3r-48/22 — contestarea actului administrativ

3r-48/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3r-48/22

2-17167090-01-3r-09022022

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud: G. Dașchevici, E. Palanciuc, V. Negru)

DECIZIE

2 martie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând recursul depus de Vladislav Corcodel reprezentat de avocatul

Alexei Lungu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Vladislav Corcodel împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva încheierii din 2 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Vladislav Corcodel

reprezentat de avocatul Alexei Lungu, împotriva deciziei din 6 martie 2018 a Curții

de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 18 mai 2017 Vladislav Corcodel a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului General al Poliției solicitând anularea ordinului nr. 686ef

din 30 decembrie 2016 al Inspectoratului General al Poliției cu privire la

sancționarea disciplinară a angajatului din cadrul Inspectoratului Național de

Investigații al IGP, colonel de poliție Vladislav Corcodel, prin concediere.

Prin hotărârea din 6 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea

de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 4 august 2017 Vladislav Corcodel a declarat apel împotriva hotărârii din 6

iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin decizia din 6 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Vladislav Corcodel și s-a menținut hotărârea din 6 iulie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 21 iulie 2021 Corcodel Vladislav reprezentat de avocatul Alexei Lungu a

depus cerere de revizuire a deciziei din 6 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 2 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Vladislav Corcodel reprezentat de

avocatul Alexei Lungu, împotriva deciziei din 6 martie 2018 a Curții de Apel

Chișinău.

1

La 23 decembrie 2021 Vladislav Corcodel reprezentat de avocatul Alexei

Lungu, a depus recurs împotriva încheierii din 2 decembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată,

considerând-o ilegală și neîntemeiată.

Astfel, a pretins că temei de revizuire l-a constituit faptul că au devenit

cunoscute unele circumstanțe și fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au

putut fi cunoscute revizuentului, pe când instanța de judecată a examinat cererea de

revizuire prin prisma altor temeiuri decât cele invocate în cererea de revizuire, or, a

indicat că în cererea de revizuire nu a invocat ca temei de revizuire prevederile art.

449 lit.e) Cod de procedură civilă.

A enunțat că în asemenea circumstanțe, a fost lipsit de posibilitatea de a-și apăra

drepturile încălcate sau contestate, libertățile și interesele legitime.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, anularea încheierii și restituirea

cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 2 decembrie 2021,

fiind notificată reprezentantului recurentului Vladislav Corcodel - avocatul Alexei

Lungu, în data de 9 decembrie 2021, ceea ce se confirmă prin recipisa anexată la

dosar (f.d.117, Vol.III).

Astfel, recursul din 23 decembrie 2021, este depus cu respectarea termenului

prevăzut de lege.

Prin referința din 16 februarie 2022, Inspectoratul General al Poliției a solicitat

respingerea recursului.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ a considerat inoportună citarea participanților pentru a se expune

asupra problemelor de legalitate invocate în recurs.

Examinând materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis

și anulată încheierea din 2 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele

decizii: anulează încheierea și adoptă o nouă încheiere.

Din materialele cauzei s-a constatat că prin hotărârea din 6 iulie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de

chemare în judecată depusă de Vladislav Corcodel împotriva Inspectoratului

General al Poliției cu privire la anularea ordinului nr. 686ef din 30 decembrie 2016

al Inspectoratului General al Poliției cu privire la sancționarea disciplinară a

2

angajatului din cadrul Inspectoratului Național de Investigații al IGP, colonel de

poliție Vladislav Corcodel, prin concediere.

La 4 august 2017 Vladislav Corcodel a declarat apel împotriva hotărârii din 6

iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În acest sens, actele dosarului atestă că prin decizia din 6 martie 2018 a Curții

de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Vladislav Corcodel și s-a menținut

hotărârea din 6 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Tot din materialele cauzei rezultă că la 21 iulie 2021 Corcodel Vladislav

reprezentat de avocatul Alexei Lungu a depus cerere de revizuire a deciziei din 6

martie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Astfel, în temeiul art. 449 Cod de procedură civilă și în special cu referire la lit.

b), revizuentul Vladislav Corcodel a invocat că au devenit cunoscute unele

circumstanțe și fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute,

făcând în acest sens trimitere la ordonanța din 22 aprilie 2021 emisă de procurorul

în Secția unificare a practicii în domeniul urmării penale din cadrul Direcției

urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale, prin care a fost dispusă

scoaterea sa de sub urmărire penală pe motivul inexistenței faptei infracționale.

