2ra-728/22 — repararea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 2ra-728/22 2-19143822-01-2ra-23052022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. M. Alexei) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Clima, V. Cotorobai, A. Malîi) ÎNCHEIERE 07 septembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Victor Burduh Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de Andrei Stavinschi, reprezentat de avocatul Ștefan Balmuș, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Stavinschi împotriva lui Mihail Caușanean cu privire la repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 29 august 2019, prin intermediul poștei (f.d.19), Andrei Stavinschi, reprezentat de avocatul Ștefan Balmuș, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Mihail Caușanean, solicitând încasarea prejudiciului material ce se rezumă la suma de 6000 de lei, cheltuieli de judecată suportate în legătură cu examinarea litigiului, a prejudiciului moral în mărime de 10000 de lei, cauzat prin acțiunile ilicite ale lui Mihail Caușanean.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, în privința sa, la data de 28 ianuarie 2019, agentul constatator din cadrul Inspectoratului de Politie Centru al Direcției de Politie mun. Chișinău, a întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție seria/nr. MAI04597610, prin care a fost sancționat cu amendă în mărime de 15 unități convenționale, ceea ce constituie 750 de lei, în baza art.78 alin.(1) Cod contravențional, fiind reflectat precum că, la 17 ianuarie 2019, în jurul orei 19:15, aflându-se în mun.Chișinău, str. xxxxx, nr.xxxxx, în curtea comună, i-a cauzat leziuni corporale neînsemnate lui Mihail Caușanean. În data de 11 februarie 2019 a depus contestație împotriva procesului-verbal cu privire la contravenție, prin care a solicitat anularea procesului-verbal cu privire la contravenție și respectiv a deciziei de sancționare contravențională, cu încetarea procesului contravențional.

Prin hotărârea din 19 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, a fost admisă contestația înaintată și a fost încetat procesul contravențional în privința sa, pe motiv că nu există faptul contravenției. Având în vedere cele indicate, a considerat că, cerințele înaintate urmează a fi admise integral ca temeinice și legale. 1 Ulterior, la data de 23 martie 2020, Andrei Stavinschi, reprezentat de avocatul Ștefan Balmuș, a concretizat cererea de chemare în judecată, solicitând încasarea prejudiciului material ce se rezumă la suma de 6982 de lei, cheltuieli de judecată suportate în legătură cu examinarea litigiului, suma de 6000 de lei pentru asistență juridică, suma de 372 de lei pentru citarea publică și suma de 610 lei pentru serviciile executorului judecătoresc, încasarea prejudiciului moral în mărime de 10000 de lei cauzat prin acțiunile ilicite ale lui Mihail Caușanean.

Prin hotărârea din 18 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Stavinschi împotriva lui Mihail Caușanean cu privire la încasarea prejudiciului material și moral, precum și compensarea cheltuielilor de judecată; s-a încasat de la Andrei Stavinschi în beneficiul lui Mihail Caușanean cheltuielile de judecată cu titlu de asistență juridică în mărime de 1500 de lei; în rest, au fost respinse ca neîntemeiate cheltuielile de judecată în cuantumul ce excede suma compensată. Prin decizia din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de Andrei Stavinschi, reprezentat de avocatul Ștefan Balmuș și s-a menținut hotărârea din 18 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În consolidarea soluției, instanța de apel a reținut temeinicia concluziilor instanței de fond privind faptul că, la caz, procesul contravențional pornit în privința lui Stavinschi Andrei a fost încetat. Prin urmare, în condițiile relevate, Stavinschi Andrei nu este în drept a formula pretenții față de Caușanean Mihail, acesta fiind pârât necorespunzător, în condițiile în care organele abilitate ale statului sunt răspunzătoare de adoptarea deciziilor contravenționale, pe cale de consecință, acestea din urmă sunt pasibile a purta răspundere pentru prejudiciile cauzate în mod ilicit.

