3r-276/22 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3r-276/22 2-22052563-01-3r-11082022 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, Ec. Palanciuc, V. Negru) D E C I Z I E 24 august 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan examinând recursul depus de Nadejda Murzakoi, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nadejda Murzakoi împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-49/2022 din 04 martie 2022 și constatarea faptului ilicit în îndeplinirea obligațiunilor oficiale, împotriva încheierii din 20 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de Nadejda Murzakoi, c o n s t a t ă : La data de 11 aprilie 2022, prin intermediul oficiului poștal, în adresa Curții de Apel Chișinău, Nadejda Murzakoi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Procurorilor prin care a solicitat constatarea faptului ilicit în îndeplinirea obligațiunilor oficiale de către președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Angela Motuzoc, conform plângerii adresate Colegiului de Disciplină și Etică al Consiliului Superior al Procurorilor nr. 3150 din 20 decembrie 2021 (f.d.

1-20). Prin încheierea din 14 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău i-a fost stabilit reclamantei Nadejda Murzakoi un termen de 15 zile calendaristice de la data notificării prezentei încheieri, pentru înlăturarea neajunsurilor stabilite, și anume ajustarea pretențiilor formulate în cererea de chemare în judecată, prin concretizarea acestora, ținând cont de prevederile art. 206 alin. (1) din Codul administrativ, indicarea în acțiune a circumstanțelor de fapt și de drept pe care reclamanta își întemeiază pretenția, indicarea circumstanțelor care confirmă încălcarea unui drept propriu în sensul art. 189 alin. (1) și art. 17 din Codul administrativ, cât și prezentarea 1 înscrisurilor cu traducere în limba în care se desfășoară procedura judiciară, adică în limba de stat-limba română (f.d.27-29).

La data de 12 mai 2022, Nadejda Murzakoi a depus cerere de chemare în judecată motivată împotriva Consiliului Superior al Procurorilor prin care a solicitat constatarea faptului ilicit în îndeplinirea obligațiunilor oficiale de către președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Angela Motuzoc, conform plângerii adresate Colegiului de Disciplină și Etică al Consiliului Superior al Procurorilor nr. 3150 din 20 decembrie 2021 (f.d.32-37). La data de 13 mai 2022, Nadejda Murzakoi a depus cerere de concretizare a pretențiilor prin care a solicitat anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-49/2022 din 04 martie 2022 și constatarea faptului ilicit în îndeplinirea obligațiunilor oficiale de către președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Angela Motuzoc, conform plângerii adresate Colegiului de Disciplină și Etică al Consiliului Superior al Procurorilor nr. 3150 din 20 decembrie 2021 (f.d.58-59).

Prin încheierea din 20 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de către Nadejda Murzakoi împotriva Consiliului Superior al Procurorilor privind contestarea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-49/2022 din 04 martie 2022 (f.d.71-76). La data de 09 august 2022 Nadejda Murzakoi a depus recurs împotriva încheierii din 20 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, anularea încheierii contestate și admiterea acțiunii depuse împotriva Consiliului Superior al Procurorilor privind contestarea Hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-49/2022 din 04 martie 2022 (f.d.80-85).

Cu referire la netemeinicia încheierii contestate, recurenta a susținut că soluția adoptată de Curtea de Apel Chișinău se bazează doar pe argumentele expuse în referința depusă de Consiliul Superior al Procurorilor, fără verificarea faptelor indicate în aceasta și fără ca referința nominalizată să fie adusă la cunoștiința reclamantei. Recurenta Nadejda Murzakoi a invocat că, deși în prezenta cauză sunt contestate acțiunile președintelui Consiliul Superior al Procurorilor, Angela Motuzoc, aceasta a semnat procura prin care Consiliul Superior al Procurorilor a acordat împuterniciri reprezentantului său în instanțele de judecată, inclusiv pentru litigiul dedus judecății. Recurenta a menționat că reprezentantul Consiliului Superior al Procurorilor a prezentat în instanța de judecată o copie dubioasă a dosarului administrativ, or, acesta conține copii duble a unor acte.

