3ra-717/22 — cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ și repararea prejudiciului moral

3ra-717/22 — cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-717/22

2-20144861-01-3ra-20072022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. L. Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici)

ÎNCHEIERE

14 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Ivan Stanev, reprezentat de

avocatul Ludmila Bîrcă

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a lui

Ivan Stanev împotriva Agenției Naționale Asistență Socială cu privire la

contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ și

repararea prejudiciului moral

împotriva deciziei din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul depus de Ivan Stanev și menținută hotărârea din 24 februarie

2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, prin care a fost respinsă ca

neîntemeiată acțiunea

constată:

La 12 noiembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Ivan Stanev a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenției Naționale Asistență

Socială cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului

administrativ și repararea prejudiciului moral.

În susținerea acțiunii a indicat că la data de 16 octombrie 2020, în adresa

Agenției Naționale Asistență Socială a fost expediată o cerere prealabilă de

anulare integrală a deciziei de transfer de la instituția de XXXXX mun. XXXXX

în instituția de XXXXX com. XXXXX r-nul XXXXX, fiind recepționată la

20 octombrie 2020, potrivit avizului de recepție.

Cu referire la prevederile art. 167 Cod administrativ, a menționat că data-

limită de primire a răspunsului la cererea prealabilă a fost pe 4 noiembrie 2020,

însă până în prezent nu a fost recepționat niciun răspuns.

1

A opinat că decizia grupului de lucru multisectorial din 22 august 2019, cu

privire la transferul său din XXXXX mun. XXXXX în XXXXX com. XXXXX

r-nul XXXXX, este abuzivă și ilegală.

Astfel, prin decizia grupului de lucru multisectorial din 22 august 2019, la

demersul administrației XXXXX mun. XXXXX, a fost transferat din XXXXX

respectiv pe o perioadă de 6 luni în XXXXX com. XXXXX r-nul XXXXX.

A precizat că la data de 5 septembrie 2019, ora 8:00, la locuința protejată

nr. XX pe adresa mun. XXXXX str. XXXXX, s-au prezentat lucrătorii XXXXX

din mun. XXXXX, care i-au comunicat în grabă să-și strângă lucrurile personale

pe motiv că este transferat la alt XXXXX, nepermițându-i să-și strângă toate

lucrurile personale.

I-a fost comunicat că motivul transferului este sentința de condamnare a

Judecătoriei Orhei, după care a fost imediat transferat la XXXXX din

com. XXXXX r-nul XXXXX.

Luând în considerare faptul că este cu deficiențe severe de deplasare și

condițiile de trai în XXXXX com. XXXXX sunt nesatisfăcătoare, în comparație

cu condițiile de trai din locuința protejată nr. XX din mun. XXXXX str. XXXXX

și analizând decizia de transfer, a concluzionat că decizia respectivă a fost emisă

cu încălcarea normelor Codului administrativ.

Potrivit extrasului din procesul-verbal nr. 6 din 22 august 2019 al ședinței

Grupului de lucru multisectorial, a fost examinat demersul XXXXX din

mun. XXXXX privind transferul său în XXXXX.

Reperând prevederile art. 69, 70 alin. (2), 44, 45 Cod administrativ, a

consemnat că nu a fost informat despre ințierea și desfășurarea procedurii

administrative, deși drepturile sale au fost afectate de procedura administrativă

respectivă, fiind privat de dreptul la o procedură administrativă echitabilă și nici

nu fost informat că are dreptul de a fi asistat de un reprezentant.

A mai enunțat că grupul de lucru multisectorial nu a luat în considerare că

la data emiterii deciziei de transfer, 22 august 2019, sentința judecătoriei Orhei

nu era definitivă, care a fost atacată la Curtea de Apel Chișinău și care, din

comunicarea reclamantului, a fost expediată la rejudecare la Judecătoria Orhei.

A invocat că nu a fost probat faptul că dânsul prezenta pericol pentru copiii

din XXXXX, așa cum este menționat în informația din 12 august 2019 nr. 169.

A relatat că în cadrul urmării penale în privința sa, în baza art. 172 alin. (3)

Cod penal, nu a fost aplicată nicio măsură preventivă, ceea ce demonstrează faptul

că nu prezenta pericol pentru copiii din XXXXX, dânsul locuind în locuința

protejată de pe str. XXXXX.

Totodată, a specificat că actul de transfer care a fost emis în privința sa este

unul defavorabil, în consecință fiind privat de dreptul de a fi audiat referitor la

faptele și circumstanțele cazului de transfer de la locuința protejată nr. XX din

mun. XXXX la XXXXX com. XXXXX r-nul XXXXX.

Cu referire la prevederile art. 96-97, 120, 118, 124, 119, 126 Cod

administrativ, a subliniat că nu a fost notificat despre decizia de transfer, iar

decizia de transfer în privința lui a fost emisă cu încălcarea condițiilor de formă

2

și de procedură, consemnând că nu a participat la procedura administrativă, prin

urmare decizia de transfer fiind ilegală și abuzivă.

