3r-212/22 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3r – 212/22 2-17167090-01-3r-06072022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru ( jud. V. Lastavețchi) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( jud. M. Guzun, V. Buhnaci, S. Gîrbu) Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău ( jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc) DECIZIE 17 august 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu examinând recursul depus de Vladislav Corcodel, reprezentat de avocatul Alexei Lungu, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Vladislav Corcodel împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la anularea actului administrativ, împotriva încheierii din 12 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău încheierii din 30 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 18 mai 2017, Vladislav Corcodel a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la anularea ordinului nr. 686ef din 30 decembrie 2016 al Inspectoratului General al Poliției cu privire la sancționarea disciplinară a angajatului din cadrul Inspectoratului Național de Investigații al IGP, colonel de poliție Vladislav Corcodel, prin concediere.

Prin hotărârea din 6 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată. La 4 august 2017, Vladislav Corcodel a depus apel împotriva hotărârii din 6 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Prin decizia din 6 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus de Vladislav Corcodel și s-a menținut hotărârea din 6 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. La 21 iulie 2021, Corcodel Vladislav, reprezentat de avocatul Alexei Lungu, a depus cerere de revizuire a deciziei din 6 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău. 1 Prin încheierea din 2 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Vladislav Corcodel, reprezentat de avocatul Alexei Lungu, împotriva deciziei din 6 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Prin decizia din 2 martie 2022 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul depus de Vladislav Corcodel, reprezentat de avocatul Alexei Lungu. S-a anulat încheierea din 2 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și s-a restituit cauza la Curtea de Apel Chișinău pentru examinarea cererii de revizuire depusă de Vladislav Corcodel, reprezentat de Avocatul Alexei Lungu, împotriva deciziei din 6 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău. Prin încheierea din 30 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Vladislav Corcodel, reprezentat de avocatul Alexei Lungu, împotriva deciziei din 6 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău. La 24 iunie 2022, Vladislav Corcodel, reprezentat de avocatul Alexei Lungu, a depus recurs împotriva încheierii din 30 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la 15 august 2022 a depus un recurs suplimentar.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată, considerând- o ilegală și neîntemeiată. A menționat că, la 22 mai 2021, de către procurorul în Secția unificare a practicii în domeniul de urmăririi penale din cadrul Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale, Vladislav Căruceru, după examinarea actelor și lucrărilor cauzei nr. 2016978168, a dispus scoaterea de sub urmărire penală a lu Vladislav Corcodel pe motivul inexistenței faptei infracționale prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. b din Codul penal. Recurentul a subliniat că din conținutul ordonanței din 22 aprilie 2021 și a materialelor cauzei penale nr. 2016978168 au devenit cunoscute circumstanțe care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată.

În virtutea circumstanțelor menționate supra, recurentul, la 16 decembrie 2016, a fost nevoit să semneze cererea de eliberare din organele Ministerului Afacerilor Interne și să se ascundă de organul de urmărire penală pentru a nu fi supus reținerii abuzive. În opinia recurentului, conducerea Inspectoratului General al Poliției al MAI cunoștea că în privința lui a fost pornită urmărirea penală, însă cu toate acestea, la 30 decembrie 2016, au emis ilegal ordin cu privire la sancționarea disciplinară, prin concediere, pentru absență fără motive întemeiate de la serviciu.

Din ordonanța din 22 aprilie 2021 și materialele cauzei penale nr. 2016978168 rezultă că urmărirea penală și toate acțiunile efectuate ulterior au avut drept scop înlăturarea lui Vladislav Corcodel de la investigarea grupărilor criminale transfrontaliere, specializate în contrabandă cu tutun și produse din tutungerie, care au cauzat prejudicii în proporții deosebit de mari atât bugetului Republicii Moldova, cât și al țărilor europene. A explicat că la solicitarea lui, prin scrisoarea nr. 34/14-C-17197/21 din 9 iunie 2021, Inspectoratul General al Poliției i-a pus la dispoziție copiile materialelor anchetei de serviciu în rezultatul căreia a fost emis ordinul nr. 686ef din 30 decembrie 2016. Respectiv, din materialele anchetei de serviciu a stabilit că angajatorul nu a solicitat de 2 la el explicații în scris privind fapta comisă, astfel fiind încălcate prevederile art. 208 alin. (1) din Codul muncii.

