2ac-191/22 — anularea dispozitiei, restabilirea in functie de director al intreprinderii municipale, incasarea platilor salariale

2ac-191/22 — anularea dispozitiei, restabilirea in functie de director al intreprinderii municipale, incasarea platilor salariale (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ac-191/22

2-17105235-01-2cc-21072022

ÎNCHEIERE

14 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând conflictul negativ de competență dintre completul specializat

în materie de drept comun al Curții de Apel Chișinău și completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Curții de Apel

Chișinău,

în cadrul cauzei intentate la acțiunea lui Vladimir Nicolai împotriva

Primăriei satului Mateuți, raionul Rezina, terț Întreprinderea Municipală

„Servicom - Mateuți” cu privire la anularea dispozițiilor, restabilirea în funcție

și încasarea despăgubirilor pentru lipsa forțată de la muncă,

c o n s t a t ă:

La 24 noiembrie 2015, Vladimir Nicolai a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Primăriei satului Mateuți, raionul Rezina, intervenient

accesoriu ÎM „Servicom - Mateuți” privind anularea dispozițiilor, restabilirea în

funcție și încasarea salariului, încasarea despăgubirilor pentru lipsa forțată de la

muncă.

Prin hotărârea din 22 august 2016 a Judecătoriei Rezina, acțiunea

înaintată de Nicolai Vladimir a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 14 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, a fost

admis apelul depus de avocatul Aurel Goncear în interesele reclamantului

Nicolai Vladimir, a fost casată integral hotărârea din 22 august 2016 a

Judecătoriei Rezina cu remiterea cauzei spre rejudecare, în aceiași instanță, în

alt complet de judecată.

Prin hotărârea din 14 septembrie 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul

Șoldănești, a fost admisă parțial acțiunea înaintată de Vladimir Nicolai. Au fost

anulate, ca fiind ilegale, dispozițiile Primarului satului Mateuți, raionul Rezina

nr. 25- C din 24 august 2015 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”, nr.

28-C din 11 septembrie 2015 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”,

nr. 37-C din 5 octombrie 2015 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”,

nr. 39-C din 9 octombrie 2015 „Cu privire la concediere”. A fost dispusă

încasarea din contul Primăriei satului Mateuți, raionul Rezina în beneficiul lui

Nicolai Vladimir cu titlu de despăgubire morale pentru întreaga perioadă de

absență forțată de la muncă 9 octombrie 2015 – 14 septembrie 2020, în mărime

nu mai mică decât salariul mediu al salariatului pentru această perioadă. A fost

dispusă încasarea din contul Primăriei satului Mateuți, raionul Rezina în

beneficiul lui Nicolai Vladimir în locul restabilirii la locul de muncă o

compensație în mărime de trei salarii medii lunare ale salariatului. În rest,

pretențiile au fost respinse, ca neîntemeiate.

La 7 octombrie 2020, în termenul prevăzut de art. 232 alin. (1) din Codul

administrativ, Primăria satului Mateuți, raionul Rezina a depus cerere de apel

nemotivată (f.d.8, Vol.III), iar la 5 ianuarie 2021, a prezentat motivarea apelului

împotriva hotărârii din 14 septembrie 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul

Șoldănești, solicitând casarea hotărârii contestate și emiterea unei decizii prin

care să fie respinsă cererea de chemare în judecată înaintată de Vladimir

Nicolai.

Prin încheierea din 5 ianuarie 2021, completul specializat în materie de

drept comun al Curții de Apel Chișinău s-a declarat necompetent să judece

cauza vizată și a dispus declinarea competenței în favoarea completului

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Curții de

Apel Chișinău.

Prin decizia din 3 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul depus de Primăria satului Mateuți, raionul Rezina, a fost casată integral

hotărârea din 14 septembrie 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești și a

fost emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea înaintată de Vladimir Nicolai a

fost respinsă.

Prin decizia din 25 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de către Vladimir Nicolai, a fost casată decizia din 3 noiembrie

2021 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei la rejudecare la Curtea de

Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin încheierea din 13 iulie 2022, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău, a

suspendat procesul și a prezentat dosarul Curții Supreme de Justiție pentru

soluționarea conflictului negativ de competență

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

competentă să judece cauza civilă sus-indicată este completul specializat în

materie de drept comun al Curții de Apel Chișinău, unde urmează a fi remisă.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate art. 200 alin. (1) și (3) Cod administrativ, instanța de

judecată în fața căreia a apărut conflictul de competență de natura celui definit

la art.58 alin.(2) suspendă din oficiu procesul și prezintă dosarul instanței

competente să soluționeze conflictul de competență. Conflictul de competență

dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o judecătorie și o

curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către Curtea

Supremă de Justiție.

