3ra-796/22 — anularea actelor administrative

3ra-796/22 — anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-796/22

2-20063622-01-3ra-04082022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: I. Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

07 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Firma de Producție și Comerț

„VALAH” Societate cu Răspundere Limitată,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Firma de Producție și Comerț „VALAH” Societate cu

Răspundere Limitată împotriva Serviciului Vamal și Biroului Vamal Centru, terț

Societatea cu Răspundere Limitată „LEMO LEI” cu privire la anularea actelor

administrative individuale defavorabile,

împotriva deciziei din 08 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Firma de Producție și Comerț „VALAH” Societate cu

Răspundere Limitată și menținută hotărârea din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă :

La data de 11 iunie 2020 Firma de Producție și Comerț „VALAH” Societate

cu Răspundere Limitată (în continuare – F.P.C. „VALAH” S.R.L.) a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal și Biroului Vamal Centru, terț

Societatea cu Răspundere Limitată „LEMO LEI” (în continuare – S.R.L. „LEMO

LEI”) cu privire la anularea hotărârii Serviciului Vamal nr. 28/11-5709 din 08 mai

2020 și anularea deciziei de regularizare a Biroului Vamal Centru nr. 182 din

17 februarie 2020.

1

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a indicat, că la data

de 04 martie 2020, prin intermediul oficiului poștal, compania de brokeri vamali

F.P.C. „VALAH” S.R.L. a fost anunțată despre emiterea deciziei de regularizare a

Biroului Vamal Centru nr. 182 din 17 februarie 2020 cu privire la apariția obligației

vamale în temeiul art. 12711 alin. (1) lit. b) din Codul vamal, pct. 9 lit. d) din ordinul

Serviciului Vamal nr. 310 din 04 august 2017.

Reclamanta a menționat că prin decizia nominalizată, F.P.C. „VALAH”

S.R.L. i-au fost calculate spre încasare drepturile de import în sumă de 16936,83 de

lei, pentru operațiunile de vămuire a mărfurilor de către declarantul S.R.L. „LEMO

LEI”, la depunerea declarației vamale de import electronic, inclusiv: plăți de bază –

16315,02 de lei și penalitate în mărime de 621,81 de lei.

Reclamanta a invocat, că la data de 17 octombrie 2019, reprezentanții

declarantului S.R.L. „LEMO LEI” au prezentat acte pentru completarea declarației

vamale de import pentru marfă „lemn tăiat, longitudinal, tivit, negeluit, neșlefuit”.

În aceeași zi, de către reprezentanța Comrat a companiei de broker vamal

F.P.C. „VALAH” S.R.L. a fost perfectată declarația vamală electronică de import cu

tranzit electronic, în baza invoice-ului nr. 62 din 16 octombrie 2019, scrisorii de

trăsură internațională CMR din 16 octombrie 2019, pentru mijlocul de transport cu

numerele de înmatriculare BH6405HE/BH1503XK.

Reclamanta a relevat că la data de 19 octombrie 2019, în postul vamal

„Tudora” s-a prezentat mijlocul de transport, însă cu capul tractor schimbat, cu

numărul de înmatriculare BH2467BI, fără anunțarea preventivă a brokerului vamal

F.P.C. „VALAH” S.R.L.

Reclamanta a enunțat că din motive necunoscute, declarația vamală

electronică de import nr. 2150 I 2055 și declarația vamală electronică de tranzit

nr. 2050 T 16759 din 17 octombrie 2019, nu au fost accesate în format electronic de

către inspectorul vamal a postului vamal „Tudora”, inspectorul vamal recomandând

transportatorului să perfecteze o declarație vamală de tranzit pe suport de hârtie.

Reclamanta a invocat că în continuare, Societatea cu Răspundere Limitată

„POLITRANS-BROKER” (în continuare – S.R.L. „POLITRANS-BROKER”) a

perfectat declarația vamală de tranzit pe suport de hârtie cu indicarea postului vamal

intern de destinație Petricani (2090), acordând numărul de înregistrare a declarației

2050 T 16759 din 19 octombrie 2019.

Reclamanta a afirmat, că numărul de înregistrare atribuit declarației vamale

de tranzit pe suport de hârtie de către S.R.L. „POLITRANS-BROKER” și confirmat

prin ștampila organului vamal este identic cu cel al declarației vamale de tranzit

perfectat de F.P.C. „VALAH” S.R.L. în cadrul importului electronic 16759.

