3r-212/22 — anularea actului administrativ

3r-212/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3r – 212/22

2-17167090-01-3r-06072022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru ( jud. V. Lastavețchi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( jud. M. Guzun, V. Buhnaci, S. Gîrbu)

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău ( jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

DECIZIE

17 august 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de Vladislav Corcodel, reprezentat de avocatul Alexei

Lungu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Vladislav Corcodel împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la anularea

actului administrativ,

împotriva încheierii din 12 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău

încheierii din 30 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 18 mai 2017, Vladislav Corcodel a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la anularea ordinului nr. 686ef

din 30 decembrie 2016 al Inspectoratului General al Poliției cu privire la sancționarea

disciplinară a angajatului din cadrul Inspectoratului Național de Investigații al IGP,

colonel de poliție Vladislav Corcodel, prin concediere.

Prin hotărârea din 6 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea de

chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 4 august 2017, Vladislav Corcodel a depus apel împotriva hotărârii din 6 iulie

2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin decizia din 6 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus

de Vladislav Corcodel și s-a menținut hotărârea din 6 iulie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru.

La 21 iulie 2021, Corcodel Vladislav, reprezentat de avocatul Alexei Lungu, a

depus cerere de revizuire a deciziei din 6 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

1

Prin încheierea din 2 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Vladislav Corcodel, reprezentat de

avocatul Alexei Lungu, împotriva deciziei din 6 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Prin decizia din 2 martie 2022 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul

depus de Vladislav Corcodel, reprezentat de avocatul Alexei Lungu. S-a anulat

încheierea din 2 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și s-a restituit cauza la

Curtea de Apel Chișinău pentru examinarea cererii de revizuire depusă de Vladislav

Corcodel, reprezentat de Avocatul Alexei Lungu, împotriva deciziei din 6 martie 2018

a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 30 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Vladislav Corcodel, reprezentat de

avocatul Alexei Lungu, împotriva deciziei din 6 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

La 24 iunie 2022, Vladislav Corcodel, reprezentat de avocatul Alexei Lungu, a

depus recurs împotriva încheierii din 30 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la 15

august 2022 a depus un recurs suplimentar.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată, considerând-

o ilegală și neîntemeiată.

A menționat că, la 22 mai 2021, de către procurorul în Secția unificare a practicii

în domeniul de urmăririi penale din cadrul Direcției urmărire penală și criminalistică a

Procuraturii Generale, Vladislav Căruceru, după examinarea actelor și lucrărilor cauzei

nr. 2016978168, a dispus scoaterea de sub urmărire penală a lu Vladislav Corcodel pe

motivul inexistenței faptei infracționale prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. b din Codul

penal.

Recurentul a subliniat că din conținutul ordonanței din 22 aprilie 2021 și a

materialelor cauzei penale nr. 2016978168 au devenit cunoscute circumstanțe care au

o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având putere

decisivă asupra concluziei instanței de judecată. În virtutea circumstanțelor menționate

supra, recurentul, la 16 decembrie 2016, a fost nevoit să semneze cererea de eliberare

din organele Ministerului Afacerilor Interne și să se ascundă de organul de urmărire

penală pentru a nu fi supus reținerii abuzive.

În opinia recurentului, conducerea Inspectoratului General al Poliției al MAI

cunoștea că în privința lui a fost pornită urmărirea penală, însă cu toate acestea, la 30

decembrie 2016, au emis ilegal ordin cu privire la sancționarea disciplinară, prin

concediere, pentru absență fără motive întemeiate de la serviciu.

Din ordonanța din 22 aprilie 2021 și materialele cauzei penale nr. 2016978168

rezultă că urmărirea penală și toate acțiunile efectuate ulterior au avut drept scop

înlăturarea lui Vladislav Corcodel de la investigarea grupărilor criminale

transfrontaliere, specializate în contrabandă cu tutun și produse din tutungerie, care au

cauzat prejudicii în proporții deosebit de mari atât bugetului Republicii Moldova, cât

și al țărilor europene.

A explicat că la solicitarea lui, prin scrisoarea nr. 34/14-C-17197/21 din 9 iunie

2021, Inspectoratul General al Poliției i-a pus la dispoziție copiile materialelor anchetei

de serviciu în rezultatul căreia a fost emis ordinul nr. 686ef din 30 decembrie 2016.

