3ra-868/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-868/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Chisilița) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 06 octombrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componentă: Președintele completului, judecătorul Nina Vascan Judecătorii Victor Burduh Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Lesertol - Prim”, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Lesertol-Prim” împotriva Serviciului Vamal, terț Societatea cu Răspundere Limitată „Doriana-Farm” cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului de examinare a cererii prealabile, recunoașterea nulității și anularea acțiunilor inspectorilor vamali, obligarea pârâtului să perfecteze plățile pentru marfa importată reieșind din declarațiile inițiale și restituirea sumei, împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Lesertol - Prim” împotriva hotărârii din 06 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă: La data de 03 iunie 2019 Societatea cu Răspundere Limitată ,,Lesertol - Prim” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului de examinare a cererii prealabile, recunoașterea nulității și anularea acțiunilor inspectorilor vamali,

obligarea pârâtului să perfecteze plățile pentru marfa importată, reieșind din declarațiile inițiale și restituirea sumei de 44896,98 de lei. În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că în luna decembrie a anului 2018, în temeiul unui contract cu o întreprindere din China, a efectuat o tranzacție de cumpărare- vânzare a mărfurilor. Societatea cu Răspundere Limitată ,,Lesertol - Prim” și-a îndeplinit plata prealabilă, achitând la data de 13 decembrie 2018 suma de 5014,22 de dolari SUA și la data de 11 ianuarie 2019 suma de 12182,85 de dolari SUA, iar în total a achitat suma de 17197,07 de dolari SUA. Conform invoice-ului nr. CLXJ 81150009 din 17 ianuarie 2019, Întreprinderea Guangzhou Garbo International Trading Co a expediat marfa achitată 1 în sumă de 16729,67 de dolari SUA.

Conform actului nr. 60 din 20 martie 2019, inspectorul vamal a verificat marfa pentru conformitate cu volumul fizic și a stabilit, că încălcări nu sunt. Iar, la 21 martie 2018 inspectorul vamal a efectuat calculul plăților pentru eliberarea mărfurilor pe teritoriul vamal al Republicii Moldova. Reclamanta a menționat că la 02 martie 2019 i-au fost solicitate toate documentele necesare, iar, la 28 martie 2019 inspectorul vamal a oferit calculul cuantumului plăților, cu care Societatea cu Răspundere Limitată ,,Lesertol - Prim”, nu a fost de acord. Reclamanta a menționat că la intrarea pe teritoriul vamal, i-au fost transmise toate documentele pentru determinarea prețului produsului. Suma totală a bunurilor a constituit 16729,67 de dolari SUA, cursul de schimb era de 17,2140 lei/dolar, articol/codul produsului a fost 07051100000 și a constituit suma de 259527,39 de lei, iar plățile au constituit suma de 84294,50 de lei.

Pentru produsul de-al doilea grup, articol/codul produsului a fost 0704100000 și plățile au constituit suma de 26575,32 de lei. Reclamanta a mai indicat că la 22 martie 2019, inspectorul vamal a schimbat prețurile în vamă și a indicat la produse alte coduri, produsul de primul grup identificat avînd codul 70133799000, prin modificarea costului, prețul acestuia s-a mărit cu 85458 de lei, iar în total a constituit suma de 344986,29 de lei, prin modificarea plăților cu 84294,50 de lei, până la 112051,55 de lei. Marfa celui de-al doilea grup identificat cu codul 70134999000, prin modificare, respectiv și costul s-a mărit cu 52770,72 de lei, în total suma de 134591,27 de lei, respectiv prin modificarea plăților cu 26575,32 de lei, până la 43715,25 de lei.

În opinia reclamantei, inspectorul vamal în mod nejustificat a schimbat codurile mărfurilor și în rezultat, a majorat neîntemeiat cuantumul plăților de la 110869,82 de lei, până la 155766,80 de lei și respectiv până la 44896, 98 de lei. Reclamanta a considerat că acțiunile pârâtului sunt ilegale, astfel, fiindu-i încalcat dreptul de proprietate. La data de 05 aprilie 2019 reclamanta a depus Serviciului Vamal o cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea acțiunilor inspectorului vamal în ceea ce privește modificarea codului mărfurilor importate și majorarea valorii în vamă a acestor mărfuri, perfectarea plăților pentru mărfurile importate, reieșind din codurile mărfii declarate inițial și din prețurile indicate în facturile internaționale, cu întoarcerea sumei de 44896,98 de lei Societății cu Răspundere Limitată ,,Lesertol - Prim”.