Reclamanta a accentuat că ulterior, accesarea prin sistemul informațional a

avut loc numai la declarația vamală electronică de tranzit cu nr. 2050 T 16759

perfectată de F.P.C. „VALAH” S.R.L., cu redirecționarea acesteia la postul vamal

intern Petricani (2090), ca post de destinație și acordarea termenului de tranzit până

la data de 22 octombrie 2019.

Reclamanta a susținut, că contrar prevederilor pct. 33 din ordinul Serviciului

Vamal nr. 310-O din 04 august 2017, la plasarea sub regim vamal de tranzit a

mărfurilor declarantului S.R.L. „LEMO LEI”, colaboratorul vamal căruia i s-a

2

repartizat declarația de tranzit n-a identificat și n-a vizualizat declarația de tranzit și

documentele atașate la aceasta și a introdus cu întârziere în sisteme informaționale

utilizate pentru managementul integrat al frontierei, informația necesară despre

mijlocul de transport cu mărfurile supuse tranzitului.

Reclamanta a remarcat, că prin accesarea la declarația vamală electronică de

tranzit nr. 2150 T 16759, informația asupra modificării capul tractor schimbat, cu

numărul de înmatriculare BH2467BI a fost reflectat în programul informațional

„Asycuda World” de către inspectorul vamal la 27 octombrie 2019.

Reclamanta a menționat că, la data de 31 octombrie 2019, declarantul

S.R.L. „LEMO LEI” s-a adresat către Biroul Vamal Centru cu cerere privind

acceptarea permisiunii achitării drepturilor de import în măsura deplină, cu indicarea

motivelor și cauzei ce a stat la baza acestor acțiuni a transportatorului, dar, din

motive necunoscute, această cerere a rămas nesoluționată.

Reclamanta a comunicat că întru evitarea agravării situației, S.R.L. „LEMO

LEI” a depus cereri suplimentare, în conținutul cărora a specificat asupra faptului că

în privința companiei la 05 februarie 2020, în cadrul postului vamal „Tudora”, a fost

întocmit procesul-verbal nr. 582/20 privind stabilirea încălcării regulilor vamale și

emisă decizia privind aplicarea sancțiunii contravenționale.

Reclamanta a precizat că, organul vamal a constatat încălcarea prin

nerespectarea procedurii de tranzit, care nu a adus la dispariția bunurilor aflate în

tranzit, cu stabilirea persoanei juridice atrase la răspundere materială, care a fost

stinsă benevol. Responsabilitatea pentru efectuarea operațiunii de tranzit se supune

titularului operațiunii de tranzit, care este persoana în numele căreia s-a făcut

declarația vamală sau persoana căreia i-au fost transferate, în privința destinației

vamale, drepturile și obligațiile declarantului.

Reclamanta a considerat că constatările organului vamal în privința

F.P.C. „VALAH” S.R.L. sunt neîntemeiate, având în vedere că, declarația vamală a

apărut la data înregistrării declarației vamale de import nr. 2150 I 12055 din

17 octombrie 2019, plătitor vamal fiind titularul declarației vamale S.R.L. „LEMO

LEI”, or, brokerul nu este responsabil pentru prezentarea mărfurilor cu documente

de însoțire la postul de destinație, reieșind din declarația de tranzit perfectată la data

de 17 octombrie 2019.

Prin urmare, reclamanta a susținut că nu există temei legal pentru atragerea

la răspundere a brokerului vamal F.P.C. „VALAH” S.R.L., având în vedere că plata

drepturilor de import nu se pune pe seama brokerului vamal, iar faptele constatate

de Biroul Vamal Centru, care au apărut datorită culpei și/sau neglijenței

colaboratorilor vamali și a transportatorului, nu pot fi imputate F.P.C. „VALAH”

S.R.L.

În final, F.P.C. „VALAH” S.R.L. a solicitat admiterea cererii de chemare în

judecată, anularea hotărârii Serviciului Vamal nr. 28/11-5709 din 08 mai 2020 și

anularea deciziei de regularizare a Biroului Vamal Centru nr. 182 din 17 februarie

2020.

Prin hotărârea din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de către

F.P.C. „VALAH” S.R.L. împotriva Serviciului Vamal și Biroului Vamal Centru, terț

3

S.R.L. „LEMO LEI” cu privire la anularea deciziei de regularizare a Biroului Vamal

Centru nr. 182 din 17 februarie 2020 și deciziei Serviciului Vamal exprimată prin

răspunsul nr. 28/11-5709 din 08 mai 2020 adoptată în procedură prealabilă.

