3ra-632/22 — contestarea in parte a actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-632/22 — contestarea in parte a actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra–632/22

2-20044613-01-3ra-16062022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Chisilița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, Gh. Mîra, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

17 august 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Iurie Bejenaru

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Societatea cu Răspundere

Limitată „Proffertjes”, reprezentată de avocatul Elena Garaz,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Societatea cu Răspundere Limitată „Proffertjes” împotriva Preturii sectorului Râșcani

cu privire la contestarea în parte a actului administrativ și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 10 aprilie 2020, Societatea cu Răspundere Limitată „Proffertjes” a depus cerere

de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Preturii

sectorului Râșcani cu privire la contestarea în parte a actului administrativ și obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că este o societate comercială care are

ca obiect de activitate, inter alia, comerțul cu amănuntul a produselor de patiserie și

panificație.

A menționat că având intenția de a desfășura comerț stradal ambulant, și anume,

de a comercializa pe tricicletă mobilă produse de patiserie (clătite olandeze), în temeiul

Regulamentului de desfășurare a activității de comerț în municipiul Chișinău, aprobat

prin decizia nr.10/2 din 9 octombrie 2017 a Consiliului municipal Chișinău, a adresat

Preturii sectorului Râșcani cerere privind eliberarea schemelor de amplasare a unor

unități de comerț ambulant (triciclete mobile) pe str. xxxx, xxxx, mun. Chișinău.

Însă, prin răspunsul nr.03-7/726 din data de 3 decembrie 2019 al Preturii sectorului

Râșcani, i s-a refuzat eliberarea schemei de amplasare solicitate, fiind invocat că pe str.

xxxx, xxx sunt amplasate 3 unități de comerț de alimentație publică (1 restaurant și 2

cafenele), nu va fi respectată distanța de 50 m de la unitățile de alimentație publică

staționare. Alte nereguli în cerere nu au fost invocate.

A adăugat că, ulterior la 17 ianuarie 2020, a mai adresat Preturii sectorului Râșcani

3 cereri privind eliberarea schemelor de amplasare a unor unități de comerț ambulant

1

(triciclete mobile) pe str. Miron Costin, xxx și nr. xxxx, mun. Chișinău, precum și str.

Bănulescu Bodoni, mun. Chișinău.

Prin răspunsul nr. 03-7/34/1 din data de 24 ianuarie 2020 al Preturii sectorului

Râșcani nr.03-7/34/1 din data de 24 ianuarie 2020, i s-a refuzat eliberarea schemei de

amplasare solicitate, pe motiv că Primăria municipiului Chișinău elaborează, la

moment, o concepție nouă privind activitatea comerțului stradal ambulant, care va fi

inclusă la modificările la Regulamentul de desfășurare a activității de comerț în

municipiul Chișinău. Până la aprobarea concepției noi de amplasare a unităților de

comerț ambulant, Pretura nu este în drept să elibereze noi scheme de amplasare pentru

astfel de unități.

Reclamanta a notat că nefiind de acord cu deciziile Preturii de respingere a cererilor

de eliberare a schemelor de amplasare, la data de 10 februarie 2020 a expediat în adresa

acesteia cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea refuzurilor nr.03-7/726 din data

de 3 decembrie 2019 și nr. 03-7/34/1 din 24 ianuarie 2020 ale Preturii sectorului

Râșcani.

Prin răspunsul nr.03-7-34/3 din 11 martie 2020, Pretura sectorului Râșcani a

respins cererea prealabilă, invocând suplimentar că pledează împotriva comerțului

stradal cu asemenea gen de produse ce nu întrunesc nici minimele norme sanitare.

Reclamanta a susținut că contestă actele administrative ale Preturii, menționate mai

sus, prin care, ultima îi încalcă drepturile la desfășurarea activității de întreprinzător și

respectiv, de a-și câștiga existența, drept garantat de art. 8 CEDO, și sfidează

prevederile legale referitoare la procedura de autorizare a comerțului stradal, precum

și politicile statului de încurajare și susținere a antreprenoriatului mic și mijlociu. Pe

lângă aceasta, Pretura sectorului Râșcani a dat dovadă de ignoranță față de

reglementările Codul administrativ privind procedura administrativă și emiterea și

motivarea actului administrativ defavorabil.

În justificarea celor menționate supra, reclamanta a invocat prevederile art. 23, art.

69, art. 78, art. 85, art. 93, art. 94, art.118, art.137, art. 141, art. 143, art. 224, art. 225

din Codul administrativ.

În continuare, a mai indicat, cu privire la decizia nr. 03-7/726 din 3 decembrie 2019

a Preturii nr. 03-7/726 din 3 decembrie 2019, că autoritatea publică i-a refuzat

eliberarea schemei de amplasare pe str. xxxxx, xxx motivând că pe această stradă sunt

amplasate 3 unități de comerț de alimentație publică (1 restaurant și 2 cafenele), și nu

va fi respectată distanța de 50 m de la unitățile de alimentație publică staționare.