Reclamanta a mai menționat că la 25 aprilie 2019, prin intermediul oficiului poștal, a primit răspunsul Serviciului Vamal nr. 28/11 -6477 din 17 aprilie 2019, în care i s-a refuzat în examinarea cererii prealabile, pe motivul expirării termenului de depunere a cererii, care în conformitate cu art.288 și art.289 din Codul vamal, este de 10 zile. Reclamanta a indicat că pârâtul neîntemeiat a refuzat examinarea cererii prealabile, deoarece la 21 martie 2019, reprezentantul Societății cu Răspundere Limitată ,,Lesertol - Prim” a primit actul de la inspectorul vamal, în care a stabilit termen până la data de 22 martie 2019, ora 16:00, pentru prezentarea documentelor conform pct.1, cu scopul de a efectua calculul plăților de import, cu prezentarea a trei variante de calcul, conform punctelor 1-3 al actului menționat.

Reclamanta a relevat că inspectorul vamal a subliniat că în opinia sa, există o discrepanță în prețul mărfurilor și i-a oferit Societății cu Răspundere Limitată ,,Lesertol - Prim” termen până la 25 martie 2019, pentru declararea prețului în vamă a mărfurilor, prin aplicarea metodelor alternative conform art. 12 și art. 17 din Legea cu privire la tariful vamal, invocînd că decizia finală o poate accepta numai la 26 martie 2019, după expirarea termenului de procedură. 2 Reclamanta a relatat că la 28 martie 2019 i-a fost comunicată decizia pârâtului privind calcularea plăților de import. Astfel, termenul de contestare a început să curgă la data de 29 martie 2019 și a expirat la 07 aprilie 2019. Reclamanta a menționat că cererea prealabilă a fost depusă la data 04 aprilie 2019, în termenul stabilit de lege.

Reclamanta consideră că argumentele Serviciului Vamal, expuse în răspunsul la cererea prealabilă, contravin normelor de drept. Serviciul Vamal neîntemeiat și ilegal a adoptat decizia de modificare a costului mărfurilor în vamă, deoarece acestuia i-au fost oferite toate documentele, care atestă valoarea mărfii declarate anterior, în conformitate cu pct. 5 și pct. 22 din Hotărârea Guvernului nr. 974 din 15 august 2016 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor și art. 11 alin.(1) al Legii nr. 1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal. Reclamanta a notat că argumentele inspectorului vamal, privind incompatibilitatea mărimii valorii mărfii, indicate în declarația vamală nr. xxxxx în documentele pregătite de către exportator, nu corespund circumstanțelor reale ale pricinii și normelor legii.

În astfel de circumstanțe, consideră că sunt ilegale acțiunile inspectorului vamal privind modificarea codului denumirii produsului, ori, nu a fost prezentat actul motivat, care justifică o astfel de acțiune a organului vamal. Documentele de care dispunea și putea să le prezinte suplimentar la examinarea acțiunii în fond sunt: extrasul din contul valutar al întreprinderii în perioada 01 ianuarie 2018 – 23 martie 2019, scrisorile furnizorului exportator și Societății cu Răspundere Limitată ,,Lesertol - Prim” - importatorului dintr-o rețea de socializare, în perioada noiembrie 2018 - decembrie 2018, scrisorile furnizorului exportator și ale Societății cu Răspundere Limitată ,,Lesertol - Prim”, expediate importatorului într-o rețea de socializare, în luna ianuarie 2019, lista nomenclaturii mărfii livrate și a prețurilor la acest produs, la propunerea furnizorului- exportator.