Dintru început, se impune a se face precizarea că în dispoziția art. 200

alin. (3) Cod administrativ nu este prevăzută și reglementată expres soluționarea

conflictului negativ de competență dintre două complete specializate ale

aceleiași instanță judecătorească, însă ținând cont de rolul său diriguitor, precum

și de faptul că Curtea Supremă de Justiție este unica autoritate supremă

judecătorească care asigură aplicarea corectă și uniformă a legislației, prin

asemănare o va aplica inclusiv și la conflictul de competență ivit în cazul

respectiv.

Astfel, cercetând starea de fapt, Colegiul constată că obiectul litigiului îl

constituie anularea dispozițiilor Primarului satului Mateuți, raionul Rezina nr.

25- C din 24 august 2015 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”, nr.

28-C din 11 septembrie 2015 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”,

nr. 37-C din 5 octombrie 2015 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”,

nr. 39-C din 9 octombrie 2015 „Cu privire la concediere”, restabilirea în funcția

de director al ÎM „Servicom - Mateuți” precum și încasarea despăgubirilor

pentru lipsa forțată de la muncă.

Conform art. 2 din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10

februarie 2000 (în vigoare la momentul depunerii cererii de chemare în judectă),

actul administrativ reprezintă manifestare juridică unilaterală de voință, cu

caracter normativ sau individual, din partea unei autorități publice în vederea

organizării executării sau executării în concret a legii. Actului administrativ, în

sensul prezentei legi, este asimilat contractul administrativ, precum și

nesoluționarea în termenul legal a unei cereri.

Contract administrativ reprezintă contractul încheiat de autoritatea

publică, în virtutea prerogativelor de putere publică, avînd ca obiect

administrarea și folosirea bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de

interes public, prestarea de servicii publice, activitatea funcționarilor publici

care reiese din relațiile de muncă reglementate de statutul juridic al acestora.

Prevederi similare se regăsesc în art. 10 alin. (1) din Codul administrativ,

precum că actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă

măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz

individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit

efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de

drept public.

Potrivit art. 189 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, orice persoană

care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei

autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ. O acțiune

în contencios administrativ poate fi înaintată și atunci când autoritatea publică

nu a soluționat în termen legal o cerere.

Totodată, conform art. 20 din același cod, dacă printr-o activitate

administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest

drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire

la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de

contencios administrativ, conform prezentului cod.

Iar potrivit art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă

reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a

contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor

administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin

care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.

Prin prisma art. 7 din Codul administrativ, autoritate publică se consideră

orice structură organizatorică sau organ instituită/instituit prin lege sau printr-un

alt act normativ, care acționează în regim de putere publică în scopul realizării

unui interes public.

La rândul său, dispozițiile art. 8 din Codul administrativ, statuează că

regimul de putere publică reprezintă ansamblul competențelor prevăzute de lege

în vederea realizării sarcinilor autorităților publice, care le conferă posibilitatea

de a se impune cu forță juridică obligatorie în raporturile lor cu persoane fizice

sau juridice.

Din sensul normelor de drept citate, rezultă că reclamantul unei acțiuni în

contenciosul administrativ poate fi persoana care pretinde încălcarea unui drept

legitim sau o libertate stabilită prin lege, vătămare sau încălcare cauzată de o

autoritate publică și care rezultă din activitatea administrativă a acestei

autorități, iar pârât poate fi doar autoritatea care acționează în regim de putere

publică.

Pentru soluționarea conflictului de competentă apărut între completul

specializat în materie de drept comun al Curții de Apel Chișinău și completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Curții de

Apel Chișinău urmează de stabilit dacă funcția deținută de Vladimir Nicolai este

sau nu cu statut public.

