3r-276/22 — contestarea actului administrativ

3r-276/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3r-276/22

2-22052563-01-3r-11082022

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, Ec. Palanciuc, V. Negru)

D E C I Z I E

24 august 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând recursul depus de Nadejda Murzakoi,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Nadejda Murzakoi împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu

privire la anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-49/2022 din

04 martie 2022 și constatarea faptului ilicit în îndeplinirea obligațiunilor oficiale,

împotriva încheierii din 20 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de Nadejda

Murzakoi,

c o n s t a t ă :

La data de 11 aprilie 2022, prin intermediul oficiului poștal, în adresa Curții de

Apel Chișinău, Nadejda Murzakoi a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Consiliului Superior al Procurorilor prin care a solicitat constatarea faptului ilicit în

îndeplinirea obligațiunilor oficiale de către președintele Consiliului Superior al

Procurorilor, Angela Motuzoc, conform plângerii adresate Colegiului de Disciplină

și Etică al Consiliului Superior al Procurorilor nr. 3150 din 20 decembrie 2021 (f.d.

1-20).

Prin încheierea din 14 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău i-a fost stabilit

reclamantei Nadejda Murzakoi un termen de 15 zile calendaristice de la data

notificării prezentei încheieri, pentru înlăturarea neajunsurilor stabilite, și anume

ajustarea pretențiilor formulate în cererea de chemare în judecată, prin concretizarea

acestora, ținând cont de prevederile art. 206 alin. (1) din Codul administrativ,

indicarea în acțiune a circumstanțelor de fapt și de drept pe care reclamanta își

întemeiază pretenția, indicarea circumstanțelor care confirmă încălcarea unui drept

propriu în sensul art. 189 alin. (1) și art. 17 din Codul administrativ, cât și prezentarea

1

înscrisurilor cu traducere în limba în care se desfășoară procedura judiciară, adică în

limba de stat-limba română (f.d.27-29).

La data de 12 mai 2022, Nadejda Murzakoi a depus cerere de chemare în

judecată motivată împotriva Consiliului Superior al Procurorilor prin care a solicitat

constatarea faptului ilicit în îndeplinirea obligațiunilor oficiale de către președintele

Consiliului Superior al Procurorilor, Angela Motuzoc, conform plângerii adresate

Colegiului de Disciplină și Etică al Consiliului Superior al Procurorilor nr. 3150 din

20 decembrie 2021 (f.d.32-37).

La data de 13 mai 2022, Nadejda Murzakoi a depus cerere de concretizare a

pretențiilor prin care a solicitat anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor

nr. 1-49/2022 din 04 martie 2022 și constatarea faptului ilicit în îndeplinirea

obligațiunilor oficiale de către președintele Consiliului Superior al Procurorilor,

Angela Motuzoc, conform plângerii adresate Colegiului de Disciplină și Etică al

Consiliului Superior al Procurorilor nr. 3150 din 20 decembrie 2021 (f.d.58-59).

Prin încheierea din 20 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat

inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de către Nadejda

Murzakoi împotriva Consiliului Superior al Procurorilor privind contestarea hotărârii

Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-49/2022 din 04 martie 2022 (f.d.71-76).

La data de 09 august 2022 Nadejda Murzakoi a depus recurs împotriva încheierii

din 20 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului,

anularea încheierii contestate și admiterea acțiunii depuse împotriva Consiliului

Superior al Procurorilor privind contestarea Hotărârii Consiliului Superior al

Procurorilor nr. 1-49/2022 din 04 martie 2022 (f.d.80-85).

Cu referire la netemeinicia încheierii contestate, recurenta a susținut că soluția

adoptată de Curtea de Apel Chișinău se bazează doar pe argumentele expuse în

referința depusă de Consiliul Superior al Procurorilor, fără verificarea faptelor

indicate în aceasta și fără ca referința nominalizată să fie adusă la cunoștiința

reclamantei.