Mai mult decât atât, în materialele anchetei de serviciu nu există careva proces-verbal semnat de un reprezentant al angajatorului și un reprezentant al salariatului privind refuzul de a prezenta explicații. Aceste circumstanțe și fapte nu i-au putut fi cunoscute până la terminarea urmăririi penale în cauza penală nr. 2016978168 și până la momentul în care Inspectoratul General al Poliției al MAI a pus la dispoziția lui copiile materialelor anchetei de serviciu.

De asemenea, recurentul a notat că, la 4 mai 2022, judecătorii Veronica Negru și Ecaterina Palanciuc au declarat abținere de la examinarea cererii de revizuire pe motiv că au făcut parte din completul de judecători, care prin încheierea din 2 decembrie 2021au respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Vladislav Corcodel, reprezentant de avocatul Alexei Lungu, împotriva deciziei din 6 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău Prin încheierea din 12 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins declarațiile de abținere depuse de judecătorii Veronica Negru și Ecaterina Palanciuc. În opinia recurentului, judecătorii Veronica Negru și Ecaterina Palanciuc nu erau în drept să examineze, în mod repetat, cererea de revizuire pe motiv că ele s-au expus deja în privința cererii de revizuire, ceea ce pune la îndoială imparțialitatea acestora la examinarea cererii date.

Suplimentar, recurentul a menționat că, în partea dispozitivă a încheierii este indicat că actul judecătoresc nu se supune niciunei căi de atac, ce contravine prevederilor art. 242 din Codul administrativ. Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii din 12 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, încheierii din 30 mai 2022 și a deciziei din 6 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a cererii de chemare în judecată depusă de Vladislav Corcodel. Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că recursul depus la 24 iunie 2022 este în termen, or, încheierea recurată, ce constituie obiectul prezentului recurs, a fost notificată recurentului la data de 10 iunie 2022(vol. III, f. d.197, 199). La 6 iulie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului Inspectoratul General al Poliției copia recursului depus de Vladislav Corcodel, reprezentat de avocatul Alexei Lungu, cu înștiințarea depunerii referinței.

Prin referința din 21 iulie 2022, Inspectoratul General al Poliției a solicitat respingerea cererii de recurs depusă de Vladislav Corcodel, reprezentat de avocatul Alexei Lungu, ca inadmisibilă. 3 În conformitate cu dispozițiile art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. La caz, completul specializat nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece, în cererea de recurs, argumentele au fost expuse cu suficientă claritate. Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins, din următoarele motive.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. În conformitate cu art. 202 alin. (1) din Codul administrativ, judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50. Conform cu art. 50 din Codul administrativ, pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.

Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative. Articolul 50 alin. (2) din Codul administrativ prevede de o manieră, care nu este exhaustivă, motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ.

Legiuitorul prin expresia „în special” din conținutul normei art.50 alin. (2) din Codul administrativ a indicat că motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv, pot fi reglementate și alte astfel de motive. În continuare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că, în conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ, recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă.

Conform art. 52 alin. (4) din Codul de procedură civilă, procedura soluționării cererii de abținere de la judecată și efectele admiterii ei se determină conform prevederilor art. 53 și 54. 4 Articolul 53 alin. (5) din Codul de procedură civilă statuează că instanța decide asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se supune niciunei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că argumentele indicate în declarațiile de abținere depuse la 4 mai 2022 de judecătorii Curții de Apel Chișinău, Veronica Negru și Ecaterina Palanciuc, corect au fost respinse de către instanța care a examinat declarațiile de abținere, fiindcă nu cad sub incidența prevederilor art. 50 din Codul administrativ în coroborare cu art.50 alin. (1) din Codul de procedură civilă, acestea fiind pur declarative.