Astfel, conform pct. 1.1 lit. e) din Anexa nr. 3 la Regulamentul de desfășurare a

activității de comerț în municipiul Chișinău, aprobat prin decizia nr.10/2 din 9

octombrie 2017 a Consiliului municipal Chișinău, amplasamentele pentru desfășurarea

comerțului ambulant pot fi situate la o distanță de cel puțin 50 metri de unitățile de

comerț și alimentație publică staționare (pentru produse similare celor comercializate

în unitățile comerciale staționare).

Pretura sectorului Râșcani, contrar prevederilor art. 118 din Codul administrativ,

nu a motivat complet decizia sa de refuz, iar, motivarea completă a actului

administrativ condiționează legalitatea acestuia.

Astfel, autoritatea publică nu a menționat denumirile celor 3 unități de comerț de

alimentație publică staționare la care s-a referit, nu a efectuat investigații conform

Codului administrativ (măsurări) care să demonstreze cu certitudine că nu se respectă

distanța invocată și nu a elucidat cu certitudine dacă aceste unități de comerț staționar

2

comercializează produse similare cu cele pe care reclamanta intenționează să le

comercializeze.

Pe lângă nemotivarea circumstanțelor de fapt, conform art. 118 alin. (2) lit. a) din

Codul administrativ, contrar prevederilor art.118 alin. (2) lit. e) din Codul

administrativ, Pretura nu a efectuat o descriere a procedurii administrative care a stat

la baza emiterii actului: investigații, probe, audieri, opinii ale participanților contrare

conținutului final ai actului etc.

Totodată, în imediata apropiere de cele 3 unități de comerț staționare, în interiorul

razei de 50 m, sunt amplasate unitățile de comerț stradal ale următorilor agenți

economici: (i) „M-Consulting” Societatea cu Răspundere Limitată pe str. xxxx, xxxx,

în baza notificării din 31 iulie 2019. ii) „D.S. Veles-Prim” Societatea cu Răspundere

Limitată pe str. xxx, xxxx, în baza Schemei de amplasare din 22 octombrie 2018, în

baza de date online a notificărilor de inițiere a activității de comerț

www.comert.chisinau.md nu există notificare în baza schemei de amplasare

menționate. (iii) Societatea cu Răspundere Limitată „Coffee Planet Grup” pe str. xxxx,

xxxx în baza schemei de amplasare din 18 iunie 2018, în baza de date online a

notificărilor de inițiere a activității de comerț www.comert.chisinau.md nu există

notificare în baza schemei de amplasare menționate. Deci, activează ultimele două

societăți activează ilegal, iar Pretura sectorului Râșcani, tolerează această activitate.

Reclamanta a mai afirmat că Pretura sectorului Râșcani a eliberat scheme de

amplasare altor agenți economici care practică comerț stradal amplasați la o distanță

mai mică de 50 m față de unități de comerț staționare, astfel Pretura, supune unui

tratament diferențiat reclamanta față de agenții economici menționați de mai sus, fapt

nelegitim în sensul art. 23, art. 137 alin.(3) și (4) din Codul administrativ.

Prin urmare, a precizat că decizia nr. 03-7/726 din 3 decembrie 2019 a Preturii este

nemotivată și emisă fără efectuarea investigației necesare pentru stabilirea

circumstanțelor importante conform art. 85 alin. (3) din Codul administrativ, cu tratarea

inegală față de alți agenți de comerț stradal, respectiv urmează a fi anulată.

În privința deciziei nr. 03-7/34/1 din 24 ianuarie 2020 a Preturii, reclamanta a

explicat că, Pretura sectorului Râșcani a invocat suspendarea eliberării schemelor de

amplasare pentru astfel de unități până la elaborarea de către Primăria municipiului

Chișinău a modificărilor la Regulament. Regulamentul este aplicabil unităților de

comerț ambulant, care include și triciclete mobile (pct. 4.1 din Anexa 3 la Regulament).

Totodată, nu există nici un act administrativ normativ emis în conformitate cu

Legea cu privire la actele normative nr.100 din 22 octombrie 2017 și Codul

administrativ de suspendare a aplicării Regulamentului. Iar, contrariul nu a fost motivat

de Pretura sectorului Râșcani, contrar obligației sale prevăzute la art.118 din Codul

administrativ.

Autoritățile publice locale, inclusiv Pretura sectorului Râșcani, nu are vreun drept

discreționar de a decide aplicarea sau neaplicarea (suspendarea aplicării)

Regulamentului, aplicabilitatea Regulamentului având un caracter obligatoriu și

executoriu în sensul art. 4 din Legea 100/2017, pentru toate tipurile de comerț

ambulant. Prin refuzul de a elibera schemele de amplasare solicitate, Pretura sectorului

Râșcani încalcă principiul egalității de tratament a destinatarilor Regulamentului

(pentru astfel de unități), nu execută obligația de a aplica legea și încalcă dreptul de

întreprinzător al petiționarului, garantat de art. 126 din Constituție.