Recurenta Nadejda Murzakoi a invocat că, deși în prezenta cauză sunt contestate

acțiunile președintelui Consiliul Superior al Procurorilor, Angela Motuzoc, aceasta a

semnat procura prin care Consiliul Superior al Procurorilor a acordat împuterniciri

reprezentantului său în instanțele de judecată, inclusiv pentru litigiul dedus judecății.

Recurenta a menționat că reprezentantul Consiliului Superior al Procurorilor a

prezentat în instanța de judecată o copie dubioasă a dosarului administrativ, or, acesta

conține copii duble a unor acte.

De asemenea, recurenta a notat că Curtea de Apel Chișinău deși a constatat unele

circumstanțe importante pentru soluționarea cauzei, acestea nu au fost dovedite cu

probe veridice și suficiente.

Recurenta Nadejda Murzakoi a indicat că în dosarul administrativ este anexată

încheierea din 14 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, care a fost

adoptată prin prisma Codului de procedură penală, fapt ce nu împiedică examinarea

în procedura contencioasă a prezentei plângeri. Mai mult, încheierea din 14 februarie

2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana a fost atacată cu recurs și legalitatea și

temeinicia încheierii menționate urmează a fi examinată de Curtea de Apel Chișinău.

2

Recurenta a remarcat că Curtea de Apel Chișinău a interpretat eronat legea,

aplicând Regulamentul Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-255/16 din

14 septembrie 2016 în coroborare cu Instrucțiunea privind ținerea lucrărilor de

secretariat și arhivă în cadrul Consiliului Superior al Procurorilor nr. 100 din

06 noiembrie 2018.

La 12 august 2022 de către Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul poștei

electronice, în adresa Consiliului Superior al Procurorilor a fost expediată copia

recursului depus de Nadejda Murzakoi (f.d.93).

Iar, la data de 17 august 2022, Consiliul Superior al Procurorilor a depus

referință la recursul Nadejdei Murzakoi, prin care a solicitat declararea recursului ca

fiind inadmisibil și menținerea încheierii din 20 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău

(f.d. 95-99)

Conform art. 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și

ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile

prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic.

Din materialele cauzei rezultă că, încheierea din 20 iulie 2022 a Curții de Apel

Chișinău a fost notificată Nadejdei Murzakoi, la data de 25 iulie 2022, fapt confirmat

prin recipisa anexată la dosar (f.d.79).

Astfel, instanța de recurs consideră că Nadejda Murzakoi, depunând cererea de

recurs la data de 09 august 2022, s-a conformat prevederilor legale și a respectat

termenul instituit de legiuitor la articolul 242 din Codul administrativ, pentru

demararea căii de atac în ordine de recurs.

Examinând recursul depus de Nadejda Murzakoi, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează

a fi admis, cu anularea încheierii din 20 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău și de a

restitui cauza Curții de Apel Chișinău pentru examinarea acțiunii, din următoarele

motive.

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Potrivit art. 243 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

anulează încheierea și adoptă o nouă încheiere.

Din actele cauzei rezultă că, la data de 22 octombrie 2022 Nadejda Murzakoi a

depus o plângere în adresa Serviciului de Informații și Securitate al Republicii

Moldova, prin care a solicitat pornirea urmăririi penale pe numele Procurorului

General, Alexandru Stoianoglo (f.d. 3-20, dosar administrativ).

3

Prin răspunsul din 16 noiembrie 2021, Nadejda Murzakoi a fost informată de

către Consiliul Superior al Procurorilor că se atestă imposibilitatea de a da curs

adresării (f.d.21, dosar administrativ).

La data de 20 decembrie 2021 Nadejda Murzakoi a depus o plângere în adresa

Colegiului de Disciplină și Etică de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor pe

marginea acțiunilor președintelui Consiliului Superior al Procurorilor (f.d. 24-27,

dosar administrativ).

Prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-49/2022 din 04 martie

2022 s-a respins ca neîntemeiată adresarea Nadejdei Murzakoi cu privire la pretinsele

acțiuni ilegale ale președintelui Consiliului Superior al Procurorilor, Angela Motuzoc

(f.d.4).

La data de 11 aprilie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Nadejda Murzakoi

a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere de chemare în judecată împotriva

Consiliului Superior al Procurorilor și concretizându-și acțiunea a solicitat anularea

hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-49/2022 din 04 martie 2022 și

constatarea faptului ilicit în îndeplinirea obligațiunilor oficiale de către președintele

Consiliului Superior al Procurorilor, Angela Motuzoc, conform plângerii adresate

Colegiului de Disciplină și Etică al Consiliului Superior al Procurorilor nr. 3150 din

20 decembrie 2021 (f.d.58-59).

Prin încheierea din 20 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat

inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de către Nadejda

Murzakoi împotriva Consiliului Superior al Procurorilor privind contestarea hotărârii

Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-49/2022 din 04 martie 2022, în temeiul art.

207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ (f.d.71-76).

În conformitate cu art. 5 al Codului administrativ, activitatea administrativă

reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii

și se aplică nemijlocit legea.

Articolul 6 alin. (1) din Codul administrativ prevede că procedura administrativă

este activitatea autorităților publice cu efect în exterior, îndreptată spre examinarea

condițiilor, pregătirea și emiterea unui act administrativ individual, spre examinarea

condițiilor, pregătirea și încheierea unui contract administrativ sau examinarea

condițiilor, pregătirea și întreprinderea unei măsuri strict de autoritate publică.

Potrivit art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, actul administrativ individual

este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică

pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de

a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea

raporturilor juridice de drept public.

Articolul 17 al Codului administrativ stipulează că drept vătămat este orice drept

sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate

administrativă.

Ținând cont de faptul că o dispoziție legală nu poate fi ruptă din sistemul

normativ din care face parte și nu poate opera în mod izolat, ci trebuie citită în

4

coroborare cu celelalte dispoziții legale incidente care se completează una pe alta ca

făcând parte dintr-un sistem juridic coerent, instanța de recurs reține la caz și

prevederile art. 20 din Codul administrativ, potrivit cărora dacă printr-o activitate

administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept

poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care

decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios

administrativ, conform prezentului cod.

În conformitate cu art. 39 din Codul administrativ, orice persoană care revendică

un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art.17 sau prin nesoluționarea

în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată competente.

În conformitate cu art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, orice persoană care

revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități

publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Conform art. 206 alin. (1) din Codul administrativ, o acțiune în contencios

administrativ poate fi depusă pentru: anularea în tot sau în parte a unui act

administrativ individual (acțiune în contestare); obligarea autorității publice să emită

un act administrativ individual (acțiune în obligare); impunerea la acțiune, la tolerare

a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare); constatarea existenței sau inexistenței

unui raport juridic ori nulității unui act administrativ individual sau a unui contract

administrativ (acțiune în constatare); sau anularea în tot sau în parte a unui act

administrativ normativ (acțiune de control normativ).

Din interpretarea logico-juridică a normelor precitate rezultă că unul din

elementele definitorii ale acțiunii în contencios administrativ, inclusiv a acțiunii în

contestare și acțiunii în obligare, este revendicarea unui drept propriu, vătămat prin

una din formele activității administrative, or, acțiunea în contencios administrativ

trebuie să urmărească revendicarea unui drept subiectiv vătămat.

La acest aspect, instanța de recurs notează că testului de admisibilitate a acțiunii

în contencios administrativ urmează a fi supuse acțiunile, inclusiv prin verificarea

revendicării unui drept propriu vătămat prin una din formele activității administrative,

conform articolelor 10 și 206 din Codul administrativ.