De asemenea, recurenta a notat că Curtea de Apel Chișinău deși a constatat unele circumstanțe importante pentru soluționarea cauzei, acestea nu au fost dovedite cu probe veridice și suficiente. Recurenta Nadejda Murzakoi a indicat că în dosarul administrativ este anexată încheierea din 14 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, care a fost adoptată prin prisma Codului de procedură penală, fapt ce nu împiedică examinarea în procedura contencioasă a prezentei plângeri. Mai mult, încheierea din 14 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana a fost atacată cu recurs și legalitatea și temeinicia încheierii menționate urmează a fi examinată de Curtea de Apel Chișinău.

2 Recurenta a remarcat că Curtea de Apel Chișinău a interpretat eronat legea, aplicând Regulamentul Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-255/16 din 14 septembrie 2016 în coroborare cu Instrucțiunea privind ținerea lucrărilor de secretariat și arhivă în cadrul Consiliului Superior al Procurorilor nr. 100 din 06 noiembrie 2018. La 12 august 2022 de către Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul poștei electronice, în adresa Consiliului Superior al Procurorilor a fost expediată copia recursului depus de Nadejda Murzakoi (f.d.93). Iar, la data de 17 august 2022, Consiliul Superior al Procurorilor a depus referință la recursul Nadejdei Murzakoi, prin care a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil și menținerea încheierii din 20 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.

95-99) Conform art. 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi. În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Din materialele cauzei rezultă că, încheierea din 20 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată Nadejdei Murzakoi, la data de 25 iulie 2022, fapt confirmat prin recipisa anexată la dosar (f.d.79).

Astfel, instanța de recurs consideră că Nadejda Murzakoi, depunând cererea de recurs la data de 09 august 2022, s-a conformat prevederilor legale și a respectat termenul instituit de legiuitor la articolul 242 din Codul administrativ, pentru demararea căii de atac în ordine de recurs. Examinând recursul depus de Nadejda Murzakoi, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, cu anularea încheierii din 20 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău și de a restitui cauza Curții de Apel Chișinău pentru examinarea acțiunii, din următoarele motive.

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. Potrivit art. 243 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: anulează încheierea și adoptă o nouă încheiere. Din actele cauzei rezultă că, la data de 22 octombrie 2022 Nadejda Murzakoi a depus o plângere în adresa Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, prin care a solicitat pornirea urmăririi penale pe numele Procurorului General, Alexandru Stoianoglo (f.d.

3-20, dosar administrativ). 3 Prin răspunsul din 16 noiembrie 2021, Nadejda Murzakoi a fost informată de către Consiliul Superior al Procurorilor că se atestă imposibilitatea de a da curs adresării (f.d.21, dosar administrativ). La data de 20 decembrie 2021 Nadejda Murzakoi a depus o plângere în adresa Colegiului de Disciplină și Etică de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor pe marginea acțiunilor președintelui Consiliului Superior al Procurorilor (f.d. 24-27, dosar administrativ). Prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-49/2022 din 04 martie 2022 s-a respins ca neîntemeiată adresarea Nadejdei Murzakoi cu privire la pretinsele acțiuni ilegale ale președintelui Consiliului Superior al Procurorilor, Angela Motuzoc (f.d.4).

La data de 11 aprilie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Nadejda Murzakoi a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Procurorilor și concretizându-și acțiunea a solicitat anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-49/2022 din 04 martie 2022 și constatarea faptului ilicit în îndeplinirea obligațiunilor oficiale de către președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Angela Motuzoc, conform plângerii adresate Colegiului de Disciplină și Etică al Consiliului Superior al Procurorilor nr. 3150 din 20 decembrie 2021 (f.d.58-59).

Prin încheierea din 20 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de către Nadejda Murzakoi împotriva Consiliului Superior al Procurorilor privind contestarea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-49/2022 din 04 martie 2022, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ (f.d.71-76). În conformitate cu art. 5 al Codului administrativ, activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.