Respectiv, din materialele anchetei de serviciu a stabilit că angajatorul nu a solicitat de

2

la el explicații în scris privind fapta comisă, astfel fiind încălcate prevederile art. 208

alin. (1) din Codul muncii. Mai mult decât atât, în materialele anchetei de serviciu nu

există careva proces-verbal semnat de un reprezentant al angajatorului și un

reprezentant al salariatului privind refuzul de a prezenta explicații. Aceste circumstanțe

și fapte nu i-au putut fi cunoscute până la terminarea urmăririi penale în cauza penală

nr. 2016978168 și până la momentul în care Inspectoratul General al Poliției al MAI a

pus la dispoziția lui copiile materialelor anchetei de serviciu.

De asemenea, recurentul a notat că, la 4 mai 2022, judecătorii Veronica Negru și

Ecaterina Palanciuc au declarat abținere de la examinarea cererii de revizuire pe motiv

că au făcut parte din completul de judecători, care prin încheierea din 2 decembrie

2021au respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Vladislav Corcodel,

reprezentant de avocatul Alexei Lungu, împotriva deciziei din 6 martie 2018 a Curții

de Apel Chișinău

Prin încheierea din 12 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins declarațiile

de abținere depuse de judecătorii Veronica Negru și Ecaterina Palanciuc.

În opinia recurentului, judecătorii Veronica Negru și Ecaterina Palanciuc nu erau

în drept să examineze, în mod repetat, cererea de revizuire pe motiv că ele s-au expus

deja în privința cererii de revizuire, ceea ce pune la îndoială imparțialitatea acestora la

examinarea cererii date.

Suplimentar, recurentul a menționat că, în partea dispozitivă a încheierii este

indicat că actul judecătoresc nu se supune niciunei căi de atac, ce contravine

prevederilor art. 242 din Codul administrativ.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii din 12 mai 2022 a

Curții de Apel Chișinău, încheierii din 30 mai 2022 și a deciziei din 6 martie 2018 a

Curții de Apel Chișinău, cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a cererii de

chemare în judecată depusă de Vladislav Corcodel.

Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată

în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite

neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar

instanței competente să soluționeze recursul.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție reține că recursul depus la 24 iunie 2022 este în termen, or, încheierea recurată,

ce constituie obiectul prezentului recurs, a fost notificată recurentului la data de 10

iunie 2022(vol. III, f. d.197, 199).

La 6 iulie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului

Inspectoratul General al Poliției copia recursului depus de Vladislav Corcodel,

reprezentat de avocatul Alexei Lungu, cu înștiințarea depunerii referinței.

Prin referința din 21 iulie 2022, Inspectoratul General al Poliției a solicitat

respingerea cererii de recurs depusă de Vladislav Corcodel, reprezentat de avocatul

Alexei Lungu, ca inadmisibilă.

3

În conformitate cu dispozițiile art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța

competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de

judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

La caz, completul specializat nu consideră oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece, în cererea

de recurs, argumentele au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins, din următoarele

motive.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

respinge recursul.

În conformitate cu art. 202 alin. (1) din Codul administrativ, judecătorul care

examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi

recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50.

Conform cu art. 50 din Codul administrativ, pentru o autoritate publică într-o

procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora

există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.

Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana care

acționează pentru autoritatea publică:

a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori

cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;

b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi

contestat în privința unui participant la această procedură;

c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea

probelor până la încheierea procedurii;

d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative.

Articolul 50 alin. (2) din Codul administrativ prevede de o manieră, care nu este

exhaustivă, motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a

funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ.

Legiuitorul prin expresia „în special” din conținutul normei art.50 alin. (2) din Codul

administrativ a indicat că motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare

imparțială a funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ nu poartă

un caracter exhaustiv, respectiv, pot fi reglementate și alte astfel de motive.

În continuare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție conchide că, în conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul

administrativ, recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea

prevăzută în Codul de procedură civilă.

Conform art. 52 alin. (4) din Codul de procedură civilă, procedura soluționării cererii

de abținere de la judecată și efectele admiterii ei se determină conform prevederilor art.

53 și 54.

4

Articolul 53 alin. (5) din Codul de procedură civilă statuează că instanța decide

asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se supune

niciunei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că argumentele indicate în declarațiile de abținere depuse la 4 mai 2022 de

judecătorii Curții de Apel Chișinău, Veronica Negru și Ecaterina Palanciuc, corect au

fost respinse de către instanța care a examinat declarațiile de abținere, fiindcă nu cad

sub incidența prevederilor art. 50 din Codul administrativ în coroborare cu art.50 alin.

