2ra-875/22 — rezolutiunea contractului de donatie cu restituirea cotei din bunul imobil

2ra-875/22 — rezolutiunea contractului de donatie cu restituirea cotei din bunul imobil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-875/22

2-19166747-01-2ra-20062022

Prima instanță: (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) M. Alexei

Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) M. Guzun, A. Malîi, I. Dutca

Î N C H E I E R E

07 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către avocatul Starîi Andrei

în interesele lui Sagaidac Andrei,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Sagaidac Andrei

împotriva Rodicăi Sagaidac, intervenient accesoriu notarul public Golubciuc Olga

cu privire la rezoluțiunea contractului de donație cu restituirea cotei din bunul

imobil,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2021,

c o n s t a t ă :

La 18 octombrie 2019, Sagaidac Andrei a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Rodicăi Sagaidac, intervenient accesoriu notarul public

Golubciuc Olga cu privire la rezoluțiunea contractului de donație cu restituirea

cotei din bunul imobil.

În motivarea acțiunii, Sagaidac Andrei a menționat că s-a aflat în căsătorie cu

Sagaidac Rodica, pe parcursul căreia au procurat un teren pentru construcții cu

suprafața de 0,07 ha, situat în XXXXX, pe care a fost construită casa de locuit,

garajul și o construcție accesorie.

La 16 noiembrie 2015, a fost autentificat contractul de donație, prin care i-a

donat Rodicăi Sagaidac ½ cotă-parte din imobilul menționat.

Ulterior, la 10 mai 2017, Sagaidac Rodica a depus cerere de chemare în

judecată cu privire la desfacerea căsătoriei, iar prin hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani din 14 noiembrie 2017, căsătoria a fost desfăcută.

Reclamantul a invocat că după desfacerea căsătoriei a rămas fără loc de trai în

rezultatul încheierii contractului de donație.

1

Sagaidac Andrei a solicitat rezoluțiunea contractului de donație nr. 7526 din

16 noiembrie 2015, autentificat de notarul public Golubciuc Olga cu restituirea

cotei din bunul donat.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 27 octombrie 2020,

s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Sagaidac Andrei.

S-a încasat de la Sagaidac Andrei în beneficiul Rodicăi Sagaidac suma de

5 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță cu referire la circumstanțele cauzei

a reținut că prin contractul de donație nr. 7526 din 16 noiembrie 2015, Sagaidac

Andrei, în calitate de donator, a donat soției sale Sagaidac Rodica 1/2 cotă-parte

ideală din bunul imobil situat în XXXXX, autentificat de Notarul Public Golubciuc

Olga.

De asemenea, instanța a constatat că din extrasul din Registrul bunurilor

imobile, rezultă că proprietarul imobilului este Sagaidac Rodica.

Instanța de judecată concluzionat că reclamantul nu a avut careva pretenții

referitor la modul de încheiere a actului translativ de proprietate, pretențiile deduse

din cererea de chemare în judecată fiind rezoluțiunea contractului de donație și

restituirea cotei din bunul imobil.

În acest sens, instanța a conchis că, la momentul încheierii contractului de

donație, reclamantul fără nici o condiție, nesilit de nimeni și conștient a donat cota-

parte din imobil, știind că nu mai are alte careva bunuri, respectiv din start a

prevăzut consecințele contractului și nu poate invoca ulterior că nu dispune de

spațiu locativ, mai ales că efectele încheierii contractului de donație i-au fost

explicate de către notarul Golubciuc Olga.

La fel, instanța de fond a considerat declarative argumentele reclamantului cu

referire la faptul că se află în imposibilitatea de a-și putea asigura un trai decent,

deoarece a rămas fără casă și nu se poate întreține, or la 25 mai 2015, a înregistrat

dreptul de proprietate asupra bunului imobil din XXXXX și a construit casă

individuală, fapt confirmat prin înscrisurile anexate la materialele cauzei. Totodată,

deține în proprietate teren pentru construcții situat în XXXXX.

Astfel, prima instanță a concluzionat că reclamantul nu a prezentat suport

probatoriu în vederea susținerii poziției de imposibilitate de a-și asigura

întreținerea corespunzătoare, prezentând în acest sens numai dovada lipsei

veniturilor în Registrul evidenței individuale în sistemul public de asigurări sociale

pentru perioada 2016-2019, precum și pentru perioada 1999-2019.

Mai mult ca atât, reclamantul nu a probat că, situația sa materială s-a

modificat radical și iremediabil la momentul înaintării acțiunii în coraport cu

situația sa la momentul încheierii contractului de donație.