Din cererea de chemare în judecată, instanța de recurs distinge că reclamanta

Nadejda Murzakoi a solicitat anularea Hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor

nr. 1-49/2022 din 04 martie 2022 și constatarea faptului ilicit în îndeplinirea

obligațiunilor oficiale de către președintele Consiliului Superior al Procurorilor,

Angela Motuzoc, conform plângerii adresate Colegiului de Disciplină și Etică al

Consiliului Superior al Procurorilor nr. 3150 din 20 decembrie 2021 (f.d.58-59).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție relevă că Curtea de Apel Chișinău eronat a stabilit că acțiunea înaintată de

Nadejda Murzakoi, nu trece testul admisibilității acțiunii din considerentul că

reclamanta nu a demonstrat propriul drept vătămat în sensul art. 17 din Codul

administrativ.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

5

al Curții Supreme de Justiție relevă că prevederile articolului 207 alin. (2) lit. e)

din Codul administrativ urmează a fi aplicate în corespundere cu dispozițiile

articolelor 17, 20, 39 și 189 din Codul administrativ.

Din coroborarea normelor enunțate rezultă că revendicarea dreptului

propriu este una din condițiile fundamentale, pentru ca acțiunea în contencios

administrativ să treacă testul admisibilității.

Această concluzie rezultă și din dispozițiile articolelor 3 și 39 alin. (2) din

Codul administrativ, care în esență stipulează că orice persoană care revendică un

drept vătămat de către o autoritate publică, în sensul articolului 17 sau prin

nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de judecată

competente.

Așadar, normele legale citate supra interzic un contencios obiectiv de legalitate

și denotă opțiunea legiuitorului pentru un contencios administrativ subiectiv efectiv,

implicând revendicarea apărării unui drept subiectiv propriu al reclamantului, astfel

încât înaintarea oricărei acțiuni în contencios administrativ prevăzute la articolul 206

alin. (1) din Codul administrativ evocă pentru admisibilitate revendicarea unui drept

subiectiv exclusiv al reclamantului.

Revendicarea dreptului trebuie să se deducă din susținerile formulate prin

cererea de chemare în judecată, în conținutul căreia urmează a fi invocată vătămarea

dreptului propriu, deoarece expresiile utilizate în textul articolelor 17, 39 și 189 din

Codul administrativ de „drept vătămat” și de „încălcarea unui drept al său” se referă

la drepturi subiective concrete.

Astfel, studiind cererea de chemare în judecată, precum și cererea de recurs,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție atestă că recurenta-reclamantă Nadejda Murzakoi a invocat vătămarea unui

drept subiectiv propriu prin activitatea administrativă, in concreto, prin emiterea

hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-49/2022 din 04 martie 2022, și

anume dreptul Nadejdei Murzakoi de a fi examinate acțiunile președintelui

Consiliului Superior al Procurorilor la examinarea plângerii depuse de către aceasta

la data de 22 octombrie 2022, prin care a solicitat pornirea urmăririi penale pe numele

Procurorului General, Alexandru Stoianoglo.

Or, prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-49/2022 din

04 martie 2022 s-a respins ca neîntemeiată adresarea Nadejdei Murzakoi cu privire

la pretinsele acțiuni ilegale ale președintelui Consiliului Superior al Procurorilor,

Angela Motuzoc (f.d.4). Astfel, prin hotărârea nominalizată, Consiliul Superior al

Procurorilor a examinat temeinicia plângerii depuse de Nadejda Murzakoi pe

marginea acțiunilor președintelui Consiliului Superior al Procurorilor privind

examinarea plângerii depuse de către aceasta la data de 22 octombrie 2022, prin care

a solicitat pornirea urmăririi penale pe numele Procurorului General, Alexandru

Stoianoglo.