Societatea cu Răspundere Limitată ,,Lesertol - Prim” a solicitat recunoașterea ilegalității refuzului de examinare a cererii prealabile, recunoașterea nulității și anularea acțiunilor inspectorilor vamali, în ceea ce privește modificarea codului mărfurilor importate și majorarea valorii în vamă a acestor mărfuri, obligarea Serviciului Vamal de a perfecta toate plățile pentru mărfurile importate, reieșind din codurile bunurilor declarate inițial și de prețurile indicate în facturile internaționale, cu returnarea a sumei de 44896,98 de lei Societății cu Răspundere Limitată ,,Lesertol - Prim”.

Prin încheierea din 06 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost declarată inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată a Societății cu Răspundere Limitată ,,Lesertol - Prim” împotriva Serviciului Vamal cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului de examinare a cererii prealabile, recunoașterea nulității și anularea acțiunilor inspectorilor vamali, obligarea pârâtului să perfecteze plățile pentru marfa importată, reieșind din declarațiile inițiale și restituirea sumei de 44896,98 de lei (f.d.66-73, vol.I). Prin decizia din 06 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost admis recursul Societății cu Răspundere Limitată ,,Lesertol - Prim”, fiind casată încheierea din 06 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.108-112, vol.I).

Prin hotărârea din 06 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost respinsă acțiunea Societății cu Răspundere Limitată ,,Lesertol-Prim” împotriva Serviciului Vamal cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului de examinare a cererii prealabile, recunoașterea nulității și anularea acțiunilor inspectorilor vamali, obligarea pârâtului să 3 perfecteze plățile pentru marfa importată, reieșind din declarațiile inițiale și restituirea sumei de 44896,98 de lei (f.d.140-147, vol.I). La data de 02 noiembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Societatea cu Răspundere Limitată ,,Lesertol – Prim” a depus apel împotriva hotărârii din 06 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea apelului și casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă acțiunea reclamantei (f.d.137-139, vol.I).

La 17 noiembrie 2020, prin intermediul poștei electronice, SRL „Lesertol-Prim” i-a fost notificată hotărârea motivată a primei instanțe (f.d.148, vol.I). La data de 09 decembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Societatea cu Răspundere Limitată ,,Lesertol – Prim” a depus motivarea apelului (f.d.162-166, vol.I). Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul Societății cu Răspundere Limitată ,,Lesertol – Prim”. Prin decizia din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Lesertol – Prim”. S-a menținut hotărârea din 06 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.32-44, vol.II).

Pentru a pronunța această decizie instanța de apel a menționat că potrivit art.1 alineatele (2) –(3) al Legii nr. 302 din 21 decembrie 2017 cu privire la Serviciul Vamal, Serviciul Vamal este o autoritate administrativă aflată în subordinea Ministerului Finanțelor, care exercită funcțiile și atribuțiile ce îi revin și implementează politica vamală a statului prin aplicarea uniformă și imparțială a legislației în domeniul vamal în scopul asigurării, în limita competențelor sale, a securității economice a statului. Serviciul Vamal dispune de autonomie administrativă și decizională, respectând prevederile legislației în vigoare. Activitatea Serviciului Vamal este un gen special de activitate în serviciul public ce constă în exercitarea funcțiilor și atribuțiilor Serviciului Vamal, care este parte componentă a sistemului organelor de drept și al organelor securității statului.

Conform art. 5 alin. (3) al Legii nr. 302 din 21 decembrie 2017 cu privire la Serviciul Vamal, din Serviciul Vamal fac parte aparatul central; birourile vamale, ca subdiviziuni teritoriale cu personalitate juridică, aflate în subordinea aparatului central; posturile vamale, ca subdiviziuni teritoriale fără personalitate juridică, aflate în subordinea birourilor vamale. Aparatul central al Serviciului Vamal și birourile vamale sunt persoane juridice de drept public, care dispun de ștampilă cu Stema de Stat a Republicii Moldova, de conturi trezoreriile și sunt finanțate de la bugetul de stat. Instanța de apel a relevat că declarația vamală nr. xxxxx cu privire la importul mărfii a fost depusă la postul vamal Orhei, care este subdiviziune a Biroului Vamal Centru.