La data de 19 ianuarie 2022 F.P.C. „VALAH” S.R.L. a depus apel împreună

cu motivarea apelului împotriva hotărârii din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea cererii de apel, casarea integrală a

hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi decizii privind admiterea cererii de

chemare în judecată depuse de F.P.C. „VALAH” S.R.L. (f.d. 65-69).

Hotărârea motivată din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani a fost notificată F.P.C. „VALAH” S.R.L. la data de 23 februarie 2022, prin

intermediul oficiului poștal, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție

nr. DS8006370746AS, anexat la actele cauzei (f.d. 84).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul

F.P.C. „VALAH” S.R.L. împotriva hotărârii din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani.

Prin decizia din 08 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de F.P.C. „VALAH” S.R.L. și menținută hotărârea din 23 noiembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 102, 103-107).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a relevat că, în

conformitate cu prevederile pct. 4 lit. a) din ordinul Serviciului Vamal nr. 310-O din

04 august 2017 cu privire la aprobarea Normelor metodologice privind aplicarea

sistemului de tranzit pe teritoriul Republicii Moldova, regimul vamal de tranzit este

regimul vamal în care mărfurile sunt transportate pe teritoriul vamal sub

supraveghere vamală de la un organ vamal la altul, fără perceperea drepturilor de

import și de export și fără aplicarea măsurilor de politică economică, dacă legislația

nu prevede altfel. Regimul vamal de tranzit poate fi național, atunci când cel puțin

unul din organele vamale implicate în procedura de tranzit este organ vamal intern

sau internațional, când organele vamale implicate în regimul vamal de tranzit sunt

organe vamale de frontieră.

Instanța de apel a menționat că, potrivit pct. 4 lit. e) din ordinul Serviciului

Vamal nr. 310-O din 04 august 2017 cu privire la aprobarea Normelor metodologice

privind aplicarea sistemului de tranzit pe teritoriul Republicii Moldova, prin

noțiunea de principal obligat, se înțelege persoană juridică înregistrată la organul

vamal, care își exprimă voința de a efectua o operațiune de tranzit prin depunerea

declarației de tranzit prevăzute în acest scop și care își asumă responsabilitatea și

garantarea financiară sau alt tip de garantare, prevăzut de legislație, a operațiunii de

tranzit.

În acest context, instanța de apel a reținut că, în rubrica 50 a declarației

vamale de tranzit (T1) este indicat cine este principalul obligat și anume

F.P.C. „VALAH” S.R.L., ceea ce prezumă că odată cu depunerea declarației vamale

de tranzit, F.P.C. „VALAH” S.R.L. și-a asumat responsabilitatea pentru respectarea

regimului vamal de tranzit pe teritoriul Republicii Moldova.

Făcând referire la pct. 99 alin. (1) din Regulamentul de aplicare a destinațiilor

vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 1140 din 02 noiembrie 2005, instanța de apel a indicat că declarația

4

vamală de tranzit vamal constitute titlu executoriu pentru plata drepturilor de import,

în cazul în care titularul de tranzit nu prezintă mărfurile la biroul vamal de destinație

în termenul stabilit sau le prezintă cu lipsuri.

Instanța de apel a menționat că potrivit art. 162 alin. (1) din Codul vamal,

brokerul vamal este persoana juridică, înregistrată în conformitate cu legislația, care

deține licență pentru activitatea de broker vamal, eliberată de organul de licențiere,

și care, pe principiile reprezentării directe sau indirecte, declară mărfurile, le prezintă

pentru vămuire, efectuează și alte operațiuni vamale. Pentru obligația vamală apărută

brokerul vamal răspunde solidar cu plătitorul vamal.

Instanța de apel a notat că, în corespundere cu pct. 9 din ordinul Serviciului

Vamal nr. 310-O din 04 august 2017 cu privire la aprobarea Normelor metodologice

privind aplicarea sistemului de tranzit pe teritoriul Republicii Moldova, pentru

operațiunile de tranzit principalul obligat are următoarele obligații: să depună la

organul vamal de plecare, direct sau prin reprezentant, o declarație de tranzit, însoțită

de documentele necesare acordării regimului (cum ar fi: facturi sau alte documente

din care să rezulte valoarea mărfurilor, specificații, documente de transport; acte

permisive); să respecte dispozitiile referitoare la regimul de tranzit; să furnizeze

organelor vamale, la cererea acestora și în termenele fixate, documente și informații

strict necesare pentru realizarea operațiunilor de tranzit; să achite drepturile de

import/export în cazul prevăzut conform art.12711 din Codul vamal.