Articolul 6 alin. (1) din Codul administrativ prevede că procedura administrativă este activitatea autorităților publice cu efect în exterior, îndreptată spre examinarea condițiilor, pregătirea și emiterea unui act administrativ individual, spre examinarea condițiilor, pregătirea și încheierea unui contract administrativ sau examinarea condițiilor, pregătirea și întreprinderea unei măsuri strict de autoritate publică. Potrivit art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

Articolul 17 al Codului administrativ stipulează că drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă. Ținând cont de faptul că o dispoziție legală nu poate fi ruptă din sistemul normativ din care face parte și nu poate opera în mod izolat, ci trebuie citită în 4 coroborare cu celelalte dispoziții legale incidente care se completează una pe alta ca făcând parte dintr-un sistem juridic coerent, instanța de recurs reține la caz și prevederile art. 20 din Codul administrativ, potrivit cărora dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.

În conformitate cu art. 39 din Codul administrativ, orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art.17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată competente. În conformitate cu art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Conform art. 206 alin. (1) din Codul administrativ, o acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare); obligarea autorității publice să emită un act administrativ individual (acțiune în obligare); impunerea la acțiune, la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare); constatarea existenței sau inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act administrativ individual sau a unui contract administrativ (acțiune în constatare); sau anularea în tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acțiune de control normativ).

Din interpretarea logico-juridică a normelor precitate rezultă că unul din elementele definitorii ale acțiunii în contencios administrativ, inclusiv a acțiunii în contestare și acțiunii în obligare, este revendicarea unui drept propriu, vătămat prin una din formele activității administrative, or, acțiunea în contencios administrativ trebuie să urmărească revendicarea unui drept subiectiv vătămat. La acest aspect, instanța de recurs notează că testului de admisibilitate a acțiunii în contencios administrativ urmează a fi supuse acțiunile, inclusiv prin verificarea revendicării unui drept propriu vătămat prin una din formele activității administrative, conform articolelor 10 și 206 din Codul administrativ.

Din cererea de chemare în judecată, instanța de recurs distinge că reclamanta Nadejda Murzakoi a solicitat anularea Hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-49/2022 din 04 martie 2022 și constatarea faptului ilicit în îndeplinirea obligațiunilor oficiale de către președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Angela Motuzoc, conform plângerii adresate Colegiului de Disciplină și Etică al Consiliului Superior al Procurorilor nr. 3150 din 20 decembrie 2021 (f.d.58-59). Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că Curtea de Apel Chișinău eronat a stabilit că acțiunea înaintată de Nadejda Murzakoi, nu trece testul admisibilității acțiunii din considerentul că reclamanta nu a demonstrat propriul drept vătămat în sensul art. 17 din Codul administrativ.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ 5 al Curții Supreme de Justiție relevă că prevederile articolului 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ urmează a fi aplicate în corespundere cu dispozițiile articolelor 17, 20, 39 și 189 din Codul administrativ. Din coroborarea normelor enunțate rezultă că revendicarea dreptului propriu este una din condițiile fundamentale, pentru ca acțiunea în contencios administrativ să treacă testul admisibilității. Această concluzie rezultă și din dispozițiile articolelor 3 și 39 alin. (2) din Codul administrativ, care în esență stipulează că orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică, în sensul articolului 17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de judecată competente.

Așadar, normele legale citate supra interzic un contencios obiectiv de legalitate și denotă opțiunea legiuitorului pentru un contencios administrativ subiectiv efectiv, implicând revendicarea apărării unui drept subiectiv propriu al reclamantului, astfel încât înaintarea oricărei acțiuni în contencios administrativ prevăzute la articolul 206 alin. (1) din Codul administrativ evocă pentru admisibilitate revendicarea unui drept subiectiv exclusiv al reclamantului. Revendicarea dreptului trebuie să se deducă din susținerile formulate prin cererea de chemare în judecată, în conținutul căreia urmează a fi invocată vătămarea dreptului propriu, deoarece expresiile utilizate în textul articolelor 17, 39 și 189 din Codul administrativ de „drept vătămat” și de „încălcarea unui drept al său” se referă la drepturi subiective concrete.

Astfel, studiind cererea de chemare în judecată, precum și cererea de recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție atestă că recurenta-reclamantă Nadejda Murzakoi a invocat vătămarea unui drept subiectiv propriu prin activitatea administrativă, in concreto, prin emiterea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-49/2022 din 04 martie 2022, și anume dreptul Nadejdei Murzakoi de a fi examinate acțiunile președintelui Consiliului Superior al Procurorilor la examinarea plângerii depuse de către aceasta la data de 22 octombrie 2022, prin care a solicitat pornirea urmăririi penale pe numele Procurorului General, Alexandru Stoianoglo.