Conform îndreptării de transfer nr. 2 din 22 august 2019, transferul său este

pe termen de 6 luni, termen care a fost depășit cu mult.

Într-o altă ordine de idei, a enunțat că prin transferul respectiv, i-au fost

cauzate frustrări și a fost afectat psihologic.

Suplimentar, a ținut să accentueze că dânsul are severe deficiențe de

deplasare și condițiile de trai din XXXXX com. XXXXX sunt nesatisfăcătoare în

comparație cu cele din locuința protejată nr. XX din mun. XXXXX.

La fel, în XXXXX com. XXXXX r-nul XXXXX lipsesc rampe, lucru care

face îi dificilă deplasarea în afară, fiindu-i greu să urce la etajul doi pentru a

comunica pe rețelele de socializare, iar rudele (care se află la sudul țării) nu pot

să-l viziteze pe motiv că XXXXX în care se află este departe.

A conchis că locuința protejată nr. XX din mun. XXXXX str. XXXXX,

unde anterior a locuit, este cu condiții bune de trai, adecvate stării lui fizice,

dânsul fiind integrat în societate.

Și-a întemeiat pretențiile în baza art. 6, 10 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale, art. 4, 26, 52, 53 din

Constituție, art. 44, 45, 69, 70, 85, 94, 95, 96, 97, 118, 120, 124, 126, 189, 193,

196, 203, 204, 206, 207, 208, 209, 211, 212, 218, 224 Cod administrativ și

art. 2006 Cod civil.

A solicitat admiterea acțiunii, anularea integrală a deciziei din 22 august

2019 al ședinței Grupului de lucru multisectorial privind transferul beneficiarului

Ivan Stanev din XXXXX mun. XXXXX în XXXXX com. XXXXX r-nul

XXXXX, obligarea Agenției Naționale Asistență Socială de a emite o nouă

decizie de transfer al lui Ivan Stanev din XXXXX com. XXXXX r-nul XXXXX

în locuința protejată din mun. XXXXX str. XXXXX sau în altă locuință protejată

din mun. XXXXX, precum și repararea prejudiciului din contul Agenției

Naționale Asistență Socială în beneficiul său în cuantum de 180 000 de lei.

La 19 februarie 2021, Ivan Stanev, reprezentat de avocatul Liudmila Cecan

a depus cerere de concretizare a acțiunii, prin care a solicitat admiterea acțiunii,

anularea integrală a deciziei adoptate prin procesul-verbal nr. 1 din 17 ianuarie

2020 al ședinței de lucru multisectorial privind examinarea solicitărilor de

plasament ale adulților în instituțiile sociale rezidențiale cu profil

psihoneurologic, gestionate de ANAS, privind prelungirea plasamentului lui Ivan

Stanev în cadrul XXXXX r-nul XXXXX pentru o perioadă nedeterminată,

emiterea unei noi decizii de transfer al lui Ivan Stanev din XXXXX r-nul

XXXXX în locuința protejată din or. XXXXX str. XXXXX sau în altă locuință

protejată din or. XXXXX, precum și repararea prejudiciului din contul Agenției

Naționale Asistență Socială în beneficiul său în cuantum de 180 000 de lei.

Prin încheierea din 24 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul

Rîșcani, a Curții de Apel Chișinău, a fost declarată inadmisibilă acțiunea lui Ivan

Stanev împotriva Agenției Naționale Asistență Socială, în partea încasării

prejudiciului moral în sumă de 180 000 de lei.

3

Prin hotărârea din 24 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,

a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea.

La 9 martie 2021, prin intermediul poștei electronice, Ivan Stanev și Ivan

Stanev, reprezentat de avocatul Liudmila Cecan au depus cereri de recurs

împotriva încheierii din 24 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,

solicitând admiterea acestora, anularea integrală a încheierii cu emiterea unei noi

decizii de admitere integrală a acțiunii.

La 22 martie 2021, prin intermediul poștei electronice, Ivan Stanev,

reprezentat de avocatul Liudmila Cecan a depus apel nemotivat împotriva

hotărârii din 24 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, iar la

6 martie 2021, a fost prezentată motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia,

casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de

admitere a acțiunii.

Prin decizia din 2 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, au fost

respinse recursurile depuse de Ivan Stanev și Ivan Stanev, reprezentat de avocatul

Liudmila Cecan și menținută încheierea din 24 februarie 2021 a Judecătoriei

Chișinău sediul Rîșcani.