Astfel, instanța de apel a subliniat că reieșind din prevederile art. 12711

alin. (1) lit. b) din Codul vamal, obligația vamală apare când una ori mai multe

condiții ce reglementau plasarea mărfurilor sub o destinație vamală nu au fost

respectate.

În acest context, instanța de apel a reținut că, în condițiile speței, s-a constatat

că, declarantul S.R.L. „LEMO LEI” nu a respectat condițiile legale se reglementează

procedura de plasare a mărfurilor sub o destinație vamală, circumstanță confirmată

prin decizia asupra cazului de contravenție vamală nr. 582/20 din 05 februarie 2020.

Mai mult, instanța de apel a accentuat că potrivit pct. 12 din ordinul

Serviciului Vamal nr. 310-O din 04 august 2017 cu privire la aprobarea Normelor

metodologice privind aplicarea sistemului de tranzit pe teritoriul Republicii

Moldova, pentru mărfurile transportate pe mijloace de transport, principalul obligat

furnizează organelor vamale o garanție care trebuie să asigure încasarea drepturilor

de import/export, în cazurile în care operațiunea de tranzit nu se încheie conform

acestor reglementări.

Instanța de apel a menționat că în conformitate cu pct. 60 din ordinul

Serviciului Vamal nr. 310-O din 04 august 2017 cu privire la aprobarea Normelor

metodologice privind aplicarea sistemului de tranzit pe teritoriul Republicii

Moldova, procedura T1 se încheie atunci când mărfurile sunt prezentate, împreună

cu documentele însoțitoare, la organul vamal de destinație în stare intactă, cu

excepția pierderilor naturale aferente transportării și păstrării în condiții

corespunzătoare, iar rezultatul controlului este „conform”, fiind înscris în declarația

de tranzit cu aplicarea semnăturii electronice.

5

Instanța de apel a specificat că în condițiile speței, s-a constatat că declarantul

S.R.L. „LEMO LEI” nu a finisat operațiunea de tranzit a mărfurilor indicate în

declarația vamală, astfel că, decizia de regularizare este întemeiată.

Instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiate argumentele

F.P.C. „VALAH” S.R.L. precum că, din motive necunoscute declarația vamală

electronică nu a fost accesată, iar sub același număr există două declarații vamale de

tranzit.

În această ordine de idei, instanța de apel a subliniat că, potrivit declarațiilor

autorităților, Serviciului Vamal și a Biroului Vamal Centru, la acel moment au fost

dificultăți tehnice în serverele „Asycuda World”, respectiv inspectorul vamal legal

a cerut întocmirea declarației vamale de tranzit pe suport de hârtie. Având numărul

declarației vamale electronice, transportatorul a făcut exact cum i-a fost recomandat,

însă a întocmit declarația pe suport de hârtie la alt broker vamal,

S.R.L. „POLITRANS-BROKER”, fapt ce a dus la apariția a două declarații sub

același număr, ultima fiind anulată.

Făcând referire la pct. 69 din ordinul Serviciului Vamal nr. 310-O din

04 august 2017 cu privire la aprobarea Normelor metodologice privind aplicarea

sistemului de tranzit pe teritoriul Republicii Moldova, instanța de apel a relevat că

în cazurile survenirii unor evenimente sau nereguli în cadrul organelor vamale din

următoarele motive: pană de curent; restartare server al Serviciului Vamal;

defecțiune tehnică al Sistemului Informațional Integrat Vamal “Asycuda World”,

colaboratorul vamal căruia i-a fost repartizată declarația respectivă va urma

procedura de perfectare a declarației de tranzit în conformitate cu procedura

manuală, stabilită de Serviciul Vamal.

De asemenea, instanța de apel a accentuat că, conform prevederilor pct. 41

lit. k) din Regulamentul cu privire la activitatea brokerului vamal și a specialistului

în domeniul vămuirii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1290 din 09 decembrie

2005, brokerul vamal în legătură cu exercitarea operațiunilor de vămuire are

următoarele obligații: să-și îndeplinească obligațiile față de organele vamale în

conformitate cu Codul vamal și cu prezentul Regulament.