(1) din Codul de procedură civilă, acestea fiind pur declarative.

Motivele invocate de judecătorii Curții de Apel Chișinău, Veronica Negru și

Ecaterina Palanciuc, în susținerea declarațiilor de abținere, precum că au făcut parte

din completul de judecători, care prin încheierea din 2 decembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău au respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Vladislav Corcodel,

reprezentat de avocatul Alexei Lungu, împotriva deciziei din 6 martie 2018 a Curții

de Apel Chișinău, care a fost casată prin decizia din 2 martie 2022 a Curții Supreme

de Justiție și restituită spre examinare, corect au fost calificate ca neconstituind o

împrejurare care ar pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea în cauza dată a

judecătorilor.

Or, aici, Curtea de Apel Chișinău corect a constatat că examinarea chestiunii cu

privire la admisibilitatea cererii de revizuire împotriva deciziei din 6 martie 2018 a

Curții de Apel Chișinău nu constituie o împrejurare care pune la îndoială obiectivitatea

și nepărtinirea judecătorilor, deoarece judecătorii Curții de Apel Chișinău, Veronica

Negru și Ecaterina Palanciuc, nu și-au expus opinia pe fondul cauzei, însă s-au expus

doar asupra admisibilității cererii de revizuire.

În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție conchide că argumentele recurentului sunt neîntemeiate,

iar încheierea din 12 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău este legală.

Conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

Art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă prevede că instanța de

judecată, după ce examinează cererea de revizuire, emite încheiere de respingere a

cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă, în cazul în care cererea de revizuire se depune

contrar prevederilor art. 451 Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod

obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Instanța de recurs menționează că revizuirea este posibilă doar în cazurile în care

sunt invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente prevăzute de lege ca

temeiuri, care sunt esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze soluția

adoptată. Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art.449 din Codul de

procedură civilă, care poartă un caracter exhaustiv.

Pornind de la aceste cerințe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că revizuirea unei hotărâri date de către instanță este

5

posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărârii, intră

în posesia unui temei din cele prevăzute de art.449 din Codul de procedură civilă.

În același timp, acest temei trebuie să vizeze situația de fapt, care a fost obiectul

examinării în instanța de fond, dat fiind că instanța de recurs verifică corectitudinea

aplicării și interpretării de către instanța inferioară a normelor de drept material și

procesual în limitele materialelor din dosar și în limitele recursului declarat or, nu poate

fi revizuită o hotărâre care elucidează o anumită situație de fapt, asupra căreia s-a

pronunțat instanța de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situație.

Instanța de recurs reține că, pentru a redeschide procesul trebuie să fie invocate

temeiurile prevăzute de către art.449 din Codul de procedură civilă și prezentate

circumstanțele sau faptele existente obiectiv pentru declararea revizuirii confirmate în

fața instanței prin prezentarea unor probe concludente.

În speță, se contestă încheierea din 30 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin

care cererea de revizuire depusă de Vladislav Corcodel, reprezentat de avocatul Alexei

Lungu, s-a declarat inadmisibilă ( vol. III, f.d. 193-196).

După cum rezultă din materialele cauzei drept temei de revizuire a deciziei din 6

martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, Vladislav Corcodel, reprezentat de avocatul

Alexei Lungu, a invocat prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, Vladislav Corcodel, reprezentat de avocatul Alexei Lungu, cu referire

la prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, a invocat circumstanțe noi,

și anume faptul că din conținutul ordonanței din 22 aprilie 2021 și a materialelor cauzei

penale nr. 2016978168 au devenit cunoscute circumstanțe care au o importanță

esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile.

În acest context, instanța de recurs reiterează că, potrivit art. 449 lit.b) din Codul

de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele

circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute

revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla

circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

În interpretarea corectă a prevederilor enunțate, instanța de recurs relevă că

circumstanțele sau faptele menționate, trebuiau să existe obiectiv până la pronunțarea

hotărârii, iar revizuentul nu putea ști despre aceste circumstanțe anterior pronunțării

hotărârii.

Circumstanțele nou-descoperite pot fi definite ca totalitatea de fapte juridice (obiect

al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor

civile, care au importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată,

având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost cunoscute

revizuentului anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii, care să fie

descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, și dacă revizuentul

dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale

în timpul judecării anterioare a cauzei.

