3ra-672/22 — cu privire la contestarea actelor administrative, obligarea emiterii actului administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată

3ra-672/22 — cu privire la contestarea actelor administrative, obligarea emiterii actului administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-672/22

2-20082975-01-3ra-06072022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. O. Melniciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

ÎNCHEIERE

14 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Aurel Moraru, reprezentat

de avocatul Iulian Iorga și Societatea cu Răspundere Limitată „Firma Maurt”

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a lui

Aurel Morar împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală cu privire

la contestarea actelor administrative, obligarea emiterii actului administrativ și

încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 2 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă cererea de apel depusă de Aurel Morar și Societatea cu Răspundere

Limitată „Firma Maurt” și menținută hotărârea din 26 iulie 2021 a Judecătoriei

Chișinău sediul Rîșcani, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea

constată:

La 18 iulie 2020, Aurel Morar, reprezentat de avocatul Iulian Iorga a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea

Intelectuală cu privire la contestarea actelor administrative, obligarea emiterii

actului administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată.

În susținerea acțiunii a indicat că este fondatorul și administratorul

SRL „Firma Maurt”, producător local de vinuri, băuturi alcoolice și băuturi

nealcoolice.

A relatat că în cadrul activității desfășurate de întreprinderea dată, este

întrebuințat un portofoliu de mărci, una din mărcile de bază ale întreprinderii fiind

Васio Di Bolle, sub care sunt fabricate și comercializate vinuri spumante.

A notat că la 24 ianuarie 2018, a formulat cerere de înregistrare a mărcii

combinate potrivit reprezentării arătate în acțiune, în limita clasei de produse

1

conform Clasificatorului Internațional de Produse și Servicii CIPS 33 „băuturi

alcoolice (cu excepția berii)”.

Astfel, la 12 iunie 2018, autoritatea pârâtă l-a informat cu privire la opoziția

formulată de către numita societate „Consorzio Per la Tutela Dell’ASTI”.

Conform acestei opoziții, în mod principal au fost învederate prevederile

art. 7 alin. (1) lit. k) și în subsidiar lit. c) și lit. g) din Legea privind protecția

mărcilor, potrivit cărora, se refuză înregistrarea: c) mărcilor constituite exclusiv

din semne ori din indicații ce pot servi în comerț pentru a desemna specia,

calitatea, cantitatea, destinația, valoarea, originea geografică, timpul fabricării

produsului sau prestării serviciului, alte caracteristici ale acestora; g) mărcilor

care pot induce în eroare consumatorul în ceea ce privește originea geografică,

calitatea ori natura produsului și/sau a serviciului; k) mărcilor care conțin ori sînt

constituite: dintr-o indicație geografică menită să identifice vinuri sau alte

produse alcoolice, sau dintr-o desemnare identică ori similară cu o indicație

geografică sau cu o denumire de origine protejată pe teritoriul Republicii

Moldova.

În esență, opoziția a fost întemeiată pe faptul că marca revendicată de

reclamant spre înregistrare are elementul central combinația DI ASTRI și că

aceasta ar reprezenta o imitație a denumirii de origine ASTI, cât și că desemnarea

grafică solicitată spre înregistrare ar fi de natură să inducă în eroare consumatorul

cu privire la originea geografică a produselor.

Ulterior, la 24 iulie 2018, reclamantul a formulat răspuns la opoziția

respectivă.

A mai reținut că la 18 decembrie 2018, a recepționat avizul provizoriu

nr. 14126 din 12 decembrie 2018, potrivit căruia desemnarea solicitată spre

înregistrare nu poate fi înregistrată, deoarece acesteia i se opune anterioritatea

națională Bacio Di Bolle cu nr. de ordine 22226, înregistrată la 28 decembrie

2011, titular SRL „Firma Maurt”, cât și datorită faptului că ar fi similară cu

denumirea de origine ASTI, menită să identifice vinuri (art. 7 alin. (1) lit. (k) din

Legea privind protecția mărcilor) și care se bucură de protecție conform

înregistrării internaționale nr. 1017 din 18 decembrie 2015, cât și nr. 1814 din 1

aprilie 2013, ultima care beneficiază de protecție în baza Acordului de Asociere

potrivit art. 8 alin. (3) din Legea privind protecția mărcilor.

În acest sens, Direcția mărci și design industrial a considerat neaplicabile

temeiurile prevăzute de art. 7 alin. (1) lit. lit. (c), (g) din Legea privind protecția

mărcilor, respingând în această limită celelalte obiecții semnalate de opozant.

La 4 aprilie 2019, a formulat contestație la avizul provizoriu emis de

autoritatea pârâtă.

Totodată, în ciuda argumentelor depuse împreună cu probe în contestație

la avizul provizoriu, la 13 iunie 2019, Direcția mărci și design industrial din

cadrul autorității pârâte a emis decizia prin care a reiterat motivele de refuz

invocate în avizul provizoriu, constatând drept parțial întemeiată opoziția

formulată față de cererea reclamantului, iar argumentele reclamantului au fost

trecute cu vederea.

2

În cele ce-au urmat, la 12 august 2019, a formulat contestație declarativă

față de decizia emisă, care conform prevederilor art. 47 alin. (2) din Legea privind

protecția mărcilor, se depune la AGEPI și se soluționează de către Comisia de

contestații în conformitate cu Regulamentul acesteia, iar la 31 octombrie 2019, a

depus motivarea contestației de rând cu probele suplimentare.