La caz, revizuentul a menționat că anume din conținutul ordonanței din 22

aprilie 2021 și a materialelor cauzei penale, au devenit cunoscute circumstanțele care

au o importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei și care au putere decisivă

asupra concluziei instanței de judecată.

Fiind investită cu examinarea cererii de revizuire depusă de Corcodel Vladislav

reprezentat de avocatul Alexei Lungu, Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din

2 decembrie 2021 a respins-o ca inadmisibilă.

În consolidarea soluției, instanța de revizuire cu trimitere la prevederile art. 449

lit. b) și e) Cod de procedură civilă, a ajuns la concluzia netemeiniciei cererii de

revizuire.

În același timp, Curtea de Apel Chișinău a reținut că argumentele din cererea

de revizuire se încadrează și în temeiul prevăzut la art. 449 lit. e) Cod de procedură

civilă, conform căruia revizuirea se declară în cazul în care s-a anulat ori s-a

modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept

temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere.

Sub acest aspect, corelând circumstanțele descrise în cererea de revizuire cu

scopul temeiului prevăzut de art. 449 lit. e) Cod de procedură civilă, instanța a

conchis că argumentele cuprinse în cererea de revizuire sunt lipsite de substanță.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră încheierea emisă de Curtea de Apel Chișinău ca fiind pripită și în

contradicție cu normele de drept procedural.

În conformitate cu art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art.169–171.

În conformitate cu prevederile art. 446 alin. (1) Cod de procedură civilă, pot fi

supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale

tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

3

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

menționează că prin revizuire se tinde la îndreptarea unor hotărâri greșite, pentru

neregularități ce s-au săvârșit dintr-o împrejurare, neimputabilă instanței, sau dintr-

un motiv neimputabil părților, de obicei descoperite ulterior.

Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, nedevolutivă, iar

dispozițiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că

revizuirea nu poate fi promovată decât în cazurile și în condițiile prevăzute de lege.

La fel, este de menționat că, revizuirea nu implică realizarea unui control

judiciar, ci determinarea unei noi judecăți, întemeiată pe unele elemente, ce nu au

putut forma obiectul examinării ce a condus la pronunțarea hotarârii care face

obiectul căii de atac.

Într-o altă ordine de idei, revizuirea se justifică, de regulă, prin aceea că,

involuntar, instanța a săvârșit o eroare în legătură cu starea de fapt stabilită în

hotărârea atacată, fie în raport cu materialul existent la data pronunțării hotărârii, fie

în raport cu noile împrejurări, apărute ulterior pronunțării hotărârii.

Această cale de atac a hotărârilor irevocabile poate afecta stabilitatea

raporturilor juridice, producând efecte grave pentru părți, de aceea legea stabilește o

listă expresă și exhaustivă a temeiurilor de declarare a revizuirii care sunt prevăzute

la art. 449 Cod de procedură civilă.

Astfel, Capitolul XXXIX din Codul de procedură civilă stipulează modalitatea

de revizuire a hotărârilor judecătorești, iar în acest sens art. 499 Cod de procedură

civilă arată expres temeiurile declarării revizuirii.

Respectiv, o cerere de revizuire poate fi depusă doar în cazurile expres

determinate de art. 499 Cod de procedură civilă, iar competența instanței de judecată

este de a verifica existența vre-unui temei al revizuirii și încadrarea acestuia la norma

legală invocată de către revizuent.

La caz, se constată că prin cererea de revizuire din 21 iulie 2021, Vladislav

Corcodel a solicitat revizuirea deciziei din 6 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

în baza prevederilor art. 449 Cod de procedură civilă, și în special făcând trimitere

la lit. b) din acest articol, a indicat că au devenit cunoscute unele circumstanțe și

fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute, și anume a făcut

referire la circumstanțele din ordonanța din 22 aprilie 2021 emisă de procurorul în

Secția unificare a practicii în domeniul urmării penale din cadrul Direcției urmărire

penală și criminalistică a Procuraturii Generale, prin care a fost dispusă scoaterea sa

de sub urmărire penală pe motivul inexistenței faptei infracționale, circumstanțe care

în opinia sa nu au fost cunoscute, dar care au putere decisivă asupra concluziei

instanței de judecată.