Prin decizia din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul depus de Ivan Stanev și menținută hotărârea din 24 februarie 2021 a

Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

Întru argumentarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic

inferioare au stabilit că XXXXX din mun. XXXXX, este destinat copiilor până

la vîrsta de 18 ani. Totodată, la momentul emiterii deciziei de prelungire a

plasamentului lui Ivan Stanev, conform procesului-verbal nr. 1 din 17 ianuarie

2020 al ședinței Grupului de lucru multisectorial privind examinarea solicitărilor

de plasament ale adulților în instituțiile sociale rezidențiale cu profil

psihoneurologic, gestionate de Agenția Națională Asistență Socială, reclamantul

Ivan Stanev avea XX ani.

Corespunzător, instanțele de judecată ierarhic inferioare, bazându-se pe

circumstanța respectivă, au concluzionat asupra legalității deciziei de transfer.

Au conchis instanțele de judecată că nu sunt întrunite temeiurile legale

pentru anularea deciziei din 17 ianuarie 2020, asta deoarece inițiativa transferului

apelantului a aparținut XXXXX, iar reprezentanții ANAS în Grupul de lucru nu

au pus la îndoială faptul aducerii la cunoștința apelantului a conținutului acestei

solicitări, or, la acel moment apelantul era beneficiar al XXXXX și respectiv,

orice intervenție se discuta la ședințele multidisciplinare, prin consultarea opiniei

beneficiarului, comportamentului acestuia, etc.

La 5 mai 2022, Ivan Stanev, reprezentat de avocatul Ludmila Bîrcă a depus

recurs motivat împotriva deciziei din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei recurate, cu dispunerea

rejudecării cauzei și emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul față de soluția instanțelor

de judecată ierarhic inferioare.

4

A reiterat că situația sa reprezintă cazul unui copil major inapt de muncă,

care are dizabilități XXXXX și vizibile, acte ce confirmă acest lucru fiind

prezentate în prima instanță, respectiv necesitând condiții de trai și de deplasare

speciale, cu care deja era acomodat pe parcursul timpului petrecut în mun.

XXXXX.

La fel, a obiectat că condițiile de trai de la XXXXX r-nul XXXXX sunt

nesatisfăcătoare, iar pentru a nu-i încălca drepturile fundamentale consfințite în

Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

dânsul urmează a fi readus la condițiile de trai la care se obișnuise și care îi erau

mai favorabile.

A invocat că potrivit concluziilor Raportului de monitorizare din 27 iunie

2019, XXXXX nu este acomodat pentru persoanele cu dizabilități XXXXX, iar

beneficiarii care au probleme cu XXXXX cu dificultate urcă scările neadaptate

spre spațiile locative, fapt constatat și în cazul reclamantului.

A mai specificat că potrivit medicului-șef și personalului medical,

personalul angajat în serviciul medical la XXXXX este insuficient pentru

numărul de rezidenți plasați, în acest context fiind neclară decizia ANAS de a

permite transferul lui Ivan Stanev în instituția respectivă.

La 20 iulie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat la adresa

electronică a Agenției Naționale Asistență Socială copia cererii de recurs depuse

de Ivan Stanev, reprezentat de avocatul Ludmila Bîrcă, fiindu-i explicat dreptul

de a depune referință la recursul declarat, care a fost recepționată de către

destinatar la data de 20 iulie 2022, potrivit extrasului de pe poșta electronică

(f. d. 89-90 vol. II).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, în adresa

Curții Supreme de Justiție referințe nu au parvenit.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

În speță, se constată că copia dispozitivului deciziei din 19 aprilie 2022 a

Curții de Apel Chișinău a fost expediată la adresa electronică a lui Ivan Stanev și

a reprezentantului său, avocatul Ludmila Bîrcă la data de 5 mai 2022, potrivit

extrasului de pe poșta electronică (f. d. 70 vol. II).

Este cert și faptul că decizia motivată din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel

Chișinău a fost notificată la adresa electronică a lui Ivan Stanev și a

5

reprezentantului său, avocatul Ludmila Bîrcă la data de 8 iulie 2022, fapt

confirmat prin extrasul anexat la actele cauzei (f. d. 72 vol. II).

Se mai constată că la 5 mai 2022, Ivan Stanev, reprezentat de avocatul

Ludmila Bîrcă a depus recurs motivat împotriva deciziei din 19 aprilie 2022 a

Curții de Apel Chișinău (f. d. 73-85 vol. II).

Astfel, recursul depus de Ivan Stanev, reprezentat de avocatul Ludmila

Bîrcă împotriva deciziei din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău este în

termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Ivan Stanev,

reprezentat de avocatul Ludmila Bîrcă, în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl

consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că

sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care

pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea

cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu

doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) Cod administrativ. În consecutivitate, motivarea

6

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie

să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este

în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că

modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective,

urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de

rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Ivan Stanev, reprezentat de avocatul

Ludmila Bîrcă.

În conformitate cu art. 230 și 246 Cod administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Ivan Stanev, reprezentat de avocatul Ludmila Bîrcă se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

7

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

8