A relevat că la 1 noiembrie 2019, Comisia de contestații din cadrul

autorității pârâte i-a informat despre primirea și punerea pe rol a contestației, la

26 decembrie 2019 fiindu-i comunicat punctul de vedere al fostului opozant față

de contestația reclamantului, iar la 29 ianuarie 2020 – faptul că ședința de

examinare a contestației se va desfășura la 27 februarie 2020.

Așadar, urmare a examinării contestației depuse, ascultării completărilor

formulate în cadrul ședinței, Comisia de contestații din cadrul autorității pârâte a

decis să respingă protestul reclamantului cu menținerea deciziei Direcției mărci

și design industrial din cadrul autorității pârâte, iar la 23 iunie 2020 a recepționat

hotărârea motivată a Comisiei de Contestații.

A afirmat că, Comisia din cadrul autorității pârâte a ignorat cu desăvârșire

argumentele și probele depuse de reclamant în susținerea cererii sale, reținând o

motivare laconică, care în esență se limitează la faptul precum că, marca solicitată

spre înregistrare nu poate fi atribuită reclamantului, deoarece conține elementele

verbale DI ASTRI, pe care Comisia le consideră deosebit de apropiate de

denumirea ASTI, constatând că semnul complex depus de reclamant se asociază

direct cu denumirea de origine ASTI.

În opinia reclamantului, concluziile autorității pârâte sunt contrazise însă

prin probele existente la dosar, în mod special, fiindu-i demonstrat faptul că

consumatorul local cunoaște linia de produse Bacio Di Bolle, le apreciază și nu

le poate confunda fie asocia în vreun fel cu denumirea de origine ASTI, care, la

rândul său, nu este cunoscută consumatorului local.

A evidențiat că, în partea care are în vedere motivele care au servit temei

de respingere a cererii, autoritatea pârâtă a dat o interpretare arbitrară, inclusiv

peste limitele dreptului său discreționar, atât normelor de drept invocate în

susținerea refuzului provizoriu, art. 8 alin. (3) și art. 7 alin. (1) lit. (k) din Legea

privind protecția mărcilor, normelor invocate de reclamant în susținerea

contestației sale, cât și analizei comparative ale semnului solicitat spre

înregistrare și denumirea opusă prin refuzul provizoriu.

De altfel, potrivit materialelor cauzei, autoritatea pârâtă a decis să respingă

înregistrarea mărcii în temeiul prevederilor conținute în art. 7 alin. (1) lit. (k) din

Legea privind protecția mărcilor, potrivit cărora, se refuză înregistrarea mărcilor

care conțin ori sunt constituite: dintr-o indicație geografică menită să identifice

vinuri sau alte produse alcoolice, sau dintr-o desemnare identică ori similară cu o

indicație geografică sau cu o denumire de origine protejată pe teritoriul Republicii

Moldova.

La emiterea refuzului, autoritatea pârâtă a avut în vedere și prevederile

art. 8 alin. (3) din Legea privind protecția mărcilor, potrivit cărora, o marcă este

refuzată la înregistrare și în cazul în care aduce atingere unui drept dobândit

anterior, altul decât cele prevăzute la alin. (2) și (4), în special dreptului la nume,

3

la imagine, inclusiv în ceea ce privește numele sau imaginea unei personalități

notorii în Republica Moldova, dreptului de autor, dreptului la o indicație

geografică protejată sau la o denumire de origine protejată, la un desen sau la un

model industrial protejat sau unui alt drept de proprietate intelectuală protejat

conform legii.

A mai punctat că în cadrul procedurilor de examinare a mărcii, a

recepționat decizia Direcției mărci și design industrial, potrivit căreia au fost

reținute aceleași temeiuri de refuz, așa cum au fost menționate în avizul

provizoriu, fiind considerată parțial întemeiată opoziția societății „Consorzio Per

la Tutela Dell’ASTI” (It).

A subliniat că opozantul a învederat drept temei de respingere a cererii

reclamantului, faptul că marca revendicată spre înregistrare are elementul central

combinația DI ASTRI și că aceasta ar reprezenta o imitație a denumirii de origine

ASTI, cât și că desemnarea grafică solicitată spre înregistrare ar fi de natură să

inducă în eroare consumatorul cu privire la originea geografică a produselor.

Autoritatea pârâtă este parțial de acord cu punctul de vedere al opozantului,

reclamantul însă crede că regulile privind analiza unei mărci au fost înfrânte și

interpretate arbitrar, examinarea luând în considerație argumentele opozantului

însă lăsându-le fără însemnătate pe cele ale reclamantului.

Mai mult, potrivit reprezentării mărcii solicitate de reclamant, aceasta este

compusă din mai multe elemente grafice și verbale, realizate complex, amplasate

toate într-un chenar cu marginile de sus și jos în formă semi-oval, iar forma ariei

fiind realizată dintr-o latură pronunțată care determină limitele compoziției și o

latură interioară reprezentând o continuitate de puncte care repetă limitele

reprezentării grafice în ansamblu, denumirea Васio Di Bolle, care este amplasată

într-o compoziție ovală în interiorul marginilor, atât jos cât și sus, fiind amplasate

a câte cinci stele, reprezentând în esență partea verbală de cea mai mare

însemnătate a mărcii.