Or, prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-49/2022 din 04 martie 2022 s-a respins ca neîntemeiată adresarea Nadejdei Murzakoi cu privire la pretinsele acțiuni ilegale ale președintelui Consiliului Superior al Procurorilor, Angela Motuzoc (f.d.4). Astfel, prin hotărârea nominalizată, Consiliul Superior al Procurorilor a examinat temeinicia plângerii depuse de Nadejda Murzakoi pe marginea acțiunilor președintelui Consiliului Superior al Procurorilor privind examinarea plângerii depuse de către aceasta la data de 22 octombrie 2022, prin care a solicitat pornirea urmăririi penale pe numele Procurorului General, Alexandru Stoianoglo.

La acest capitol, instanța de recurs învederează că revendicarea dreptului trebuie să fie dedus din memoriul cererii de chemare în judecată, în conținutul căreia urmează a fi invocată vătămarea dreptului propriu, or, sintagmele utilizate în textul 6 articolelor 17, 39 și 189 din Codul administrativ de „drept vătămat” și de „încălcarea unui drept al său” se referă la drepturi subiective concrete, fiind excluse drepturile prin ricoșeu, ipotetice, iluzorii sau virtuale, precum și acțiunile populare actio popularis. De altfel, circumstanțe ce au fost respectate de către Nadejda Murzakoi, care a invocat vătămarea dreptului propriu în motivele de fapt și de drept ale cererii de chemare în judecată, ce constituie în sine un drept subiectiv concret.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție deduce că prima instanță neîntemeiat a conchis că pretențiile formulate de Nadejda Murzakoi în cererea de chemare în judecată, nu pot fi considerate ca drept subiectiv propriu lezat, prin prisma normelor Codului administrativ, iar drept consecință nu afectează personal reclamanta. Or, actul administrativ contestat în speță, conține reglementări individuale, conform articolului 10 alin. (l) din Codul administrativ, care în opinia reclamantei Nadejdei Murzakoi o afectează personal, pe motiv că prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-49/2022 din 04 martie 2022 s-a respins ca neîntemeiată adresarea Nadejdei Murzakoi cu privire la pretinsele acțiuni ilegale ale președintelui Consiliului Superior al Procurorilor, Angela Motuzoc.

Subsecvent, instanța de recurs relevă că Curtea de Apel Chișinău a reținut că reclamanta Nadejda Murzakoi a înaintat acțiune împotriva hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-49/2022 din 04 martie 2022, deși a solicitat constatarea faptului ilicit în îndeplinirea obligațiunilor oficiale de către președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Angela Motuzoc, conform plângerii din 20 decembrie 2021 adresate Colegiului de Disciplină și Etică de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor. Iar, conform art. 79 alin. (1) al Legii cu privire la Procuratură nr. 3 din 25 februarie 2016, hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor pot fi contestate la Curtea Supremă de Justiție de orice persoană vătămată într-un drept al său într-un termen de 10 zile lucrătoare de la data la care hotărârea vizată i-a fost comunicată.

Potrivit punctului 7.13 din Regulamentul Consiliului Superior al Procurorilor, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.12-225/16 din 14 septembrie 2016, hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor pot fi contestate în temeiul legii. Conform art. 191 alin. (3) din Codul administrativ, Curtea de apel Chișinău soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva hotărîrilor Consiliului Superior al Magistraturii, ale Consiliului Superior al Procurorilor, actelor emise de Banca Națională a Moldovei, precum și acțiunile în contencios administrativ atribuite în competența sa prin Codul electoral. Mai mult, în hotărârea nr. 1-49/2022 din 04 martie 2022 Consiliul Superior al Procurorilor a indicat expres că hotărârea poate fi contestată în temeiul art. 191 din Codul administrativ, la Curtea de Apel Chișinău, în termen de 30 de zile de la comunicarea sau notificarea acesteia.

