2ra-914/22 — repararea prejudiciului material

2ra-914/22 — repararea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-914/22

2-19071345-01-2ra-30062022

Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) jud. N. Mazur

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) jud. L. Pruteanu, I. Dutca, A. Malîi

ÎNCHEIERE

14 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de administratorul autorizat al

Societății cu Răspundere Limitată „Polimaxinvest” în procedura falimentului,

Nicolae Bostan,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Societatea cu Răspundere Limitată „MCI&Co-Construct” împotriva Societății cu

Răspundere Limitată „Mobitek Confort”, Veaceslav Șeptelici și Marin Minciuna,

intervenient accesoriu Societatea cu Răspundere Limitată „Polimaxinvest” cu

privire la repararea prejudiciului material și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 29 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 22 ianuarie 2019, SC „MCI&Co-Construct” SRL a depus cerere de

chemare în judecată împotriva SRL „Mobitek Confort”, Veaceslav Șeptelici și

Marin Minciuna, intervenient accesoriu CIC „Polimaxinvest” SRL, solicitând:

restituirea bunurilor: două aspiratoare pentru rumeguș de model „Kopvet 64/1” și

„Kopvet 64/2”; două hote aspirante de model „FT 302”, cu compensarea uzurii și a

venitului ratat sau încasarea în mod solidar de la SRL „Mobitek Confort”,

Veaceslav Șeptelici și Marin Minciuna a contravalorii acestor bunuri în sumă de

97 091 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, s-a indicat că la 2 decembrie 2013 a fost încheiat

contractul de vânzare-cumpărare a utilajului, prin care SC „MCI&CO-Construct”

SRL a procurat de la SC „Produs MCI” SRL conform facturii fiscale seria BV

nr.8149595 din 16 decembrie 2013 și anexa la aceasta seria XS nr.0162974 - Hote

aspirante FT 302, 2 unități cu valoarea de 90 950 de lei și, conform facturii fiscale

seria BV nr.8149594 din 16 decembrie 2013 și anexa la aceasta seria XS

nr.0162973: aspirator pentru rumeguș „Kopvet 64/1”, o unitate cu valoarea de

2 841 de lei și aspirator pentru rumeguș „Kopvet 64/2” o unitate cu valoarea de 3

300 de lei. În total, valoarea bunurilor procurate a constituit 97 091 de lei.

1

s-a menționat că, în contextul în care bunurile procurate nu erau utilizate în

procesul de producere, acestea au fost depozitate pentru păstrare la depozitul

închiriat de la SRL „Polimaxinvest”, administrator Mihai Popa, sub răspunderea

domnului Afanasie Pisov angajat al SC „MCI & CO-Construct” SRL.

S-a menționat că la 9 februarie 2016, de către reprezentanții SRL „Mobitek

Confort” - Veaceslav Șeptelici și Marin Minciuna, cu participarea lui Mihai Popa,

a fost deteriorat lacătul de la ușa depozitul menționat și sustrase bunurile SC „MCI

& CO-Construct” SRL indicate supra, în valoare de 97 091 de lei.

Drept urmare a faptului dat, la 11 martie 2016, SC „MCI&CO-Construct”

SRL a depus o plângere.

Fiind audiat, Mihai Popa, administratorul SRL „Polimaxinvest”, a invocat

faptul că începând cu 13 noiembrie 2015, bunurile imobile situate în mun.

Chișinău, str. Industrială, 24, unde se afla o secție de prelucrare a lemnului, a fost

înstrăinată lui Veaceslav Șeptelici și Marin Minciuna.

În această secție de prelucrare a lemnului, anterior ar fi fost utilizate

aspiratoarele pentru rumeguș „Kopvet 64/1” și „Kopvet 64/3”, cât și hota aspirantă

FT 302. Astfel încât, Mihai Popa i-a permis unui angajat al SRL „Mobitek

Confort”, care acționa inclusiv din numele lui Veaceslav Șeptelici și Marin

Minciuna, să „ridice” aceste bunuri din depozitul arendat de SC „MCI&CO-

Construct” SRL pentru a fi utilizate în procesul de producere a secției de prelucrare

a lemnului.