În mijlocul compoziției este amplasată reprezentarea grafică a unui

strugure, în partea de jos a căruia, fiind amplasată combinația verbală DI ASTRI,

iar mai jos, pe centru, este amplasat un blazon stilizat.

A mai opinat că autoritatea pârâtă a ignorat în speță complexitatea

reprezentării grafice revendicate spre înregistrare de reclamant, și nici faptul că

această combinație complexă ar putea fi similară unui cuvânt în genere, și în mod

particular denumirii ASTI.

Or, însăși din materialele cauzei rezultă că această emblemă, este utilizată

la marcarea liniei de produse Васio Di Bolle, această combinație verbală

reprezentând elementul care permite înțelegerea formei de individualizare a seriei

de vinuri spumante.

A ținut să scoată în evidență că, combinația de cuvinte Bacio Di Bolle este

o marcă înregistrată pe numele societății SRL „Firma Maurt”, al cărei director

este solicitantul cererii de înregistrare a mărcii refuzate de autoritatea pârâtă.

A calificat drept fiind eronată și lipsită de raționament concluzia, precum

că marca solicitată spre înregistrare, ar fi similară cu denumirea de origine ASTI,

învederând că autoritatea pârâtă a trecut cu vederea faptul că, potrivit propoziției

4

a doua din pct. 8 din Regulamentul privind procedura de depunere, examinare și

înregistrare a mărcilor, o singură marcă se consideră acel semn care va fi utilizat

întocmai în ansamblul de elemente, conform cererii de înregistrare, acestea fiind

limitele de care este ținut examinatorul în cadrul examinării de fond a cererii.

Cu referire la prevederile art. 5 din Legea privind protecția mărcilor,

potrivit cărora, a relevat că pot constitui mărci orice semne susceptibile de

reprezentare grafică: cuvinte (inclusiv nume de persoane), litere, cifre, desene,

culori, combinații de culori, elemente figurative, cu condiția ca ele să poată servi

la deosebirea produselor și/sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele

ale altor persoane fizice sau juridice.

Iar, potrivit art. 15 alin. (1) din Acordul privind aspectele comerciale ale

drepturilor de proprietate intelectuală (TRIPs), orice semn, sau orice combinație

de semne, capabil să deosebească un produs sau un serviciu al unei întreprinderi

de cel al altor întreprinderi va putea să constituie o marcă de fabrică sau de

comerț.

A mai reținut că, în speță, analiza mărcii trebuie făcută prin prisma

reprezentării sale integrale și nu per elemente în parte așa cum a făcut-o Comisia

din cadrul autorității pârâte.

Mai cu seamă că, dat fiind faptul că marca este un ansamblu de elemente

care permite individualizarea produselor unui producător, în raport cu funcția pe

care o are o marcă în circumstanța contrapunerii denumirii ASTI, reclamantul a

pus în vederea Comisiei din cadrul autorității pârâte, faptul că a comandat

Centrului de cercetări sociologice și de marketing CBS-AXA/TNS BBSS (CBS

RESEARCH) realizarea unui sondaj de opinie în rândul consumatorilor de

produse cuprinse în clasa CIPS 33, în perioada 15-22 octombrie 2019, care a avut

drept scop determinarea gradului de cunoaștere a produselor din seria de vinuri

Bacio Di Bolle Di Astri, cât și gradul de asociere/confuzie a acestui semn cu

denumirea ASTI.

Corespunzător, rezultatele sondajului determină circumstanțe de fapt,

demonstrate obiectiv, diametral opuse concluziilor Comisiei de contestații.

Sondajul s-a făcut cu scopul demonstrării percepției comparative a

consumatorului, atunci când este în fața unei alegeri: Bacio Di Bolle Di Astri este

al șaselea ca și nivel de notorietate printre denumirile de vinuri spumante din

Republica Moldova (33,1%), după Lacrima dulce (64%), Cascad (63,7%),

Cricova (56%), Apriori (47,1%) și Dor (43,7%); jumătate respondenți susțin că

cunosc bine sau suficient de bine marca Bacio Di Bolle Di Astri, doar 1 din 10

respondenți au afirmat același lucru despre marca di Asti / d’Asti; aproximativ

90% din respondenți nu cunosc în genere produsele di Asti / d’Asti; circa 80%

dintre respondenții care cunosc marca Bacio Di Bolle Di Astri au menționat că

sub această marcă se comercializează vinuri spumante, iar din cei care cunosc

marca di Asti/d’Asti doar 56,3% au menționat produsul comercializat sub această

marcă; respondenții care cunosc marca Bacio Di Bolle Di Astri, au menționat ca

producător compania MAURT; circa jumătate din respondenții care cunosc

marca Bacio Di Bolle Di Astri (48,2%) au menționat că produsele sunt foarte

5

bune sau excelente; mai mult de jumătate din respondenți (puțin sub 60%), au

menționat că nu ar putea confunda produsele acestor mărci.

A afirmat că deși era impusă de procedură, Comisia din cadrul autorității

pârâte nu a ținut cont de faptul că, în cadrul cercetării sociologice, respondenții,

fiind întrebați asupra probabilității confuziei dintre marca Bacio Di Bolle Di Astri

și denumirea DI ASTI, aproximativ 60% din respondenți au răspuns că nu vor

confunda între ele aceste produse, aceste semne nefiind asemănătoare.