Acțiunile de vămuire a mărfii, în privința cărora este exprimat dezacordul reclamantei Societății cu Răspundere Limitată ,,Lesertol – Prim”, au fost efectuate de inspectorii vamali din cadrul subdiviziunii menționate. În temeiul articolelor 288 - 289 Cod vamal, Serviciul Vamal are calitatea de organ ierarhic superior, cu atribuții privind examinarea contestațiilor (cererilor prealabile) depuse împotriva actelor administrative emise de organele vamale. Ca urmare, instanța de fond întemeiat a conchis că, Serviciul Vamal este un pârât necorespunzător, deoarece în cadrul procesului la examinarea cauzei de contencios administrativ, calitatea de pârât poate reveni autorității publice competente, care a desfășurat activitatea administrativă, prin care se pretinde încălcarea unui drept sau interes legitim.

De asemenea, instanța de apel a menționat că potrivit acțiunii înaintate de Societatea cu Răspundere Limitată „Lesertol – Prim”, aceasta a solicitat recunoașterea nulității și 4 anularea acțiunilor inspectorilor vamali, în ceea ce privește modificarea codului mărfurilor importate și majorarea valorii în vamă a acestor mărfuri, obligarea Serviciului Vamal de a perfecta toate plățile pentru mărfurile importate, reieșind din codurile bunurilor declarate inițial și de prețurile indicate în facturile internaționale, cu returnarea a sumei de 44896,98 de lei. În același timp, după cum întemeiat a reținut și prima instanță, acțiunile contestate nu rezultă din activitatea Serviciului Vamal, procedura de vămuire fiind desfășurată integral de către Biroul Vamal Centru, care în acțiunea înaintată nu a fost indicată în calitate de pârât.

Având în vedere cele enunțate, instanța de apel a menținut ca fiind întemeiată concluzia instanței de fond, privind respingerea pretențiilor reclamantei, Societății cu Răspundere Limitată ,,Lesertol – Prim” de recunoaștere a nulității și anularea acțiunilor inspectorilor vamali, în ceea ce privește modificarea codului mărfurilor importate și majorarea valorii în vamă a acestor mărfuri, obligarea Serviciului Vamal de a perfecta toate plățile pentru mărfurile importate, reieșind din codurile bunurilor declarate inițial și de prețurile indicate în facturile internaționale, cu returnarea a sumei de 44896,98 de lei Societății cu Răspundere Limitată ,,Lesertol – Prim”. Or, acțiunea a fost formulată împotriva pârâtului necorespunzător.

Instanța de apel a reținut și art. 8 alin. (1) și (2) din Legea nr. 1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal, conform căruia, autoritatea vamală exercită controlul asupra corectitudinii determinării valorii în vamă a mărfii. Autoritatea vamală este în drept să ia decizii în privința corectitudinii ori incorectitudinii valorii în vamă a mărfii anunțate de declarant. În sensul pct. 9 din Regulamentul privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor, anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.974 din 15 august 2016, organul vamal este în drept să nu determine valoarea în vamă a mărfurilor importate pe baza metodei valorii de tranzacție, în cazul în care, în conformitate cu procedura vizată la alineatul doi din prezentul punct, are îndoieli întemeiate că valoarea declarată nu reprezintă suma totală, plătită sau de plătit, menționată la art.11 din Legea cu privire la tariful vamal.

În situația prevăzută la alineatul unu din prezentul punct, organul vamal este în drept să solicite informații suplimentare în conformitate cu pct.27 alineatul cinci și pct.29 alineatul doi din prezentul Regulament. În cazul în care aceste îndoieli persistă, înainte de a lua o decizie, organul vamal informează în scris, la cererea scrisă a declarantului, privind motivele pe care se întemeiază aceste îndoieli și îi acordă un termen rezonabil de răspuns, dar care nu va depăși termenul prevăzut în art.199 din Codul vamal al Republicii Moldova nr.1149-XIV din 20 iulie 2000. Decizia luată de către organul vamal este comunicată în scris persoanei interesate. Dezacordul cu privire la decizia organului vamal nu scutește declarantul de obligativitatea conformării la cerințele stabilite.

