de Sănătate și Protecție Socială UTA

Găgăuzia a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și

a hotărârii primei instanțe, cu trimiterea cauzei la rejudecare în prima instanță.

În motivarea recursului recurenta a indicat că, instanțele de judecată ierarhic

inferioare au luat în considerație doar declarațiile martorilor părții reclamante, dar nu

și declarațiile martorilor părții pârâte, prin ce au fost încălcate prevederile art. 130 din

Codul de procedură civilă.

A menționat că, intimata nu a prezentat probe referitor la neveridicitatea

tabelului de pontaj, respectiv instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au avut

temei de a ignora actele cu privire la absența de la locul de muncă din data de 02 iunie

2020, 03 iunie 2020, 04 iunie 2020 și 05 iunie 2020 și nici de a ignora declarațiile

martorilor care nu au avut vreun interes în prezenta cauză.

Recurenta a precizat că, nu este clar din ce dată intimata urmează să fie

restabilită la locul de muncă, această informație nefiind indicată nici în dispozitivul

hotărârii, dar nici în motivarea acesteia.

La fel, recurenta a susținut că nu a fost argumentată suficient soluția instanțelor

de judecată ierarhic inferioare cu privire la încasarea prejudiciului moral în mărimea

unui salariu mediu lunar, în cuantum de 3 649,50 lei.

Prin notificarea din 08 iulie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimatei copia recursului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței (f.d.

29 Vol II).

Referință nu a fost depusă.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Comrat a expediat în adresa

participanților la proces, copia deciziei contestate la 30 martie 2022, fiind recepționată

de către recurentă la data de 31 martie 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție

anexat. (f.d. 255, Vol I)

Totodată, se reține că prin dispoziția nr. 5 din 02 martie 2022 a Comisiei pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova, pe perioada stării de urgență declarată

prin Hotărârea Parlamentului nr. 41 din 24 februarie 2022, au fost stabilite măsuri

specifice în domeniul justiției, fiind suspendată de drept examinarea de către

instanțele de judecată a cauzelor civile, cu excepțiile prevăzute la pct. 5.1.1 din

dispoziție. Termenele de exercitare a căilor de atac în cauzele civile care se suspendă

de drept, aflate în curs la data intrării în vigoare a prezentei dispoziții, se întrerup,

urmând a curge noi termene, de aceeași durată, de la data încetării stării de urgență.

Ulterior, prin dispoziția nr. 13 din 31 martie 2022 a Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova, au fost excluse măsurile specifice în domeniul

justiției, începând cu data de 04 aprilie 2022, judecarea cauzelor civile fiind reluată

din oficiu.

Astfel, recursul declarat la 30 mai 2022 este în termen.

4

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Direcția Generală de Sănătate și

Protecție Socială UTA Găgăuzia nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recursuri nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter nedevolutiv

și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și

5

procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul

declarat de Direcția Generală de Sănătate și Protecție Socială UTA Găgăuzia,

asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Direcția Generală de Sănătate și Protecție Socială UTA

Găgăuzia ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Direcția Generală de Sănătate și Protecție Socială UTA

Găgăuzia se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

6