Totodată, Comisia din cadrul autorității pârâte nu a ținut cont nici de

semnificația acestei combinații pe care o respinge, care este Din/De Stele, chiar

dacă i-au fost anexate traducerile furnizate cât de translatorul Google atât și de

translatorul Prompt, conform cărora italienescul astri se traduce „stele”, iar

combinația di astri se traduce „de stele”.

În mod similar, aceeași traducere este oferită și pentru limba engleză - stars

fie of stars.

Alegerea respectivă a fost făcută într-un stil metaforic, alegoria avându-și

sursa în caracteristica vinurilor spumante, datorită bulelor bioxidului de carbon,

care din jocul lor formează o galaxie de stele, un univers de planete.

A mai reliefat că temeiului reținut de Comisie pentru a refuza marca

solicitată de reclamant, potrivit art. 7 alin. (1) lit. (k) din Legea privind protecția

mărcilor, sunt refuzate de la protecție – mărcile care conțin o indicație geografică

fie care reprezintă o desemnare identică unei denumiri de origine, dar și mărcile

similare cu o denumire de origine protejată, ipoteze neaplicabile speței, datorită

diferențelor compoziționale demonstrate anterior.

De altfel, nu poate fi lăsată fără critică nici concluzia Comisiei din cadrul

autorității pârâte precum că emblema depusă spre înregistrare ar urmări scopul să

creeze o legătură nemijlocită cu alte origini decât sursa producerii vinurilor

spumante, fapt pe care îl crede datorită existenței elementului Bacio Di Bolle.

A accentuat că, în primul rând, consumatorii locali cunosc seria de produse

Bacio Di Bolle, pe care le apreciază și concomitent nu cunosc despre produse

marcate / având originea zonei ASTI.

În cel de-al doilea rând, consumatorii nu confundă și nici asociază aceste

semne între ele, fiind deci înlăturată oricare probabilitate a asocierii produselor

contestatarului cu denumire contrapusă, dar și cu zona geografică propriu zisă

– doar puțin peste 10% din respondenți au auzit tangențial de denumirea

contrapusă cererii reclamantului și aproximativ 90% au afirmat că nu cunosc o

asemenea denumire.

A reiterat că această combinație de cuvinte – Bacio Di Bolle, constituie

obiect al unei înregistrări de marcă aparte, națională și valabilă - nr. de ordine

22226 atribuită la 28 decembrie 2011, cu prioritate din 21 decembrie 2010, care

acoperă inclusiv toate produsele incluse în clasa CIPS 33.

La etapa examinării în fond a acestei cereri, autoritatea pârâtă nu a

considerat că respectiva combinație ar putea induce în eroare consumatorul cu

privire la originea geografică a produselor, așa cum pretinde deja în hotărârea

contestată.

6

A precizat că potrivit informației furnizate la cauza administrativă, eticheta

solicitată spre înregistrare este utilizată pentru marcarea seriei de produse Bacio

Di Bolle, iar fiecare produs în parte este desemnat cu următoarele formule de

individualizare: Bacio di Bolle White Moscato (0.75 l și 0.187 l), Bacio di Bolle

Pink Moscato (0.75 l și 0.187 l) cât și Bacio di Bolle Rosso Moscato (0.75 l și

0.187 l). Elementul verbal Di Astri, se află în strictă legătură cu semnificația

acestuia în raport cu însușirea spumantelor, fiind deci exclusă oricare asociere cu

toponimul ASTI.

Pe această cale, a punctat și faptul că examinării i-au fost prezentate probe

confirmative cu privire la realizarea etichetei la comanda și în beneficiul

reclamantului încă din anul 2011, probe cu privire la volumul de produse fabricate

și comercializate, cât pe teritoriul Moldovei, atât și în străinătate, făcând astfel

dovada utilizării intensive a unei etichete originale realizate la comanda

contestatarului, cu mult înaintea datei protecției acordate denumirii ASTI, iar pe

seama acestei utilizări masive, Comisia urma să constate asupra imposibilității

asimilării etichetei revendicate spre înregistrare cu elementul verbal contrapus

acesteia - ASTI.

Autorității pârâte i s-a pus în vedere că numai în perioada anilor 2011-2013,

compania fondată și administrată de reclamant, a realizat mai bine de 37 000 de

butelii cu aplicarea etichetei pentru marcarea seriei de produse Bacio Di Bolle în

sumă totală de 1,6 milioane lei.

În plus, autorității pârâte i-au fost furnizate și facturi fiscale suplimentar

celor depuse anterior la cauză, date cu privire la promovările produselor din seria

Bacio Di Bolle Di Astri, cât și diplome și decernări primite pentru calitatea

acestora, care confirmă întrebuințarea pe teritoriul Moldovei, cu bună credință și

până la depunerea cererii de înregistrare, а combinației Bacio Di Bolle Di Astri.

A atenționat asupra ilegalității actelor contestate, deoarece pentru a reține

motivele prevăzute în art. 7 alin. (1) lit. (k) în coroborare cu art. 8 alin. (3) din

Legea privind protecția mărcilor, Comisia din cadrul autorității pârâte urma să

aplice și prevederile care guvernează întinderea drepturilor asupra denumirilor de

origine.