S-a reținut că începând din ianuarie 2016 și până în ianuarie 2018, fondatori ai

SRL „Mobitek Confort” au fost Veaceslav Șeptelici și Marin Minciuna,

administrator, domnul Andrei Snigur.

Andrei Snigur la fel a fost audiat de către organul de urmărire penală,

indicând că a luat utilajul cu acordul locatarului depozitului unde acesta se păstra

(fiind găsit), și anume a domnului Mihai Popa - administratorul SRL

„Polimaxinvest”.

Însă, o soluție definitivă din partea organului de urmărire penală pe marginea

plângerii SC „MCI&Co-Construct” SRL nu a fost luată, procuratura invocând că ar

fi prezente doar relații civile.

În vederea soluționării pe cale amiabilă a litigiului, la data de 14 ianuarie

2019, în adresa SRL „Mobitek Confort” a fost expediată somație, cât și la data de

21 ianuarie 2019, somații au fost expediate către Veaceslav Șeptelici și Marin

Minciuna, însă pretențiile nu au fost satisfăcute.

Prin hotărârea din 28 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată.

S-a încasat în mod solidar de la SRL „Mobitek Confort”, Veaceslav Șeptelici

și Minciuna Marin, în beneficiul SC „MCI&Co-Construct” SRL contravaloarea a

două aspiratoare pentru rumeguș de modelul „Kopvet 64/1” și „Kopvet 64/2” și a

două hote aspirante de model „FT 302” în sumă de 97 091 de lei, taxa de stat

achitată de 2 912,73 de lei, în sumă totală 100 003,73 de lei.

În rest acțiunea privind încasarea taxei de stat de 270 de lei și cheltuielilor

pentru asistență juridică de 4 000 lei, s-a respins ca fiind neîntemeiată.

În motivarea hotărârii adoptate, prima instanță a reținut că la 2 decembrie

2013, între SC „Produs MCI” SRL în calitate de vânzător și SC „MCI&Co-

Construct” SRL în calitate de cumpărător, a fost încheiat contractul de vânzare-

2

cumpărare a utilajului, materialelor, manifestat prin factura fiscală seria BV

nr.8149595 din 16 decembrie 2013 și anexa la aceasta seria XS nr.0162974, și

factura fiscală seria BV nr.8149594 din 16 decembrie 2013 cu anexa seria XS

nr.0162973, prin care reclamantul a procurat: hote aspirante FT 302 - 2 unități, în

valoare de 90 950 lei; aspirator pentru rumeguș Kopvet - 64/1- 1 unitate, cu

valoarea de 2 841 lei; aspirator pentru rumeguș Kopvet - 64/2-1 unitate, cu

valoarea de 3 300 lei, în total- 97 091 lei (f.d.12-15).

Astfel că din actele menționate rezultă că SC „MCI&Co-Construct” SRL a

devenit proprietara acestor bunuri mobile.

Întrucât bunurile menționate nu erau utilizate de ultima în procesul de

producere, acestea au fost depozitate pe adresa mun. Chișinău, str. Industrială, 24,

fiind păstrate într-un depozit, închiriat de la CIC „Polimaxinvest” SRL,

administrator Popa Mihai (f.d.127-129), sub răspunderea lui Pisov Afanasie -

angajat al SC „MCI&Co-Construct” SRL.

La 9 februarie 2016, de către reprezentanții SRL „Mobitek Confort” -

Septelici Veaceslav și Minciuna Marin, ei și fondatori, cu participarea lui Popa

Mihai, a fost deteriorat lacătul de la ușa depozitului de pe str. Industrială nr. 24,

mun. Chișinău și luate bunurile proprietate ale SC „MCI&Co-Construct” SRL.

Acest fapt rezultă și se confirmă prin investigațiile efectuate de către organele

de poliție, procuratură, la care s-a adresat reclamanta (f.d. 21-27, 79-87, 114-134).

În concluzie, prima instanță a conchis că, bunurile litigioase au fost luate, dar

pe motive că acestea sunt părți componente, indivizibile cu utilajul de prelucrare a

lemnului.

La 20 martie 2020, avocatul Vasile Iamandii, acționând în interesele SRL

„Polimaxinvest” a depus cerere de apel împotriva hotărârii, solicitând casarea

parțială a acesteia cu emiterea unei noi decizii de respingere parțială a cererii de

chemare în judecată, în partea în care a fost admisă.

La 26 martie 2020, avocatul Igor Pohila, acționând în interesele lui Veaceslav

Șeptilici, a depus cerere de apel împotriva hotărârii, solicitând casarea hotărârii, cu

emiterea unei noi decizii de respingere a cererii de chemare în judecată, în partea în

care a fost admisă în privința lui Veaceslav Șeptilici

Prin decizia din 29 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

apelul declarat de reprezentantul SRL „Polimaxinvest”, avocatul Vasile Iamandii.

S-a admis apelul declarat de reprezentantul lui Veaceslav Șeptilici, avocatul

Igor Pohila.

S-a casat parțial hotărârea din 28 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, în partea a încasării solidare a sumei de la Veaceslav Șeptelici și în

această parte s-a adoptat o hotărâre nouă, prin care:

S-a respins cererea de chemare în judecată depusă de SC „MCI&Co-

Construct” SRL împotriva lui Veaceslav Șeptelici, intervenient accesoriu SRL

„Polimaxinvest” privind încasarea contravalorii bunurilor, cheltuielilor de judecată.

În rest hotărârea s-a menținut.

În motivarea deciziei, Colegiul instanței de apel a constatat că bunurile mobile

au fost luate din proprietatea SC „MCI&Co-Construct” SRL de către reprezentanții

SRL „Mobitek Confort”, fapt constatat în cadrul procesului penal nr. 2016481190.

3

Din acest motiv a conchis că este parțial întemeiată soluția instanței de fond

privind necesitatea admiterii cerinței de încasare a contravalorii acestor bunuri de

la SRL „Mobitek Confort” și Minciuna Marin.

Colegiul a respins argumentul SRL „Polimaxinvest” că bunurile litigioase,

sunt bunuri accesorii potrivit contractelor de vânzare-cumpărare nr.c-10/01/20-a

din 20 ianuarie 2010 (f.d.77) și contractul de vânzare-cumpărare din 13 noiembrie

2015 (f.d.78), deoarece nu a fost probat faptul că anume aceste utilaje au fost

procurate împreună cu bunul principal.

Referitor la apelul declarat de Veaceslav Șeptelici, Colegiul instanței de apel a

menționat că la caz, nu au fost administrate probe din care ar rezulta fără echivoc

legătura cauzală dintre prejudiciului material pretins și fapta prejudiciabilă

săvârșită cu vinovăție de către pârâtul Veaceslav Șeptilici .

Având în vedere probatoriul administrat la dosar, în raport cu circumstanțele

concrete ale speței, dar și obiectul acțiunii instanța de apel a constat că acesta nu

este suficient pentru a determina admiterea acțiunii înaintate în partea încasării

solidare a sumei de la Veaceslav Șeptelici.

La 3 iunie 2022, administratorul autorizat al SRL „Polimaxinvest” în

procedura falimentului, Nicolae Bostan, a declarat recurs împotriva deciziei din 29

septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

parțială a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei

hotărâri noi prin care acțiunea înaintată de SC „MCI&Co-Construct” SRL

împotriva SRL „Mobitek Confort” și Marin Minciuna să fie respinsă ca

neîntemeiată.

În motivarea recursului, a invocat că decizia este neîntemeiată și pasibilă de a

fi casată în baza temeiurilor de recurs prevăzute de art. 432 alin. (2) lit. a) și alin.

(4) din Codul de procedură civilă.

Consideră că hotărârile judecătorești nu conțin o motivare completă a soluției

și nici nu oferă un răspuns recurentului de ce anume argumentele sale au fost

respinse de către instanța de apel și instanța de fond. Instanța de apel a preluat

unele din obiecțiile intimatei/reclamant și în rest instanța a lăsat fără apreciere și a

ignorat argumentele aduse de către recurent în cererea de apel. O asemenea

hotărâre de judecată nu corespunde rigorilor impuse de legislația națională și cea

internațională cu privire la motivarea hotărârii de judecată. Totodată, în afară de

încălcările instanței sub aspectul motivării hotărârii, instanța de apel a admis și

încălcări cu privire la interpretarea și aplicarea eronată a legislației, nu a aplicat

legea care trebuia să fie aplicată, precum și aprecierea arbitrară a probelor.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Referitor la termenul de declarare a recursului, Colegiul reține că, copia

deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată participanților la proces la 17

ianuarie 2022, prin intermediul poștei electronice (vol. II, f.d.24).

Totodată, potrivit pct.5.1.1 din Dispoziția nr.5 din 2 martie 2022 a Comisiei

pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, s-a suspendat de drept

examinarea de către instanțele de judecată a cauzelor civile.

4

Conform pct.5.1.3 din Dispoziția nr.5 din 2 martie 2022, după încetarea stării

de urgență, judecarea cauzelor civile suspendate de drept conform prezentei

dispoziții, se reia din oficiu. În termen de 10 zile de la încetarea stării de urgență,

instanța de judecată va lua măsuri pentru fixarea termenelor de judecată și citarea

părților.

În conformitate cu pct. 1 din Dispoziția nr. 13 din 31 martie 2022 a Comisiei

pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, s-au anulat măsurile specifice

în domeniul justiției și s-a abrogat punctul 5 din Dispoziția nr.5 din 2 martie 2022,

cu modificările ulterioare, a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii

Moldova, începând cu data de 4 aprilie 2022.

Potrivit pct.2 și pct.2.2 din Dispoziția nr. 13 din 31 martie 2022, începând cu

data de 4 aprilie 2022, procedurile de executare a hotărârilor judecătorești și a

tranzacțiilor judiciare de împăcare, precum și judecarea cauzelor de contencios

administrativ, civile și penale suspendate de drept conform prevederilor punctului

5 din Dispoziția nr.5 din 2 martie 2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a

Republicii Moldova, se reiau din oficiu. În termen de 10 zile de la data prevăzută la

pct.2, instanța de judecată va lua măsuri pentru fixarea termenelor de judecată si

citarea părților.

Având în vedere dispozițiile menționate, Colegiul apreciază că recursul depus

la 3 iunie 2022 este declarat în termen, or, curgerea termenului de 2 luni prevăzut

la art. 434 din Codul de procedură civilă pentru contestarea deciziei din 29

septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost suspendat începând cu 2 martie

2022 și până la 4 aprilie 2022, de când și-a început curgerea un nou termen de 2

luni.

În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă,

după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Copia cererii de recurs a fost expediată intimaților la 30 iunie 2022. Însă, până

la data examinării admisibilității recursului, referințe nu au fost depuse.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Astfel, instanța de recurs reține că examinarea chestiunii privind

admisibilitatea recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate

în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură

civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

5

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se

invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă, sau

în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de

acces la instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza

Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva

Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea

Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p.

141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, Colegiul consideră că recursul declarat de

administratorul autorizat al SRL „Polimaxinvest” în procedura falimentului,

Nicolae Bostan, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

6

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se declară inadmisibil recursul înaintat de administratorul autorizat al

Societății cu Răspundere Limitată „Polimaxinvest” în procedura falimentului,

Nicolae Bostan.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Victor Burduh

7