La acest capitol, instanța de recurs învederează că revendicarea dreptului trebuie

să fie dedus din memoriul cererii de chemare în judecată, în conținutul căreia

urmează a fi invocată vătămarea dreptului propriu, or, sintagmele utilizate în textul

6

articolelor 17, 39 și 189 din Codul administrativ de „drept vătămat” și de „încălcarea

unui drept al său” se referă la drepturi subiective concrete, fiind excluse drepturile

prin ricoșeu, ipotetice, iluzorii sau virtuale, precum și acțiunile populare actio

popularis. De altfel, circumstanțe ce au fost respectate de către Nadejda Murzakoi,

care a invocat vătămarea dreptului propriu în motivele de fapt și de drept ale cererii

de chemare în judecată, ce constituie în sine un drept subiectiv concret.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție deduce că prima instanță neîntemeiat a conchis că

pretențiile formulate de Nadejda Murzakoi în cererea de chemare în judecată, nu pot

fi considerate ca drept subiectiv propriu lezat, prin prisma normelor Codului

administrativ, iar drept consecință nu afectează personal reclamanta. Or, actul

administrativ contestat în speță, conține reglementări individuale, conform articolului

10 alin. (l) din Codul administrativ, care în opinia reclamantei Nadejdei Murzakoi o

afectează personal, pe motiv că prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.

1-49/2022 din 04 martie 2022 s-a respins ca neîntemeiată adresarea Nadejdei

Murzakoi cu privire la pretinsele acțiuni ilegale ale președintelui Consiliului Superior

al Procurorilor, Angela Motuzoc.

Subsecvent, instanța de recurs relevă că Curtea de Apel Chișinău a reținut că

reclamanta Nadejda Murzakoi a înaintat acțiune împotriva hotărârii Consiliului

Superior al Procurorilor nr. 1-49/2022 din 04 martie 2022, deși a solicitat constatarea

faptului ilicit în îndeplinirea obligațiunilor oficiale de către președintele Consiliului

Superior al Procurorilor, Angela Motuzoc, conform plângerii din 20 decembrie 2021

adresate Colegiului de Disciplină și Etică de pe lângă Consiliul Superior al

Procurorilor.

Iar, conform art. 79 alin. (1) al Legii cu privire la Procuratură nr. 3 din

25 februarie 2016, hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor pot fi contestate la

Curtea Supremă de Justiție de orice persoană vătămată într-un drept al său într-un

termen de 10 zile lucrătoare de la data la care hotărârea vizată i-a fost comunicată.

Potrivit punctului 7.13 din Regulamentul Consiliului Superior al Procurorilor,

aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.12-225/16 din

14 septembrie 2016, hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor pot fi contestate

în temeiul legii.

Conform art. 191 alin. (3) din Codul administrativ, Curtea de apel Chișinău

soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva

hotărîrilor Consiliului Superior al Magistraturii, ale Consiliului Superior al

Procurorilor, actelor emise de Banca Națională a Moldovei, precum și acțiunile în

contencios administrativ atribuite în competența sa prin Codul electoral.

Mai mult, în hotărârea nr. 1-49/2022 din 04 martie 2022 Consiliul Superior al

Procurorilor a indicat expres că hotărârea poate fi contestată în temeiul art. 191 din

Codul administrativ, la Curtea de Apel Chișinău, în termen de 30 de zile de la

comunicarea sau notificarea acesteia.

Cu referire la pretenția Nadejdei Murzakoi privind constatarea faptului ilicit în

îndeplinirea obligațiunilor oficiale de către președintele Consiliului Superior al

7

Procurorilor, Angela Motuzoc, conform plângerii din 20 decembrie 2021 adresate

Colegiului de Disciplină și Etică de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține ca fiind nefondate concluziile primei instanțe precum că Nadejda

Murzakoi nu a indicat care este interesul îndreptățit pentru constatarea solicitată.

Or, potrivit art.189 alin.(1) din Codul administrativ admisibilitatea acțiunii este

condiționată de revendicarea încălcării unui drept, respectiv, în aceste condiții,

reclamanta a justificat admisibilitatea în continuare a acțiunii și neradierea acesteia

de pe rolul instanței. Iar, în litigiul dedus judecății, reclamanta Nadejda Murzakoi a

solicitat constatarea faptului ilicit în îndeplinirea obligațiunilor oficiale de către

președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Angela Motuzoc, conform plângerii

din 20 decembrie 2021 adresate Colegiului de Disciplină și Etică de pe lângă

Consiliul Superior al Procurorilor în adresa Colegiului de Disciplină și Etică de pe

lângă Consiliul Superior al Procurorilor.