Conform prevederilor art. 11 alin. (1) lit. lit. b), c), d) din Legea nr. 66 din

27 martie 2008 privind protecția indicațiilor geografice, denumirilor de origine și

specialităților tradiționale garantate, conform cărora denumirile de origine și

indicațiile geografice înregistrate sînt protejate contra oricărei: b) uzurpări, mutări

sau evocări, chiar dacă originea adevărată a produsului este indicată sau dacă

denumirea protejată este folosită în traducere ori este însoțită de o expresie, cum

ar fi de genul, de tipul, de stilul, imitație, ori de alte expresii similare; c) indicații

false sau înșelătoare cu privire la proveniența, originea, natura sau calitățile

esențiale ale produsului, care figurează pe produs sau pe ambalajul acestuia, în

publicitate sau pe documentele aferente produsului respectiv, precum și contra

utilizării în calitate de ambalaj a unui recipient de natură să creeze o impresie

eronată în privința originii produsului; d) practici susceptibile să inducă în eroare

consumatorul în ceea ce privește originea adevărată a produsului.

7

Deopotrivă, a punctat că autoritatea pârâtă a ignorat inclusiv prevederile

art. 32 alin. (1) din Legea nr. 66 din 27 martie 2008 privind protecția indicațiilor

geografice, potrivit cărora, în cazul în care o denumire de origine sau o indicație

geografică este protejată în conformitate cu prezenta lege, cererea de înregistrare

a unei mărci ce corespunde uneia dintre situațiile menționate la art. 11 și care se

referă la aceeași categorie de produse va fi refuzată.

A precizat că pentru a contrapune mărcii combinate a reclamantului o

denumire de origine, autoritatea pârâtă trebuia să verifice și constate în ce măsură

semnul refuzat cade sub incidența prevederilor art. 11 alin. (1) lit. (b)-(d) din

Legea nr. 66 din 27 martie 2008 privind protecția indicațiilor geografice.

Drepturile asupra unei denumiri de origini, pot fi opuse contra faptelor de

uzurpare, de imitare, ori forme de utilizare а unei etichete/mărci inclusiv care este

însorită de expresii, cum ar fi - de genul, de tipul, de stilul, imitație, ori de alte

expresii similare, indicațiilor false sau înșelătoare cu privire la proveniența,

originea, natura sau calitățile esențiale ale produsului, care figurează pe produs

sau pe ambalajul acestuia, altor practici susceptibile să inducă în eroare

consumatorul în ceea ce privește originea adevărată a produsului.

Subsecvent, probele depuse la cauza administrativă, în mod special

rezultatele studiului sociologic, împreună cu argumentele desfășurate,

demonstrează categoric că reclamantul, prin cererea depusă spre înregistrare, nu

a urmărit săvârșirea nici uneia din faptele reglementate în art. 11 alin. (1)

lit. (b)-(d) din Legea privind protecția indicațiilor geografice, denumirilor de

origine și specialităților tradiționale garantate, în raport cu întinderea drepturilor

asupra denumirii de origine ASTI, în așa fel încât să-i fie opusă.

A enunțat că volumul de mărfuri realizate în timp, cunoașterea acestor

produse de către consumatorul local dar și necunoașterea produselor ASTI,

înlătură oricare premisă de asimilare, sau inducere în eroare a consumatorului cu

privire la originea produselor potrivite, dar și în raport cu opozantul și/sau

denumirea de origine ASTI, circumstanța confirmată reiterează, prin implicarea

nemijlocită a consumatorului, care conform sondajului - doar puțin peste 10% din

respondenți au auzit tangențial de denumirea ASTI, aproximativ 90% au afirmat

că nu cunosc o asemenea denumire, iar mai mult de jumătate din respondenți

(puțin sub 60%) au menționat că nu ar putea confunda produsele acestor mărci.

A mai remarcat că, Comisia din cadrul autorității pârâte a ignorat și

circumstanța întrebuințării anterioare, loiale și cu bună-credință а combinației

Bacio Di Bolle Di Astri, cu mult până la dobândirea drepturilor asupra denumirii

ASTI, cât și circumstanța percepției semnului Bacio Di Bolle Di Astri de către

consumatorul autohton, care cunoaște produsele autohtone, iar pe de altă parte nu

îi este cunoscută denumirea ASTI și nu le poate confunda fie asocia.

Astfel, autoritatea pârâtă a dat o apreciere tendențioasă și arbitrară

prevederilor legale în materia protecției toponimelor geografice, în măsura în

care, așa cum se observă, nu poate fi constatată o similitudine dintre semnul

solicitat spre înregistrare și numele contrapus acesteia.

8

Or, contrapunerea denumirii ASTI putea fi făcută exclusiv în cazul în care

marca refuzată ar fi conținut o indicație identică fie ar fi fost constituită dintr-o

desemnare similară.

În speță însă, marca refuzată nu conține nici o indicație identică și nici nu

este constituită dintr-o desemnare similară, cât timp, în cadrul analizei structurii

mărcii refuzate, aceasta este una complexă, elementul determinat reprezentând

combinația verbală Bacio Di Bolle și celelalte elemente grafice, iar autoritatea

pârâtă nu a aplicat prevederile pct. 8 din Regulamentul privind procedura de

depunere, examinare și înregistrare a mărcilor, care statuează că o singură marcă

se consideră acel semn care va fi utilizat întocmai în ansamblul de elemente,

conform cererii de înregistrare.