Prin urmare, instanța a considerat ca fiind declarative argumentele

reclamantului cu privire la lipsa mijloacelor financiare, lipsite de suport juridic și

care vin în contradicție cu circumstanțele cauzei și declarațiile reclamantului

referitor la lipsa spațiului locativ, or acesta nu a prezentat acte confirmative ce ar

demonstra lipsa bunurilor imobile cu drept de proprietate.

2

Deci, instanța de fond a concluzionat că alte circumstanțe în constatarea stării

de nevoie nu au fost stabilite, iar despre careva obligații legale de întreținere față

de terți, instanței de judecată nu i-au fost cunoscute.

Totodată, instanța a relatat că reclamantul nu a prezentat careva înscrisuri care

ar confirma imposibilitate de a munci, prin urmare, nu sunt întrunite condițiile

necesare în vederea aplicării art. 836 alin. (1) din Codul civil, fapt din care rezultă

netemeinicia pretenției privind rezoluțiunea contractului de donație.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2021, s-a respins

apelul declarat de Sagaidac Andrei și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru din 27 octombrie 2020.

La 11 mai 2022, Sagaidac Andrei a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel.

Prin încheierea completului Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție din 12 mai 2022, nu s-a dat curs cererii

de recurs depusă de Sagaidac Andrei împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău

din 01 decembrie 2021 și s-a comunicat despre necesitatea prezentării și/sau

expedierii prin intermediul oficiului poștal a cererii de recurs dactilografiate, cu

indicarea esenței și temeiurilor recursului, motivelor de fapt și de drept pe care se

întemeiază recursul și a dovezii de plată a taxei de stat în sumă de 4 889,62 de lei,

până la 10 iunie 2022.

La 10 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, avocatul Starîi Andrei

a declarat în interesele lui Sagaidac Andrei recurs împotriva deciziei instanței de

apel, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești cu emiterea

unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă.

Prin încheierea completului Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție Curții Supreme de Justiție din 20 iunie

2022, s-a restituit recursul declarat de Sagaidac Andrei împotriva deciziei Curții de

Apel Chișinău din 01 decembrie 2021 din motiv că nu s-a conformat dispozițiilor

indicate în încheierea din 12 mai 2022.

La 20 iunie 2022, instanța de recurs a expediat în adresa intimatei copia

recursului, însă date referitor la recepționarea de către intimat a cererii de recurs, la

materialele cauzei lipsesc.

La 06 septembrie 2022, Sagaidac Andrei a depus o cerere, pe care a intitulat-o

cerere de recuzare, prin care a invocat neîncredere față de judecătorii Svetlana

Filincova, Galina Stratulat și Maria Ghervas.

În conformitate cu art. 52 alin. (5) din Codul de procedură civilă, în proces nu

se admite recuzarea judecătorilor care nu sunt implicați în examinarea cauzei.

Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că prin dispoziția Președintelui interimar al Curții

Supreme de Justiție nr. 139 din 27 decembrie 2021 „Cu privire la constituirea

completelor de judecată pentru anul 2022”, în cadrul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ au fost constituite complete de judecată pentru

examinarea recursurilor declarate împotriva încheierilor judecătorești, deciderea

asupra admisibilității recursurilor declarate împotriva actelor de dispoziție ale

curților de apel și în vederea soluționării cererilor de strămutare și pentru

3

examinarea recursurilor declarate împotriva actelor de dispoziție ale curților de

apel în materie civilă, în cauzele de contencios administrativ, precum și în

procesele de insolvabilitate.

Potrivit dispoziției nominalizate, a fost format completul de judecată nr.2,

compus din magistrații Dumitru Mardari (președinte), Mariana Pitic și Victor

Burduh, (judecători), pentru examinarea recursurilor declarate împotriva

încheierilor judecătorești, deciderea asupra admisibilității recursurilor declarate

împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel și în vederea soluționării

cererilor de strămutare, în materie civilă.

Ca rezultat al repartizării aleatorii a dosarelor cauza civilă nr. 2ra-875/22, a

fost repartizată judecătorului raportor Dumitru Mardari, care face parte din

completul de judecată menționat supra.

Astfel, judecătorii Svetlana Filincova, Galina Stratulat și Maria Ghervas față

de care Sagaidac Andrei a invocat neîncredere, nu participă la examinarea

admisibilității recursului declarat de avocatul Starîi Andrei în interesele lui

Sagaidac Andrei, motiv pentru care cererea respectivă nu urmează a fi examinată.