Cu referire la pretenția Nadejdei Murzakoi privind constatarea faptului ilicit în îndeplinirea obligațiunilor oficiale de către președintele Consiliului Superior al 7 Procurorilor, Angela Motuzoc, conform plângerii din 20 decembrie 2021 adresate Colegiului de Disciplină și Etică de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține ca fiind nefondate concluziile primei instanțe precum că Nadejda Murzakoi nu a indicat care este interesul îndreptățit pentru constatarea solicitată. Or, potrivit art.189 alin.(1) din Codul administrativ admisibilitatea acțiunii este condiționată de revendicarea încălcării unui drept, respectiv, în aceste condiții, reclamanta a justificat admisibilitatea în continuare a acțiunii și neradierea acesteia de pe rolul instanței.

Iar, în litigiul dedus judecății, reclamanta Nadejda Murzakoi a solicitat constatarea faptului ilicit în îndeplinirea obligațiunilor oficiale de către președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Angela Motuzoc, conform plângerii din 20 decembrie 2021 adresate Colegiului de Disciplină și Etică de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor în adresa Colegiului de Disciplină și Etică de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor. Astfel, instanța de recurs conchide că prima instanță eronat a ajuns la concluzia de a declara inadmisibilă, în temeiul articolului 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, acțiunea în contencios administrativ depusă de Nadejda Muzakoi. Deci, raportând la caz cadrul legal nominalizat, Curtea de Apel Chișinău greșit a constatat că, Nadejda Muzakoi, în acțiunea de contencios administrativ, nu a indicat expres vreun drept personal vătămat prin actul administrativ contestat.

Or, după cum a invocat reclamanta Nadejda Muzakoi, prin adoptarea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-49/2022 din 04 martie 2022 i-au fost încălcate drepturile și libertățile personale, prin respingerea plângerii cu privire la pretinsele acțiuni ilegale ale președintelui Consiliului Superior al Procurorilor, Angela Motuzoc. Iar, după cum rezultă din art.17 Cod administrativ, actele administrative urmează a fi contestate de persoanele interesate, cărora nemijlocit le sunt încălcate drepturile și libertățile prevăzute prin lege, pentru judecarea în fond a acțiunii. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că, Curtea de Apel Chișinău a emis o încheiere contradictorie, contrar principiului clarității hotărârii judecătorești.

Astfel, deși în dispozitivul încheierii din 20 iulie 2022, Curtea de Apel Chișinău a indicat că este inadmisibilă doar acțiunea în contestare înaintată de Nadejda Murzakoi privind anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-49/2022 din 04 martie 2022, în partea descriptivă și motivarea încheierii recurate, prima instanță a indicat că și pretenția Nadejdei Murzakoi privind constatarea faptului ilicit în îndeplinirea obligațiunilor oficiale de președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Angela Motuzoc, conform plângerii adresate Colegiului de Disciplină și Etică al Consiliului Superior al Procurorilor nr. 3150 din 20 decembrie 2021 este inadmisibilă (f.d.75).

Ca urmare, în sensul art. 6 alin. (1) al CEDO, instanța de recurs ține să menționeze că, instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant 8 al concluziilor sale, să prezinte noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse aprecierii. De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se rezume doar la probarea concluziilor unei părți. Luând în considerare cele expuse, instanța de recurs concluzionează că argumentele invocate în recurs sunt întemeiate, fapt pentru care recursul depus de Nadejda Murzakoi urmează a fi admis cu anularea încheierii primei instanțe și restituirea cauzei Curții de Apel Chișinău pentru judecarea în fond a acțiunii.

În circumstanțele descrise, instanța de recurs reține că soluția adoptată de prima instanță, prin încheierea recurată privind declararea inadmisibilă a acțiunii depuse de Nadejda Murzakoi nu este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului. Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că soluția Curții de Apel Chișinău este neîntemeiată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de Nadejda Murzakoi și a anula încheierea, cu restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău pentru judecarea în fond a acțiunii.

Conform art. 243 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se admite recursul depus de Nadejda Murzakoi. Se anulează încheierea din 20 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, emisă în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nadejda Murzakoi împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la anularea Hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-49/2022 din 04 martie 2022 și constatarea faptului ilicit în îndeplinirea obligațiunilor oficiale și se restituie cauza Curții de Apel Chișinău pentru judecarea în fond a acțiunii.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas Judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan 9