Așadar, pe de o parte, autoritatea pârâtă a constatat că eticheta solicitată

spre înregistrare nu este de natură să servească în comerț pentru a desemna

originea geografică și fie că ar putea induce în eroare consumatorul în ceea ce

privește originea geografică a produselor, respingând argumentele opozantului

privind aplicabilitatea motivelor de refuz prevăzute de art. 7 alin. (1) lit. (g) din

Legea privind protecția mărcilor, conform cărora se refuză înregistrarea: c)

mărcilor constituite exclusiv; din semne ori din indicații ce pot servi în comerț

pentru a desemna specia, calitatea, cantitatea, destinația, valoarea, originea

geografică, timpul fabricării produsului sau prestării serviciului, alte caracteristici

ale acestora; g) mărcilor care pot induce în eroare consumatorul în ceea ce

privește originea geografică, calitatea ori natura produsului și/sau a serviciului.

Pe de altă parte însă, fără să țină cont de prevederile art. 11 alin. (1)

lit. (b)-(d) din Legea privind protecția indicațiilor geografice, denumirilor de

origine și specialităților tradiționale garantate, în tot cursul hotărârii contestate,

temeiul de refuz al mărcii depuse pe numele reclamantului, servește

conexiunea/legătura semnului cu originea geografică ASTI.

Altfel spus, autoritatea pârâtă a constatat că marca nu poate induce în

eroare în ceea ce privește originea geografică, iar pe de altă parte concluzionează

că semnul refuzat contribuie la crearea unei impresii că ar fi vorba de ceva

italienesc.

În această privință, autoritatea pârâtă a emis un refuz pe baza unei opoziții

pur declarative, în cadrul examinării dosarului nu au fost prezentate probe care să

demonstreze afirmațiile opozantului, în mod special inducerea în eroare a

consumatorului avizat și crearea pretinselor legături cu produsele opozantului, or,

percepția subiectivă a unui subiect determinat individual nu poate înlocui

necesitatea demonstrării împrejurărilor invocate prin probe pertinente și care să

fie raportate la ipotezele normelor invocate, iar la dosarul administrativ nu există

nicio probă care ar inversa concluziile invocate în baza circumstanțelor

demonstrate prin probe.

A mai adăugat că denumirea de origine ASTI, contrapusă cererii

reclamantului, beneficiază de protecție pe seama Acordului între Uniunea

Europeană și Republica Moldova cu privire la protecția indicațiilor geografice ale

produselor agricole și alimentare, intrat în vigoare în data de 01 aprilie 2013.

9

În aceste împrejurări, autoritatea pârâtă la 25 iulie 2013 a dispus

înregistrarea a unui semn verbal diferit de reprezentarea grafică revendicată spre

înregistrare – Lume Di Astri, care însă conține de asemenea această combinație

– Di Astri, față de care a manifestat reticență și a dispus respingerea cererii

reclamantului.

A menționat că aparent, la data de 25 iulie 2013, când denumirea de origine

ASTI beneficia de protecție deja, autoritatea pârâtă nu a considerat că îmbinarea

Di Astri din cadrul mărcii Lume Di Astri ar putea fi similară sau o imitație a

denumirii de origine ASTI.

A ținut să accentueze ilegalitatea actelor contestate, în măsura în care

autoritatea pârâtă a adoptat un comportament duplicitar, când pe de o parte, în

împrejurările descrise anterior, constată o pretinsă similitudine dintre o

combinație grafică complexă, în care elementul principal reprezintă o marcă

înregistrată și care se bucură de cunoaștere în rândul consumatorului local – Bacio

Di Bolle, cu un cuvânt necunoscut consumatorului – ASTI, în împrejurarea

constatării faptului că marca solicitată nu este în stare să inducă în eroare

consumatorul cu privire la originea produselor, iar pe de altă parte în cazul unei

mărci verbale, mult mai simple decât marca reclamantului, a admis-o spre

protecție fără nicio rezervă.

Totodată, nici titularul acestei denumiri de origine, deși avea termen din

momentul intrării în vigoare a Acordului, nu a considerat de cuviință necesar să

se opună acestei înregistrări, împrejurare care demonstrează o dată în plus, natura

ilegală și duplicitară a soluțiilor contestate.

Și-a întemeiat pretențiile în baza art. 1 alin. (1), 2 alin. (1), 5, 10 alin. (1),

11 alin. (1) lit. a), 16 alin. (1), 97, 137 alin. (1), (3), (4), 143, 149, 163 lit. c), 189,

191 alin. (1), 192 alin. (2), 206 alin. (1) lit. b), 207, 209 alin. (1) lit. b), (2), 211,

212, 218, 225 alin. (2) lit. a)-d), 224 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, art. 15

alin. (1) din Acordul privind aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate

intelectuală (TRIPs), art. 2, 3, 4, 5, 7 alin. (1) lit. c), g) k), 28, 30, 47 alin. (1), 48

alin. (4) din Legea nr. 38 din 29 februarie 2008 privind protecția mărcilor, art. 11

alin. (1) lit. b)-d), 32 alin. (1) din Legea nr. 66 din 27 martie 2008 privind protecția

indicațiilor geografice, precum și pct. 62 din Regulamentul privind organizarea

și funcționarea Comisiei de contestații în domeniul proprietății intelectuale și

procedura de examinare a contestațiilor.