Astfel, în cazul în care se invocă ca temei de revizuire a unei hotărâri

judecătorești prevederile art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, trebuie de înțeles

că circumstanțele descoperite să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a

cauzei, să nu fi fost cunoscute și nici să nu fi putut cunoscute revizuentului anterior,

dar să fi existat la momentul examinării și soluționării cauzei, să fie descoperite după

ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă, iar mijloacele de probă prin care se

constată circumstanțele nou descoperite să fi existat în momentul judecării

procesului finalizat prin hotărârea revizuită, însă revizuentul să fi fost împiedicat a

prezenta aceste probe din împrejurări ce nu depind de voința acestuia.

4

Prin urmare, instanța de recurs menționează că acest temei de revizuire prevăzut

de art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, necesită a fi verificat de către instanța

competentă cu examinarea cererii de revizuire.

În acest sens, se atestă că în încheierea din 2 decembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, instanța de judecată doar a citat prevederile art. 449 lit. b) Cod de

procedură civilă, însă nu a verificat existența temeiului de revizuire anume prin

prisma acestei prevederi legale, în baza căreia a și fost solicitată revizuirea hotărârii

judecătorești, or, Curtea de Apel Chișinău a încadrat suplimentar cererea de revizuire

la temeiul prevăzut de art. 449 lit. e) Cod de procedură civilă, fără ca revizuentul să

indice ca temei de revizuire prevederile date. De altfel, era primordială verificarea

existenței temeiurilor de revizuire prin prisma normei legale invocate de către

revizuent.

La caz, se reține că Curtea de Apel Chișinău a examinat cererea de revizuire în

baza altor temeiuri decât cele invocate de către revizuent, evitând astfel să verifice

temeiul de revizuire care de fapt a fost invocat.

Completul notează că în interpretarea corectă a prevederilor art. 449 Cod de

procedură civilă, este cert că cererea de revizuire poate fi declarată doar în temeiurile

expres prevăzute în norma dată, care poartă un caracter exhaustiv și nu pot fi

completate, iar neglijarea temeiurilor invocate de revizuent și verificarea revizuirii

prin prisma altei norme decât cele invocate expres în cererea de revizuire, nu este

compatibilă cu respectarea garanțiilor unui process echitabil în sensul prevederilor

art. 6§ 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

De altfel, abținerea instanței de judecată de a furniza un răspuns explicit asupra

temeiului revizuirii invocat în concret de revizuent, constituie în esență o încălcare

a art. 6 alin. (1) al Convenției, deoarece revizuentului nu i-a fost acordată

posibilitatea de a ști dacă circumstanțele și argumentele sale raportate la temeiul de

revizuire invocat, au fost neglijate sau respinse, și în ultimul caz, motivele acestei

respingeri.

În jurisprundența sa constantă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat

în repetate rânduri necesitatea motivării hotărârilor judecătorești, unde funcția unei

decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. Dreptul de a fi

auzit nu include doar posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar, de asemenea

obligația corespunzătoare a instanței de a arăta în motivarea sa, motivele pentru care

anumite argumente au fost acceptate sau respinse (Fomin c. Moldovei, hotărârea din

11 octombrie 2011).

Circumstanțele descrise supra duc la anularea inevitabilă a actului judecătoresc

de dispoziție contestat, întrucât instanța de recurs nu este competentă cu examinarea

cererii de revizuire depuse împotriva deciziei din 6 martie 2018 a Cuții de Apel

Chișinău.

Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul,

a anula încheierea din 2 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și a restitui cauza

la Curtea de Apel Chișinău, pentru examinarea cererii de revizuire.

5

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul depus de Vladislav Corcodel reprezentat de avocatul Alexei

Lungu.

Se anulează încheierea din 2 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Vladislav Corcodel împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la

contestarea actului administrativ, și se restituie cauza la Curtea de Apel Chișinău,

pentru examinarea cererii de revizuire depuse de Vladislav Corcodel reprezentat de

avocatul Alexei Lungu, împotriva deciziei din 6 martie 2018 a Curții de Apel

Chișinău.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

6