Argumentele apelantului potrivit cărora acesta nu a fost înștiințat despre examinarea cauzei urmează a fi respinse, deoarece instanța de fond a îndeplinit procedurile de înștiințare legală prin înștiințarea avocatului Ștefan Balmuș la adresa sa electronică, iar conform art. 105 alin.(5) din Codul de procedură civilă, dacă părțile și alți participanți la proces sunt reprezentați de avocați, citațiile și înștiințările se expediază la sediul avocaților, recepționarea înlăturând orice viciu de citare a participanților. Mai mult, avocatul Ștefan Balmuș a formulat cerere de amânare a examinării cauzei, care a fost admisă, fiind înlăturat astfel orice viciu de citare. Iar, ulterior, în ordinea art. 100 alin.(3) din Codul de procedură civilă, în cazul amânării judecării cauzei, nu este necesară citarea participanților la proces prezenți la ședință.

Participanții la proces care au fost citați și nu au participat la ședința de judecată la care a fost amânată judecarea cauzei vor putea invoca lipsa citării ulterioare numai în cazul în care vor demonstra că au fost în imposibilitatea de a cunoaște data judecării cauzei. În aceeași ordine de idei, instanța de apel a conchis că, argumentul apelantului privind lipsa citării legale urmează a fi respins ca nefondat. În concluzie, instanța de apel a relevat că, apelantul nu a prezentat argumente verosimile și admisibile în combaterea soluției adoptate de prima instanță. Astfel instanța de apel a conchis că, toate argumentele și afirmațiile invocate de către apelantă sunt vădit lipsite de suport juridic, apreciindu-le ca fiind 2 inconsistente și fără raționament juridic valabil circumstanțelor speței, situație în care se impune respingerea apelului și menținerea hotărârii primei instanțe.

La 16 aprilie 2022, prin intermediul poștei (f.d.189), Andrei Stavinschi, reprezentat de avocatul Ștefan Balmuș, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea spre examinare a recursului, repunerea în termenul de recurs, având în vedere publicarea deciziei instanței de apel pe portalul instanței la 16 martie 2022 și expediată la adresa electronică a avocatului la 21 martie 2022, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii sau, după caz, trimiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță. În motivarea recursului s-a invocat dezacordul cu hotărârea primei instanțe și decizia instanței de apel, considerându-le neîntemeiate și pasibile anulării, nefiind bazate pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor.

Instanța de apel și instanța de fond au ignorat prevederile art. 122 Cod de procedură civilă. Or, în speța dată înscrisurile probatorii anexate nu au fost combătute de către intimat cu alte probe, sarcină care conform prevederilor art. 117 -119 Cod de procedură civilă este pusă pe seama celui care trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale. Instanța de apel greșit a interpretat și a aplicat prevederile art. 386 Cod de procedură civilă, deoarece hotărârea primei instanțe urma a fi casată, având în vedere că, circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, care prima instanță le consideră constatate, nu au fost dovedite cu probe veridice și suficiente, luându-se în considerare numai poziția unilaterală a pârâtului și probațiunea prezentată unilateral de intimat.

Au fost încălcate normele de drept procedural reflectate în art. 102-105 Cod de procedură civilă, privind procedura de citare și înmânarea citațiilor, situație ce cade sub incidența art. 388 alin.(1) lit. b) Cod de procedură civilă. Recurentul a opinat că, a respectat prevederile art. 118 Cod de procedură civilă, precum și ale art. 26 și 27 Cod de procedură civilă. Copia recursului declarat, prin scrisoarea datată cu 23 mai 2022 (f.d.192) a fost expediată în adresa intimatului și a fost recepționată la 25 mai 2022, conform avizului de recepție (f.d.194). Referință la cererea de recurs, în temeiul art. 439 alin.(2) Cod de procedură civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu a parvenit.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Decizia instanței de apel a fost adoptată la 27 ianuarie 2022, iar cererea de recurs a fost depusă la 16 aprilie 2022, prin intermediul poștei (f.d.189). Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei integrale a instanței de apel către participanții la proces la data de 21 martie 2022, prin intermediul poștei electronice (f.d.177). Astfel, recursul este declarat în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de Andrei Stavinschi, reprezentat de avocatul Ștefan Balmuș, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

3 În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Andrei Stavinschi, reprezentat de avocatul Ștefan Balmuș, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe 4 dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Andrei Stavinschi, reprezentat de avocatul Ștefan Balmuș.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Andrei Stavinschi, reprezentat de avocatul Ștefan Balmuș, împotriva deciziei din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Victor Burduh Galina Stratulat 5