Astfel, instanța de recurs conchide că prima instanță eronat a ajuns la concluzia

de a declara inadmisibilă, în temeiul articolului 207 alin. (2) lit. e) din Codul

administrativ, acțiunea în contencios administrativ depusă de Nadejda Muzakoi.

Deci, raportând la caz cadrul legal nominalizat, Curtea de Apel Chișinău greșit

a constatat că, Nadejda Muzakoi, în acțiunea de contencios administrativ, nu a indicat

expres vreun drept personal vătămat prin actul administrativ contestat. Or, după cum

a invocat reclamanta Nadejda Muzakoi, prin adoptarea hotărârii Consiliului Superior

al Procurorilor nr. 1-49/2022 din 04 martie 2022 i-au fost încălcate drepturile și

libertățile personale, prin respingerea plângerii cu privire la pretinsele acțiuni ilegale

ale președintelui Consiliului Superior al Procurorilor, Angela Motuzoc. Iar, după cum

rezultă din art.17 Cod administrativ, actele administrative urmează a fi contestate de

persoanele interesate, cărora nemijlocit le sunt încălcate drepturile și libertățile

prevăzute prin lege, pentru judecarea în fond a acțiunii.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că, Curtea de Apel Chișinău a emis o încheiere contradictorie,

contrar principiului clarității hotărârii judecătorești.

Astfel, deși în dispozitivul încheierii din 20 iulie 2022, Curtea de Apel Chișinău

a indicat că este inadmisibilă doar acțiunea în contestare înaintată de Nadejda

Murzakoi privind anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr.

1-49/2022 din 04 martie 2022, în partea descriptivă și motivarea încheierii recurate,

prima instanță a indicat că și pretenția Nadejdei Murzakoi privind constatarea faptului

ilicit în îndeplinirea obligațiunilor oficiale de președintele Consiliului Superior al

Procurorilor, Angela Motuzoc, conform plângerii adresate Colegiului de Disciplină

și Etică al Consiliului Superior al Procurorilor nr. 3150 din 20 decembrie 2021 este

inadmisibilă (f.d.75).

Ca urmare, în sensul art. 6 alin. (1) al CEDO, instanța de recurs ține să

menționeze că, instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate

motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant

8

al concluziilor sale, să prezinte noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse

aprecierii. De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată

să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele

esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se rezume doar la probarea concluziilor

unei părți.

Luând în considerare cele expuse, instanța de recurs concluzionează că

argumentele invocate în recurs sunt întemeiate, fapt pentru care recursul depus de

Nadejda Murzakoi urmează a fi admis cu anularea încheierii primei instanțe și

restituirea cauzei Curții de Apel Chișinău pentru judecarea în fond a acțiunii.

În circumstanțele descrise, instanța de recurs reține că soluția adoptată de prima

instanță, prin încheierea recurată privind declararea inadmisibilă a acțiunii depuse de

Nadejda Murzakoi nu este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces

echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că soluția Curții de Apel

Chișinău este neîntemeiată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de

Nadejda Murzakoi și a anula încheierea, cu restituirea cauzei la Curtea de Apel

Chișinău pentru judecarea în fond a acțiunii.

Conform art. 243 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul depus de Nadejda Murzakoi.

Se anulează încheierea din 20 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, emisă în

cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă

de Nadejda Murzakoi împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la

anularea Hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-49/2022 din 04 martie

2022 și constatarea faptului ilicit în îndeplinirea obligațiunilor oficiale și se restituie

cauza Curții de Apel Chișinău pentru judecarea în fond a acțiunii.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

9