Motivele invocate de judecătorii Curții de Apel Chișinău, Veronica Negru și Ecaterina Palanciuc, în susținerea declarațiilor de abținere, precum că au făcut parte din completul de judecători, care prin încheierea din 2 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău au respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Vladislav Corcodel, reprezentat de avocatul Alexei Lungu, împotriva deciziei din 6 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, care a fost casată prin decizia din 2 martie 2022 a Curții Supreme de Justiție și restituită spre examinare, corect au fost calificate ca neconstituind o împrejurare care ar pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea în cauza dată a judecătorilor.

Or, aici, Curtea de Apel Chișinău corect a constatat că examinarea chestiunii cu privire la admisibilitatea cererii de revizuire împotriva deciziei din 6 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău nu constituie o împrejurare care pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor, deoarece judecătorii Curții de Apel Chișinău, Veronica Negru și Ecaterina Palanciuc, nu și-au expus opinia pe fondul cauzei, însă s-au expus doar asupra admisibilității cererii de revizuire. În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că argumentele recurentului sunt neîntemeiate, iar încheierea din 12 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău este legală.

Conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. Art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă prevede că instanța de judecată, după ce examinează cererea de revizuire, emite încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă, în cazul în care cererea de revizuire se depune contrar prevederilor art. 451 Cod de procedură civilă. În conformitate cu art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Instanța de recurs menționează că revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze soluția adoptată. Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art.449 din Codul de procedură civilă, care poartă un caracter exhaustiv. Pornind de la aceste cerințe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că revizuirea unei hotărâri date de către instanță este 5 posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărârii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art.449 din Codul de procedură civilă.

În același timp, acest temei trebuie să vizeze situația de fapt, care a fost obiectul examinării în instanța de fond, dat fiind că instanța de recurs verifică corectitudinea aplicării și interpretării de către instanța inferioară a normelor de drept material și procesual în limitele materialelor din dosar și în limitele recursului declarat or, nu poate fi revizuită o hotărâre care elucidează o anumită situație de fapt, asupra căreia s-a pronunțat instanța de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situație. Instanța de recurs reține că, pentru a redeschide procesul trebuie să fie invocate temeiurile prevăzute de către art.449 din Codul de procedură civilă și prezentate circumstanțele sau faptele existente obiectiv pentru declararea revizuirii confirmate în fața instanței prin prezentarea unor probe concludente.

În speță, se contestă încheierea din 30 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care cererea de revizuire depusă de Vladislav Corcodel, reprezentat de avocatul Alexei Lungu, s-a declarat inadmisibilă ( vol. III, f.d. 193-196). După cum rezultă din materialele cauzei drept temei de revizuire a deciziei din 6 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, Vladislav Corcodel, reprezentat de avocatul Alexei Lungu, a invocat prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, Vladislav Corcodel, reprezentat de avocatul Alexei Lungu, cu referire la prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, a invocat circumstanțe noi, și anume faptul că din conținutul ordonanței din 22 aprilie 2021 și a materialelor cauzei penale nr. 2016978168 au devenit cunoscute circumstanțe care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile.

În acest context, instanța de recurs reiterează că, potrivit art. 449 lit.b) din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei. În interpretarea corectă a prevederilor enunțate, instanța de recurs relevă că circumstanțele sau faptele menționate, trebuiau să existe obiectiv până la pronunțarea hotărârii, iar revizuentul nu putea ști despre aceste circumstanțe anterior pronunțării hotărârii.