Actele și informațiile suplimentare pentru confirmarea valorii în vamă se vor solicita conform actelor normative, emise de către Serviciul Vamal. În afară de aceasta, instanța de apel a invocat că conform actului de inspecție aferent declarației vamale de import, au fost întreprinse un șir de acțiuni, care în final, s-au soldat cu invalidarea declarației vamale menționate, fiind întocmit actul de inspecție, cu solicitarea actelor suplimentare, care ar confirma valoarea în vamă a mărfurilor. Potrivit art. 6 Legea nr. 1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal, la trecerea mărfii peste frontiera vamală, declarantul anunță valoarea în vamă a acesteia autorității vamale. Modul și condițiile de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse și scoase de pe teritoriul vamal, precum și forma declarației se stabilesc de către Guvern în conformitate cu prezenta lege și cu tratatele internaționale ratificate de Republica Moldova.

5 Astfel, la 22 martie 2019 Societatea cu Răspundere Limitată ,,Lesertol - Prim” a depus o altă declarație vamală, în care s-a indicat în rubrica 43 metoda 6 de determinare a valorii în vamă (f.d. 28). În corespundere cu art. 12711 alin. (1) lit. a) Cod Vamal, obligația vamală apare, atât la import cât și la export, când, ulterior efectuării operațiunilor de vămuire și acordării liberului de vamă, se constată că informațiile cuprinse în declarația vamală au condus la stabilirea unei obligații vamale diminuate. Potrivit art. 7 alin. (4) din Legea cu privire la tariful vamal nr. 1380, în cazul în care nu este de acord cu decizia autorității vamale referitoare la valoarea în vamă a mărfii, declarantul poate ataca această decizie în modul stabilit de legislație atît în fața autorității vamale, cît și în fața instanței de judecată, fără penalizare.

Instanța de apel a reținut că însăși Societatea cu Răspundere Limitată ,,Lesertol - Prim” a declarat valoarea în vamă, prin aplicarea metodei de rezervă – metoda nr. 6. Astfel, organul vamal nu a emis, în sensul art. 12713 din Codul Vamal, pct. 50 din Regulamentul privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor, anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.974 din 15 august 2016, o decizie de regularizare, prin care s-ar majora valoarea mărfii în vamă, importată de reclamanta Societatea cu Răspundere Limitată ,,Lesertol - Prim”. Instanța de apel a constatat că, în lipsa unei decizii de regularizare, Societatea cu Răspundere Limitată ,,Lesertol - Prim” benevol a schimbat modalitatea de calcul a valorii în vamă, din metoda nr. 1 în metoda nr. 6 și la caz, de Serviciul Vamal nu a fost emis un act administrativ, privind majorarea valorii în vamă.

Instanța de apel a indicat că deși Societatea cu Răspundere Limitată ,,Lesertol - Prim” a invocat ca fiind ilegale acțiunile Biroului Vamal, aceasta s-a limitat la emiterea unui act preparatoriu – actul de inspecție, prin care s-a propus prezentarea de acte suplimentare pentru stabilirea valorii în vamă și fără a aștepta decizia finală a organului vamal, a modificat declarația vamală. Instanța de apel a invocat, că actul de inspecție care propune prezentarea de acte suplimentare pentru stabilirea valorii în vamă, se consideră act preparator și nu poate fi contestat separat, ci doar concomitent cu decizia de regularizare a valorii în vamă, ca act administrativ. O asemenea decizie însă, în privința Societății cu Răspundere Limitată ,,Lesertol - Prim”, nu a fost emisă.

Astfel, instanța de apel a remarcat că motivele enunțate mai sus, reprezintă un temei suplimentar pentru respingerea cerințelor formulate de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Lesertol - Prim”. Cu referire la pretențiile Societății cu Răspundere Limitată ,,Lesertol - Prim” privind recunoașterea ilegalității refuzului de examinare a cererii prealabile, instanța de apel a reținut prevederile art. 288 Cod vamal (în redacția Legii nr. 324 din 23 decembrie 2013 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, în vigoare la data emiterii actului administrativ contestat) conform căruia, actele administrative, acțiunile sau inacțiunile organelor vamale și ale colaboratorilor vamali sunt contestate inițial la Serviciul Vamal.