A solicitat admiterea acțiunii, anularea hotărârii Comisiei de Contestații a

AGEPI din 27 februarie 2020 și a deciziei Direcției mărci și design industrial din

13 iunie 2019 privind respingerea de la înregistrare a mărcii depuse pe cale

națională, cu nr. depozit 041902 din 24 ianuarie 2018, obligarea autorității pârâte

să emită decizia de înregistrare a mărcii conform nr. depozit 041902 din

24 ianuarie 2018 cu acordarea protecției corespunzătoare, precum și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 20 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, au

fost atrase în proces în calitate de persoane terțe SRL „Firma Maurt” și societatea

„Consorzio Per la Tutela Dell’ASTI”.

10

Prin hotărârea din 26 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a

fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea.

La 18 august 2021, Aurel Morar, reprezentat de avocatul Iulian Iorga și

SRL „Firma Maurt” au depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 26 iulie 2021

a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, iar la 2 noiembrie 2021, prin intermediul

oficiului poștal, a fost prezentată motivarea apelului, solicitând admiterea

acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de

admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 2 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Aurel Morar și SRL „Firma Maurt” și menținută

hotărârea din 26 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

Întru argumentarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic

inferioare au reținut că hotărârea Comisiei de Contestații a IP Agenția de Stat

pentru Protecția Intelectuală din 27 februarie 2020 și decizia Direcției mărci și

design industrial din 13 iunie 2019 privind respingerea de la înregistrare a mărcii

depuse pe cale națională, cu nr. depozit 041902 din 24 ianuarie 2018, au fost

emise în strictă conformitate cu legislația în vigoare și cu respectarea procedurii,

or, potrivit materialelor cauzei, rezultă faptul că marca solicitată spre înregistrare

de către Morar Aurel a fost refuzată de înregistrare de către Agenția de Stat pentru

Proprietatea Intelectuală, din următoarele considerente:

- desemnarea solicitată este similară cu denumirea de origine ASTI,

protejată pe teritoriul Republicii Moldova, menită să identice vinuri sau alte

produse alcoolice (art. 7 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 38/2008 privind protecția

mărcilor);

- desemnarea solicitată este similară cu denumirea de origine ASTI

nr. 1017 din 18 decembrie 2015, titular al dreptului de utilizare - I. Ministero delle

Politiche Agricole, Alimentari e Forestali II Consorzio per la tutela dell'Asti,

Italia, înregistrată conform Aranjamentului de la Lisabona privind protecția

denumirilor de origine și înregistrarea internațională a acestora (art. 8 alin. (3) din

Legea nr. 38/2008 privind protecția mărcilor);

- desemnarea solicitată este similară cu denumirea de origine ASTI,

protejată din 1 aprilie 2013, conform Acordului de Asociere între Republica

Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a

Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte (Acordul de

Asociere, art. 8 alin. (3) din Legea nr. 38/2008 privind protecția mărcilor).

Corespunzător, instanțele inferioare au stabilit că marca solicitată conține

elementul DI ASTRI, care este foarte apropiat de denumirea de origine ASTI

nr. 1017, menită să identifice vinuri sau alte produse alcoolice, înregistrată

conform Aranjamentului de la Lisabona, precum și denumirea de origine ASTI

protejată pe teritoriul Republicii Moldova conform Acordului de Asociere.

Prin urmare, dată fiind prezența acestui element, Comisia de Contestații a

Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a considerat că semnul se

asociază direct cu denumirea de origine enunțată, care este constituită exclusiv

din elementul ASTI.

11

Astfel, au conchis instanțele de judecată că în atenția consumatorului intră

acest element necunoscut (ASTI, DI ASTRI), atât la vizualizarea semnului

solicitat, dar, în special, la citirea, pronunțarea desemnării solicitate.

La 16 martie 2022, Aurel Morar, reprezentat de avocatul Iulian Iorga și

SRL „Firma Maurt” au depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 2 martie

2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la 30 mai 2022, a fost prezentată motivarea

recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate și a hotărârii

primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului au invocat că instanțele ierarhic inferioare au

adoptat o soluție ilegală, dar și neîntemeiată, concluziile acestora bazându-se pe

o interpretare eronată a legii și neaplicarea normelor ce reglementează raportul

material litigios, ignorând elementele faptice invocate și demonstrate prin probele

existente la cauză.

Subsecvent, au notat că instanțele au ignorat un aspect deosebit de

important al speței, și anume faptul că Direcția mărci și design industrial din

cadrul autorității intimate a constatat asupra neaplicabilității temeiurilor invocate

de opozant – art. 7 alin. (1) lit. c) și g) din Legea privind protecția mărcilor,

reținând că desemnarea combinată Bacio di Bolle Di Astri nu constituie o

indicație ce poate servi în comerț pentru a desemna originea geografică a

produselor și nici nu poate induce în eroare consumatorul cu privire la originea

geografică.

Totodată, au mai obiectat că instanțele inferioare au menținut actele

administrative contestate fără să intre în esența litigiului și, la modul practic, a

dispus asupra unui monopol nejustificat și ilegal în privința combinației de

cuvinte „DI ASTRI”/„Din/De Stele”.

Au subliniat că instanța de apel a evitat să aplice normele materiale care

reglementează în mod explicit raportul conflictului și coexistenței din punct de

vedere legal, a mărcilor de fabrică și/sau comerț cu denumiri de origine protejate

sau indicații geografice.

Au indicat că deși soluția instanței se bazează pe o impresie subiectivă în

ceea ce privește natura similară a semnelor aflate în conflict, gravitatea soluției

date e dictată de neaplicarea Legii nr. 66 din 27 martie 2008 privind protecția

indicațiilor geografice, denumirilor de origine și specialităților tradiționale

garantate, dar și pe o interpretare arbitrară a temeiurilor legale care servesc motiv

de refuz în înregistrarea unei mărci.