Circumstanțele nou-descoperite pot fi definite ca totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost cunoscute revizuentului anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii, care să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, și dacă revizuentul dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Cu referire la prevederile enunțate, instanța de recurs apreciază ca fiind întemeiată concluzia instanței de revizuire de respingere a cererii de revizuire înaintată de Vladislav Corcodel, reprezentat de avocatul Alexei Lungu, împotriva deciziei din 6 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, deoarece temeiul invocat de recurent în 6 susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în dispozițiile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, care ar permite redeschiderea procesului după devenirea irevocabilă a deciziei din 6 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău. Mai mult ca atât, prima instanță și instanța de apel au examinat prezenta cauză sub toate aspectele, complet, nepărtinitor și nemijlocit în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege, argumentând destul de explicit care temeiuri au servit la emiterea soluțiilor sale.

Subsidiar, instanța de recurs mai reține că Vladislav Corcodel nu a fost lipsit, în sensul art. 56 alin. (1), art. 118 alin. (1) și art. 119 din Codul de procedură civilă, să reclame probe, să formuleze cereri și să prezinte instanței de judecată dovezile de care dispune. Mai mult, revizuentul Vladislav Corcodel nu a făcut dovada faptului că în procesul examinării cauzei a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele enunțate pentru soluționarea cauzei, inclusiv și pentru obținerea materialelor anchetei de serviciu, condiție care este direct impusă prin lege. Așadar, argumentele invocate de revizuent nu cad sub incidența prevederilor art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă și ca rezultat indică la caracterul declarativ al cererii de revizuire, fiind lipsită de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului revizuentului cu soluția dată de instanța de recurs, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a revizuirii.

Aici, este de menționat și faptul că revizuirea este o cale de atac de retractare, prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege. Iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. Instanța de recurs reține că însăși faptul dezacordului cu actul de dispoziție contestat nu constituie un motiv suficient pentru revizuirea unei hotărâri. La caz, se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări ar constitui o violare a art. 6 CEDO.

Prin urmare, justificat Curtea de Apel Chișinău, prin încheierea din 30 mai 2022, cu referire la art. 453 Cod de procedură civilă, examinând temeiurile de revizuire, a conchis că cererea de revizuire depusă de Vladislav Corcodel, reprezentat de avocatul Alexei Lungu, nu se încadrează în prevederile legale statuate la art. 449 Cod de procedură civilă. În acest context, instanța de recurs apreciază critic argumentele recurentului invocate în recurs, deoarece sunt lipsite de suport legal și nu pot constitui temei de admitere a recursului în sensul invocat, or acestea nu conțin temeiuri care ar indica expres la ilegalitatea încheierii recurate, prin care s-a dispus la caz respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă, mai mult că sunt similare celor invocate și în cererea de revizuire.

Subsecvent, instanța de recurs nu poate accepta ca fiind decisiv argumentul recurentului, precum că în partea dispozitivă a încheierii este indicat că actul judecătoresc nu se supune niciunei căi de atac, ce contravine prevederilor art. 242 din Codul administrativ. Or, tehnoredactarea eronată în dispozitivul încheierii din 30 mai 7 2022 a Curții de Apel Chișinău a faptului că aceasta nu poate fi contestată nu presupune că, în speță, recurentului i-a fost limitat acest drept. În această ordine de idei, Colegiul consideră că eroarea de tehnoredactare a dispozitivului încheierii din 30 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin indicarea eronată a modului de contestare a acesteia în conformitate cu Codul administrativ, nu constituie un temei verosimil de anulare a acestei încheieri.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea recurată este legală și întemeiată, iar argumentele invocate de recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul depus de Vladislav Corcodel, reprezentat de avocatul Alexei Lungu, împotriva încheierii din 30 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău. În conformitate cu art. 195, art. 243 alin. (1) lit. b), alin. (2) și alin. (3) din Codul administrativ, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul depus de Vladislav Corcodel, reprezentat de avocatul Alexei Lungu, împotriva încheierii din 12 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău și a încheierii din 30 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, Judecătorul Maria Ghervas Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu 8