De asemenea, instanța de apel a reținut și prevederile art. 289 Cod vamal, conform căruia, actele administrative, acțiunile sau inacțiunile organelor vamale, ale colaboratorilor vamali pot fi atacate în termen de 10 zile calendaristice de la data comunicării actului sau efectuării acțiunii/inacțiunii. Instanța de apel a constatat că actul de inspecție din 22 martie 2019 i-a fost adus la cunoștință Societății cu Răspundere Limitată ,,Lesertol - Prim” la data de 22 martie 2019, 6 fapt ce se confirmă prin mențiunea din actul de inspecție ,,am făcut cunoștință dar, nu sunt de acord cu decizia”, efectuată de reprezentantul Societății cu Răspundere Limitată ,,Lesertol - Prim”, cu indicarea datei și semnătura ultimului.

La aceiași dată, Societatea cu Răspundere Limitată ,,Lesertol - Prim” a depus declarația vamală corectată, fapt care atestă că procedurile vamale au fost finalizate. Instanța de apel a indicat că dezacordul cu acțiunile organului vamal la emiterea actului de inspecție a fost formulat și expediat în adresa Serviciului Vamal, prin intermediul serviciului postal, la data de 05 aprilie 2019, fiind înregistrat în cancelaria Serviciului Vamal, la 09 aprilie 2019, cu nr. 9411 (f.d. 30-31), după expirarea termenului de 10 zile impus de art. 289 Cod vamal, cererea urmând a fi depusă până la 02 aprilie 2019, inclusiv. Astfel, instanța de apel a menționat că prima instanță întemeiat a conchis cu privire la faptul că, termenul de contestare a acțiunilor organului vamal în procedură extrajudiciară a fost omis.

Respectiv, Serviciul Vamal, justificat nu a supus examinării cererea prealabilă înaintată de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Lesertol –Prim”, ca fiind depusă peste termen. La data de 19 iulie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Societatea cu Răspundere Limitată ,,Lesertol – Prim” a depus recurs împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.50-54, vol.II). În susținerea recursului recurenta a invocat cele menționate în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel. Suplimentar, recurenta a invocat că instanța de apel a aplicat eronat prevederile Codului administrativ. Recurenta a menționat, că la data de 26 mai 2021, reprezentantul Societății cu Răspundere Limitată ,,Lesertol – Prim” nu a fost prezent în ședința de judecată a instanței de apel și dispozitivul deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău nu i-a fost expediat.

Recurenta a notat, că din informația plasată pe site-ul Curții de Apel Chișinău, nu a fost clar, care hotărâre nouă a fost luată la data de 19 mai 2021. Recurenta a invocat, că decizia motivată a instanței de apel a fost plasată la data de 28 iunie 2021. De asemenea, recurenta a menționat că nu corespunde adevărului informația plasată pe site-ul Curții de Apel Chișinău precum că, decizia motivată a instanței de apel a fost plasată la 21 iunie 2021. Făcînd referire la articolele 1, 19, 20, 164, 165, 206 din Codul administrativ, recurenta a menționat că, nu a fost omis termenul de depunere a cererii prealabile, adresată Serviciului Vamal. Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 26 mai 2021, fiind notificată recurentei Societății cu Răspundere Limitată ,,Lesertol – Prim” la 20 iulie 2021, 7 fapt confirmat prin avizul de recepție nr.DS8001924910AS, anexat la materialele cauzei (f.d.

47, vol.II). Astfel, recursul depus la data de 19 iulie 2021 de către Societatea cu Răspundere Limitată ,,Lesertol – Prim”, este în termen. La data de 16 august 2021, în adresa intimatului Serviciului Vamal și persoanei terțe Societății cu Răspundere Limitată „Doriana-Farm” a fost expediată copia recursului depus de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Lesertol – Prim”, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.58). Deși Serviciul Vamal și Societatea cu Răspundere Limitată „Doriana-Farm” au recepționat copia recursului depus de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Lesertol – Prim”, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție anexate la materialele cauzei (f.d.59-60), aceștia nu și-au valorificat drepturile lor procedurale și nu au depus referințe la recursul Societății cu Răspundere Limitată ,,Lesertol – Prim”.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Lesertol – Prim”, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. 8 De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Lesertol – Prim”.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Lesertol – Prim” se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Nina Vascan Judecătorii Victor Burduh Aliona Miron 9