Cu referire la prevederile enunțate, instanța de recurs apreciază ca fiind întemeiată

concluzia instanței de revizuire de respingere a cererii de revizuire înaintată de

Vladislav Corcodel, reprezentat de avocatul Alexei Lungu, împotriva deciziei din 6

martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, deoarece temeiul invocat de recurent în

6

susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în dispozițiile art. 449 lit. b) din Codul

de procedură civilă, care ar permite redeschiderea procesului după devenirea

irevocabilă a deciziei din 6 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Mai mult ca atât, prima instanță și instanța de apel au examinat prezenta cauză sub

toate aspectele, complet, nepărtinitor și nemijlocit în ansamblul și interconexiunea lor,

călăuzindu-se de lege, argumentând destul de explicit care temeiuri au servit la

emiterea soluțiilor sale.

Subsidiar, instanța de recurs mai reține că Vladislav Corcodel nu a fost lipsit, în

sensul art. 56 alin. (1), art. 118 alin. (1) și art. 119 din Codul de procedură civilă, să

reclame probe, să formuleze cereri și să prezinte instanței de judecată dovezile de care

dispune. Mai mult, revizuentul Vladislav Corcodel nu a făcut dovada faptului că în

procesul examinării cauzei a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și

faptele enunțate pentru soluționarea cauzei, inclusiv și pentru obținerea materialelor

anchetei de serviciu, condiție care este direct impusă prin lege.

Așadar, argumentele invocate de revizuent nu cad sub incidența prevederilor art.

449 lit. b) din Codul de procedură civilă și ca rezultat indică la caracterul declarativ al

cererii de revizuire, fiind lipsită de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului

revizuentului cu soluția dată de instanța de recurs, precum și lipsa temeiurilor legale de

declarare a revizuirii.

Aici, este de menționat și faptul că revizuirea este o cale de atac de retractare, prin

intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și

reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege.

Iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea

principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai

în cazuri strict determinate.

Instanța de recurs reține că însăși faptul dezacordului cu actul de dispoziție

contestat nu constituie un motiv suficient pentru revizuirea unei hotărâri.

La caz, se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări ar

constitui o violare a art. 6 CEDO.

Prin urmare, justificat Curtea de Apel Chișinău, prin încheierea din 30 mai 2022,

cu referire la art. 453 Cod de procedură civilă, examinând temeiurile de revizuire, a

conchis că cererea de revizuire depusă de Vladislav Corcodel, reprezentat de avocatul

Alexei Lungu, nu se încadrează în prevederile legale statuate la art. 449 Cod de

procedură civilă.

În acest context, instanța de recurs apreciază critic argumentele recurentului

invocate în recurs, deoarece sunt lipsite de suport legal și nu pot constitui temei de

admitere a recursului în sensul invocat, or acestea nu conțin temeiuri care ar indica

expres la ilegalitatea încheierii recurate, prin care s-a dispus la caz respingerea cererii

de revizuire ca inadmisibilă, mai mult că sunt similare celor invocate și în cererea de

revizuire.

Subsecvent, instanța de recurs nu poate accepta ca fiind decisiv argumentul

recurentului, precum că în partea dispozitivă a încheierii este indicat că actul

judecătoresc nu se supune niciunei căi de atac, ce contravine prevederilor art. 242 din

Codul administrativ. Or, tehnoredactarea eronată în dispozitivul încheierii din 30 mai

7

2022 a Curții de Apel Chișinău a faptului că aceasta nu poate fi contestată nu presupune

că, în speță, recurentului i-a fost limitat acest drept.

În această ordine de idei, Colegiul consideră că eroarea de tehnoredactare a

dispozitivului încheierii din 30 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin indicarea

eronată a modului de contestare a acesteia în conformitate cu Codul administrativ, nu

constituie un temei verosimil de anulare a acestei încheieri.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea recurată este

legală și întemeiată, iar argumentele invocate de recurent sunt neîntemeiate, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge recursul depus de Vladislav Corcodel, reprezentat de avocatul

Alexei Lungu, împotriva încheierii din 30 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 195, art. 243 alin. (1) lit. b), alin. (2) și alin. (3) din Codul

administrativ, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de Vladislav Corcodel, reprezentat de avocatul Alexei

Lungu, împotriva încheierii din 12 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău și a încheierii

din 30 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

8