Prin Anexa nr. 1 la Legea cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public nr. 158 din 4 iulie 2008, a fost aprobată lista Autorităților

publice care cad sub incidența Legii cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public și anume: Secretariatul Parlamentului; Aparatul

Președintelui Republicii Moldova; Cancelaria de Stat; Secretariatul Consiliului

Superior al Magistraturii; Secretariatul Curții Constituționale; Secretariatul

Curții Supreme de Justiție; Aparatul Consiliului Superior al Procurorilor;

Centrul pentru Drepturile Omului; Oficiul Avocatului Poporului; Aparatul și

unitățile Curții de Conturi; Centrul Național Anticorupție; Serviciul Prevenirea

și Combaterea Spălării Banilor; Aparatul Comisiei Electorale Centrale; Aparatul

Consiliului Național de Acreditare și Atestare; Aparatul Autorității Naționale de

Integritate; Aparatul Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și

asigurarea egalității; Aparatele altor autorități publice instituite de către

Parlament, Președintele Republicii Moldova sau Guvern, Autoritățile

administrației publice centrale de specialitate și alte autorități administrative

(aparatele centrale, serviciile publice desconcentrate, alte organe ale

administrației publice din subordinea autorităților administrației publice centrale

de specialitate); Aparatele autorităților administrației publice locale, ale unității

teritoriale autonome cu statut special și serviciile descentralizate ale acestora;

Secretariatele instanțelor judecătorești, aparatele procuraturii, organele

serviciului diplomatic, vamal, organele apărării, securității naționale și ordinii

publice (persoanele care dețin funcții publice în autoritățile publice enumerate, a

căror activitate nu este reglementată prin acte legislative speciale).

Totodată, conform clasificatorului unic al funcțiilor publice, aprobat prin

Legea nr. 155 din 21 iulie 2011, funcția de „director al Întreprinderii Municipale

„Servicom - Mateuți”, în care a fost angajat Vladimir Nicolai prin contractul

individual de muncă nr. 12 din 17 iulie 2013, nu constituie funcție publică.

Prin urmare, reieșind din extrasul din registrul de stat al persoanelor

juridice în coroborare cu pct. 1.6, 4.1 și 4.2 din statutul Întreprinderii

Municipale „Servicom - Mateuți” (vol.I,f.d.149,161), Colegiul reține că

raporturile de muncă dintre Vladimir Nicolai și ÎM „Servicom - Mateuți” în

temeiul contractului individual de muncă nr. 12 din 17 iulie 2013 (vol.II,f.d.4),

nu cad sub incidența Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului

public nr. 158 din 04 iulie 2008, dar sunt reglementate de prevederile Codului

muncii și a Legii cu privire la întreprinderea de stat.

În acest sens, art. 197 din Codul administrativ, stipulează că nimeni nu

poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei

competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.

Prevederi similare se regăsesc și în art. 32 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, potrivit căruia nimeni nu poate fi lipsit, fără consimțămîntul

său, de dreptul la judecarea cauzei sale de către o instanță sau de judecătorii în a

căror competență cauza respectivă este dată prin lege, cu excepția cazurilor

expres stabilite de prezentul cod.

Colegiul reține că normele indicate supra, avînd un caracter imperativ,

proclamă principiul imutabilității competenței jurisdicționale. Se va considera

pronunțarea hotărârii, cu încălcarea competenței, situația în care cauza a fost

reținută cu încălcarea normelor cuprinse în Capitolul IV Titlul 1 din Codul de

Procedură Civilă și în Cartea a treia, Capitolul II din Codul administrativ.

Drept consecință, având normele menționate, precum și faptul că

salariatul Vladimir Nicolai nu a deținut statutul de funcționar public, prezentul

litigiu urmează a fi examinat de instanța de apel în componența completului de

judecată pentru examinarea cauzelor în materie civilă.

Din considerentul că un prim aspect al procesului echitabil este

înfăptuirea justiției de către „un tribunal investit de lege”, adică în primul rând

având competență clar stabilită de legea națională, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

va soluționa conflictul negativ de competență, prin constatarea competenței la

examinarea și soluționarea cauzei civile sus-nominalizate, completului

specializat în materie de drept comun al Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 230, 193, 200 alin. (3) din Codul administrativ în

coroborare cu art. 32 din Codul de procedură civilă, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se constată competența completului specializat în materie de drept comun

al Curții de Apel Chișinău, la judecarea cauzei civile, la cererea de chemare în

judecată depusă de Vladimir Nicolai împotriva Primăriei satului Mateuți, raionul

Rezina, intervenient accesoriu Întreprinderea Municipală „Servicom - Mateuți”

cu privire la anularea dispozițiilor, restabilirea în funcție și încasarea

despăgubirilor pentru lipsa forțată de la muncă.

Cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Nicolai

împotriva Primăriei satului Mateuți, raionul Rezina, intervenient accesoriu

Întreprinderea Municipală „Servicom - Mateuți” cu privire la anularea

dispozițiilor, restabilirea în funcție și încasarea despăgubirilor pentru lipsa

forțată de la muncă, se remite spre examinare completului specializat în materie

de drept comun al Curții de Apel Chișinău.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron