2ra-94/21 — repararea prejudiciului material și compensarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material şi compensarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-94/21 — repararea prejudiciului material și compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra-1758/2020
nr. 2ra-94/2021
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: A. Sandu)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Panov, L. Pruteanu, I. Țurcan)
Î N C H E I E R E
03 februarie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere
Limitată “Ranitex-Com”,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu
Răspundere Limitată “Ranitex-Com” împotriva lui Condrea Valentin, intervenient
accesoriu Societatea cu Răspundere Limitată “Urbanconstruct-TT” cu privire la
repararea prejudiciului material și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 15 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 18 mai 2019, SRL “Ranitex-Com” a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Condrea Valentin, intervenient accesoriu Societatea cu Răspundere
Limitată “Urbanconstruct-TT” cu privire la repararea prejudiciului material și
compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a indicat că, autobasculanta de model MAN H37, având
n/î XXXXX, a fost transmisă de societatea comercială SRL „Ranitex-Com” în
folosință temporară societății comerciale SRL „Urbanconstruct-TT” în temeiul
contractului de arendă nr. 1/2017 din 02 ianuarie 2017.
A invocat că la 20 decembrie 2017, pe str. Lunca Bîcului 30, mun. Chișinău,
s-a produs accidentul rutier, din culpa pârâtului Condrea Valentin și în urma
accidentului rutier autobasculanta de model MAN H37, n/î XXXXX, a fost
deteriorată, valoarea prejudiciului fiind stabilită prin Actul de examinare a
mijlocului de transport auto nr. 3184/12A din 27 decembrie 2017 la suma de 206
246,24 lei.
A menționat că deși pârâtul Condrea Valentin se face vinovat de producerea
accidentului rutier și de faptul deteriorării autobasculantei nu a reparat prejudiciul
cauzat și stabilit prin Actul de examinare a mijlocului de transport auto nr.
3184/12A din 27 decembrie 2017.
1
În drept, acțiunea a fost întemeiată în baza art.8 alin.(1), (2) lit. f), 10 lit. g),
512 alin.(1), 513 alin.(1), 572 alin.(1), (2), 583 alin.(1) și art. 1398 Cod civil.
A solicitat SRL „Ranitex-Com” încasarea din contul lui Condrea Valentin în
beneficiul SRL „Ranitex-Com” prejudiciul cauzat în mărime de 206 246,24 de lei
și cheltuielile de judecată.
Prin hotărârea din 23 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-
a respins acțiunea.
Nefiind de acord cu hotărârea instanței, la 25 octombrie 2019, SRL “Ranitex-
Com” a contestat cu apel hotărârea primei instanțe, solicitând casarea acesteia cu
emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii înaintate.
Prin decizia din 15 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins
apelul declarat de SRL “Ranitex-Com” și s-a menținut hotărârea din 23 octombrie
2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Pentru a decide astfel, prin prisma art. 14 alin. (1) și 1398 alin. (3) Cod civil
(în redacția în vigoare până la 01 martie 2019), în coroborare cu circumstanțele
cauzei, evaluând soluția primei instanțe prin prisma raționalismului pretențiilor
înaintate în raport cu circumstanțele de fapt și de drept invocate, Colegiul a
considerat că concluzia instanței de fond este una întemeiată, or în prezenta speță
SRL “Ranitex-Com” nu a demonstrat că Condrea Valentin se face vinovat de
cauzarea prejudiciului material solicitat prin acțiune.
În acest context, instanța de apel a reținut că SRL „Ranitex-Com”, nu a
prezentat careva probe pertinente și admisibile din care să rezulte că autocamionul
de model MAN H37, cu n/î XXXXX, îi aparține cu drept de proprietate având în
vedere că în actul de examinare a mijlocului de transport auto nr. 3184/12 A din
27.12.2017, nu sunt indicate datele din pașaportul tehnic al autovehiculului
examinat, totodată se face referire la un oarecare accident rutier comis la data de
21.12.2017 și nu din data de 20.12.2017 (f.d.21).
Din cele enunțate, Colegiul a reținut că instanța de fond a stabilit toate
circumstanțele și raporturile juridice care au importanță pentru soluționarea cauzei,
a apreciat corect probele din dosar prezentate de către participanții la proces,
aplicând corect legea materială și legea procedurală, astfel încât a constatat
legalitatea hotărârii în întregul ei.
La 6 noiembrie 2020, SRL “Ranitex-Com”, a declarat recurs, prin care a
solicitat casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu
pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii în sensul declarat.
În motivarea recursului a invocat că instanțele de judecată au aplicat eronat și
au încălcat normele de drept material și procedural, ceea ce a dus la soluționarea
greșită a cauzei, au interpretat eronat legea precum și probele prezentate, iar erorile
comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Totodată, în susținerea recursului s-au indicat aceleași argumente și
circumstanțe factologice care au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în
instanțele ierarhic inferioare, cărora le-a fost dată apreciere, redând totodată
conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a demonstra prin careva probe,
încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de judecată a normelor legale
aplicabile speței.
În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel.
2
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 15 septembrie 2020.
Materialele cauzei atestă expedierea participanților la proces a copiei deciziei
motivate prin scrisoarea de însoțire din 24 septembrie 2020 (f.d. 107), însă lipsesc
date de recepționare a deciziei instanței de apel.
Astfel, recursul declarat la 6 noiembrie 2020, este în termen.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea
dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,
dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii
acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea
recursului se decide în lipsa acesteia.
La 25 noiembrie 2020, prin scrisoarea de însoțire nr. 2ra-1758/2020, Curtea
Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului copia cererii de recurs cu
înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data
recepționării (f.d. 124), care a fost recepționată la 01 decembrie 2020, fapt
confirmat prin avizul de recepție (f.d. 125-126).
Astfel, la 11 ianuarie 2021, Condrea Valentin a depus referință, prin care a
solicitat respingerea recursului declarat ca fiind inadmisibil, cu menținerea deciziei
din 15 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.
Examinând temeiurile recursului declarat de SRL “Ranitex-Com”, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră recursul ca inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SRL “Ranitex-Com” nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură
civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv
nu constituie temei de casare a deciziei contestate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are
3
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,
din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor
de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că
nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes
(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25
februarie 1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
recunoaște recursul declarat de SRL “Ranitex-Com”, ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Societatea cu Răspundere
Limitată “Ranitex-Com”, împotriva deciziei din 15 septembrie 2020 a Curții de
Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
4