Cu referire la solicitarea lui Sagaidac Andrei privind amânarea examinării

admisibilității recursului, urmează de menționat că la speță, se examinează recursul

declarat de avocatul Starîi Andrei în interesele lui Sagaidac Andrei, care a refuzat

să semneze mandatul avocatului eliberat în temeiul deciziei coordonatorului

Oficiului teritorial Chișinău al Consiliului Național pentru Asistență Juridică

Garantată de Stat nr. 0990/ACP din 23 mai 2022.

Respectiv, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme consideră solicitarea privind amânarea cauzei ca

fiind neîntemeiată.

Examinînd recursul declarat de avocatul Starîi Andrei în interesele lui

Sagaidac Andrei, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

În conformitate cu art. 433 lit. c) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul

nu este în drept să-l declare.

În conformitate cu art. 437 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în cazul

când recursul este declarat prin reprezentant, la cererea de recurs se anexează și

documentul, legalizat în modul stabilit, care atestă împuternicirile acestuia dacă în

dosar lipsește o astfel de împuternicire.

După cum se constată la caz, dreptul procedural de a ataca în ordine de recurs

decizia Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2021, a fost valorificat în numele

și interesele lui Sagaidac Andrei de către avocatul Starîi Andrei.

În conformitate cu art. 75 alin. (1) Codul de procedură civilă, în proces civil,

persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar.

Din norma menționată urmează că, sesizarea unei instanțe judecătorești,

inclusiv exercitarea unei căi de atac, urmează a fi efectuată cu respectarea

condițiilor stabilite de legislația procesual-civilă.

În cazul în care legea prevede expres condițiile cu privire la reprezentarea în

procesul civil, persoana interesată, pentru a beneficia de dreptul de acces la

4

instanță urmează să se conformeze prevederilor legii și să sesizeze instanța

judecătorească în modul prevăzut de lege – personal, sau prin reprezentant (avocat

sau avocat stagiar).

În conformitate cu art. 80 alin. (7) din Codul de procedură civilă,

împuternicirile date avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat,

eliberat de reprezentat și certificat de avocat.

În conformitate cu art. 81 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a

exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului

de a semna cererea și de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru

soluționarea litigiului, de a renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a

majora sau reduce cuantumul acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul

acțiunii, de a o recunoaște, de a recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a

intenta acțiune reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de

a ataca hotărîrea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amîna

sau eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a

primi bunuri sau bani în temeiul hotărîrii judecătorești, drept care trebuie

menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată reprezentantului

persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

Conform art. 60 alin. (1) și (2) Legea nr. 1260 din 19 iulie 2002 cu privire la

avocatură, avocatul acordă asistență juridică clientului în baza contractului de

asistență juridică, încheiat în formă scrisă.

Împuternicirile avocatului se confirmă prin mandat. Formularul mandatului

este un document de strictă evidență. Conținutul, forma și modul de utilizare a

mandatului se aprobă de către Guvern.

Conform pct. 8 din Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea

formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar

nr. 158 din 28 februarie 2013, împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar în

procesul civil, stabilite conform art. 81 din Codul de procedură civilă, urmează a fi

consemnate pe versoul mandatului sau.

Verificând împuternicirile avocatului Starîi Andrei de a exercita în numele și

interesele lui Sagaidac Andrei de a ataca decizia instanței de apel, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

constată că, la cererea de recurs, avocatul Starîi Andrei a anexat mandatul eliberat

în temeiul deciziei coordonatorului Oficiului teritorial Chișinău al Consiliului

Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat nr. 0990/ACP din 23 mai 2022

(f.d. 52 Vol. III), însă care nu este semnat de Sagaidac Andrei, fiind indicată

mențiunea că beneficiarul a refuzat să semneze mandatul avocatului.

Prin urmare, avocatul Starîi Andrei nu dispune de împuterniciri de a depune

recurs în interesele lui Sagaidac Andrei, deci este depus de către o persoană care nu

este în drept să-l declare și astfel urmează a fi declarat inadmisibil.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de avocatul

Starîi Andrei în interesele lui Sagaidac Andrei este inadmisibil, pe motiv că este

înaintat de o persoană, care nu este în drept să-l declare.

5

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Avînd în vedere cele expuse mai sus, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de avocatul Starîi Andrei în interesele lui Sagaidac

Andrei ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. c), art. 440 alin. (1) Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibil recursul înaintat de avocatul Starîi Andrei în interesele

lui Sagaidac Andrei.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Victor Burduh

6