Instanța de apel a relevat că potrivit pct. 81 lit. a) și f) din Regulamentul cu

privire la activitatea brokerului vamal și a specialistului în domeniul vămuirii,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1290 din 09 decembrie 2005, la realizarea

operațiunilor de vămuire, specialistul are următoarele obligații: să îndeplinească

corespunzător obligațiunile sale profesionale și să respecte legislația în vigoare.

Instanța de apel a menționat că, cadrul legal enunțat, conferă o răspundere

fermă și clară a brokerului vamal pentru serviciile prestate, având ca obligație de

bază de a cunoaște legislația vamală.

Instanța de apel a conchis că biroul vamal este organ de drept al securității

economice în sarcina căruia intră apărarea intereselor de stat, a pieței interne, acesta

exercită controlul legalității importurilor/exporturilor în cadrul tranzacțiilor

economice externe în strictă conformitate cu legislația Republicii Moldova, luptă

împotriva încălcărilor vamale și asigură disciplina vamală.

La data de 06 iulie 2022 F.P.C. „VALAH” S.R.L. a depus recurs împreună

cu motivarea recursului împotriva deciziei din 08 iunie 2022 a Curții de Apel

6

Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii privind admiterea integrală

a cererii de chemare în judecată depuse de F.P.C. „VALAH” S.R.L. (f.d. 108-112).

În susținerea recursului F.P.C. „VALAH” S.R.L. a invocat dezacordul cu

decizia instanție de apel, considerând-o neîntemeiată prin faptul, că au fost încălcate

și aplicate eronat normele de drept material, totodată, nu au fost constatate și

elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei,

probele fiind apreciate eronat.

În esență, recurenta F.P.C. „VALAH” S.R.L. a reiterat aceleași temeiuri de

fapt și de drept, invocate în cererea de chemare de judecată și în cererea de apel.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 08 iunie

2022, însă probe despre notificarea dispozitivului deciziei nominalizate

F.P.C. „VALAH” S.R.L. de către instanța de apel, nu sunt anexate la actele cauzei.

La data de 06 iulie 2022 F.P.C. „VALAH” S.R.L. a depus recurs împreună

cu motivarea recursului împotriva deciziei din 08 iunie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii privind admiterea integrală

a cererii de chemare în judecată depuse de F.P.C. „VALAH” S.R.L. (f.d. 108-112).

Decizia motivată din 08 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

F.P.C. „VALAH” S.R.L., prin intermediul poștei electronice, la data de 21 iulie

2022, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică, anexat la actele cauzei

(f.d. 126).

Astfel, recursul depus de către F.P.C. „VALAH” S.R.L. împotriva deciziei

din 08 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, este în termen.

La data de 08 august 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Serviciului Vamal, Biroului Vamal Centru și S.R.L. „LEMO LEI” copia recursului

depus de F.P.C. „VALAH” S.R.L. cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii

referinței (f.d. 129).

Deși, la data de 11 august 2022 Serviciul Vamal și S.R.L. „LEMO LEI” au

recepționat copia recursului depus de F.P.C. „VALAH” S.R.L., intimatul și terțul nu

și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe, în care să-și

expună opinia referitor la cererea de recurs depusă de F.P.C. „VALAH” S.R.L.

(f.d. 144, 145).

Prin referința depusă la data de 12 august 2022 Biroul Vamal Centru a

solicitat respingerea recursului depus de F.P.C. „VALAH” S.R.L. ca fiind

inadmisibil (f.d. 130-134).

7

Examinând admisibilitatea recursului depus de F.P.C. „VALAH” S.R.L. în

raport cu actele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul urmează a fi declarat inadmisibil,

din următoarele motive.

Conform art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu art. 246

alin. (2) din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același

timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care

nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține, că Codul administrativ dezvoltă

nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită

și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă,

în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

8

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder vs Regatul

Unit, §38; Stanev vs Bulgaria (MC), §230]. Acesta este în special cazul condițiilor

de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare

din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

[Luordo vs Italia, §85]. Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte

decât pentru un apel [Levages Prestations Services vs Franța, §45]. Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând

de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul

instanțelor ierarhic superioare în acest sistem [Botten vs Norway, 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39]. La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 [a se vedea

Helmers vs Suedia, 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A].

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de F.P.C. „VALAH” S.R.L.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Firma de Producție și Comerț „VALAH” Societate cu

Răspundere Limitată se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

9