La fel, a fost ignorat și faptul că autoritățile competente anterior au emis

certificate de conformitate în privința produselor fabricate de SRL „Firma

Maurt”, negăsind de cuviință să respingă certificările pe considerentul

probabilității inducerii în eroare a consumatorului în privința provenienței

geografice a produselor.

Au precizat că dacă prima instanță a decis să respingă acțiunea fără să

analizeze conținutul drepturilor exclusive asupra denumirilor de origine, atunci

instanța de apel a exclus în mod explicit de la aplicabilitate în speță a normelor

conținute în Legea nr. 66 din 27 martie 2008 privind protecția indicațiilor

geografice, denumirilor de origine și specialităților tradiționale garantate.

12

Or, circumstanța că motivul de refuz prevăzut în art. 7 alin. (1) lit. k) din

Legea privind protecția mărcilor este reglementat ca fiind absolut, nu este

suficientă pentru respingerea cererii reclamantului fără a fi verificată întrunirea

condițiilor legale dictate de această normă.

În plus, au opinat că instanțele de judecată au ignorat complexitatea

reprezentării grafice revendicate spre înregistrare de către recurent, dar și faptul

că această combinație complexă ar putea fi similară unui cuvânt în general, și în

mod particular denumirii ASTI.

Mai mult, instanța de apel a susținut și a încurajat o concluzie ce se

contrazice prin restul argumentării hotărârii primei instanțe, unde a fost reținut în

mod arbitrar că desemnarea solicitată de recurent ar conține semne ce indică sursa

de proveniență a produselor, iar în continuare este invocat opusul.

În aceeași ordine de idei, analizând temeiul de refuz invocat de autoritatea

intimată, instanțele l-au apreciat prin prisma posibilității inducerii în eroare a

consumatorului cu privire la denumirea de origine ASTI, și tot instanțele, într-un

mod confuz și contradictoriu, a constatat că această denumire este necunoscută

consumatorului local.

De altfel, instanța de apel a menținut în speță încă o concluzie vădit

contradictorie, precum că „marca refuzată nu conține nicio indicație identică și

nici nu este constituită dintr-o desemnare similară, or, aceasta este una complexă,

elementul determinat reprezentând combinația verbală Bacio Di Bolle și celelalte

elemente grafice.

În opinia recurenților, instanțele de judecată nu au administrat probele

recurenților, nu au reflectat în dispozițiile dictate în niciun fel motivele din care

preferă declarațiile autorității intimate, care se rezumă la o probabilitate (fapt

neîmplinit), în ciuda unui sumar consistent de probe ce înlătură oricare speculație

cu privire la potențialul confuziei sau asimilării dintre semnele analizate.

La 11 iulie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Agenției

de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și societății „Consorzio Per la Tutela

Dell’ASTI” copia recursului depus de Aurel Morar, reprezentat de avocatul Iulian

Iorga și SRL „Firma Maurt”, fiindu-le explicat dreptul de a depune referință la

recursul declarat, care a fost recepționată de către Agenția de Stat pentru

Proprietatea Intelectuală la 15 iulie 2022, potrivit avizului de recepție (f. d. 179

vol. III).

Corespondența expediată în adresa societății „Consorzio Per la Tutela

Dell’ASTI” a fost restituită instanței de judecată cu mențiunea „nereclamat”

(f. d. 180-181 vol. III).

La 17 august 2022, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a depus

referință la recursul înaintat de către Aurel Morar, reprezentat de avocatul Iulian

Iorga și SRL „Firma Maurt”, prin care a solicitat respingerea recursului și

menținerea în vigoare a deciziei instanței de apel.

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, în adresa

Curții Supreme de Justiție alte referințe nu au parvenit.

13

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

În speță, se constată că dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost

pronunțat în ședință publică la 2 martie 2022 (f. d. 97 vol. III).

Este cert și faptul că la 16 martie 2022, Aurel Morar, reprezentat de

avocatul Iulian Iorga și SRL „Firma Maurt” au depus recurs nemotivat împotriva

deciziei din 2 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 126-127 vol. III).

Decizia motivată din 2 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost

recepționată de către reprezentantul lui Aurel Morar, avocatul Iulian Iorga și

SRL „Firma Maurt” la 25 mai 2022, fapt confirmat prin avizele de recepție

(f. d. 133-134 vol. III).

Se mai constată că la 30 mai 2022, a fost depusă motivarea recursului

împotriva deciziei din 2 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 137-154

vol. III).

Astfel, recursul depus de Aurel Morar, reprezentat de avocatul Iulian Iorga

și SRL „Firma Maurt” împotriva deciziei din 2 martie 2022 a Curții de Apel

Chișinău este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Aurel Moraru,

reprezentat de avocatul Iulian Iorga și SRL „Firma Maurt”, în raport cu

materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că

sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

14

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care

pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea

cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu

doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) Cod administrativ. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie

să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este

în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că

modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective,

urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de

rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

15

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Aurel Moraru, reprezentat de avocatul

Iulian Iorga și SRL „Firma Maurt”.

În conformitate cu art. 230 și 246 Cod administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Aurel Moraru, reprezentat de avocatul Iulian Iorga și

Societatea cu Răspundere Limitată „Firma Maurt” se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

16