Reclamanta a relatat că din baza de date Online a notificărilor de inițiere a activității

de comerț www.comert.chisinau.md reiese că Pretura sectorului Râșcani în mod

3

selectiv suspendă eliberarea schemelor de amplasare. De exemplu, în anul 2020 a

eliberat Societății cu Răspundere Limitată „Edera Trio” schema de amplasare în locul

solicitat de reclamantă, pe str. xxxxxx, intrare ASEM, notificarea din 10 martie 2020.

De altfel, această unitate de comerț nu respectă distanța de 50 m față de alte unități de

comerț staționare cu produse similare. Alt exemplu: Societatea cu Răspundere Limitată

„Proiectmarc” cu schema de amplasare eliberată de Pretură în 2020 pentru rulotă

mobilă. Suspendarea procedurilor de eliberare a schemelor de amplasare pentru astfel

de unități nu a fost invocată în răspunsul emis foarte recent nr. 03-7/726 din data de 3

decembrie 2019, fapt din care se denotă suplimentar caracterul arbitrar și neîntemeiat

al refuzului nr.03-7/34/1 din 24 ianuarie 2020.

Astfel, din motivul că decizia nr. 03-7/34/1 din 24 ianuarie 2020 a Preturii

sectorului Râșcani este nemotivată (art. 118 din Codul administrativ) și ilegală, cu

exercitarea dreptului discreționar în mod ilegal (art.137 alin. (1), aceasta urmează a fi

anulată.

Reclamanta a consemnat referitor la decizia nr. 03-7-34/3 din 11 martie 2020 a

Preturii nr. 03-7-34/3 din 11 martie 2020, că autoritatea publică locală a respins cererea

prealabilă, invocând suplimentar că este împotriva comerțului stradal cu asemenea gen

de produse ce nu întrunesc nici minimele norme sanitare.

Contrar dispozițiilor art.118 din Codul administrativ, Pretura sectorului Râșcani nu

a indicat temeiurile legale referitoare la norme sanitare care nu ar fi respectate de către

reclamantă și nici nu a inițiat investigația necesară în baza art.85 din Codul

administrativ cu audierea administratorului societății în ordinea art. 94 din Codul

administrativ în vederea stabilirii modului în care acesta va respecta normele sanitare.

Respectiv, în decizie, contrar prevederilor art.118 alin. (2) lit. c) din Codul

administrativ, Pretura sectorului Râșcani nu a efectuat o descriere a procedurii

administrative, care de fapt, s-a petrecut formal, fără investigații și audieri, doar prin

întocmirea unui răspuns nemotivat și superficial. Stabilirea modului de respectare a

normelor sanitare nu ține de competența Pretorului, ci a Direcției municipale pentru

siguranța alimentelor mun. Chișinău, care, în baza avizului pozitiv privind amplasarea

unității comerciale ambulante la o anumită adresă, urmează să efectueze verificările

necesare și să elibereze autorizația sanitară veterinară, conform pct. 6.9 lit. c) din Anexa

3 la Regulament.

Având în vedere cele expuse, decizia nr.03-7-34/3 din 11 martie 2020 a Preturii

este ilegală, nemotivată și urmează a fi anulată, cu obligarea pârâtei să emită actele

administrative favorabile prin eliberarea schemelor de amplasare a unor unități de

comerț ambulant (triciclete mobile) pe str. Miron Costin, 13/1 mun. Chișinău, str.

Miron Costin,16 mun. Chișinău și str. Bănulescu Bodoni, mun. Chișinău, or, cererile

reclamantei privind eliberarea schemelor de amplasare corespund condițiilor de

eliberare a schemelor de comerț ambulant stradal prevăzute la pct.6.1 din Anexa 3 la

Regulament.

Reclamanta a reiterat că, prin actele administrative ale Preturii i se încalcă

drepturile la desfășurarea activității de întreprinzător și respectiv, de a-și câștiga

existența, drept garantat de art. 8 CEDO.

În opinia reclamantei, Pretura sectorului Râșcani sfidează prevederile legale

referitoare la procedura de autorizare a comerțului stradal, precum și politicile statului

de încurajare și susținere a antreprenoriatului mic și mijlociu, cum ar fi, cele expuse în

Strategia Națională de Dezvoltare Moldova 2030, în care este declarată intenția de

asigurare a unui mediu în care inițiativa antreprenorială, inclusiv cea socială, este

4

încurajată de către stat, în special în rândul tinerilor...). Aceasta presupune reducerea

numărului și simplificarea obținerii documentelor permisive, simplificarea

administrării fiscale și vamale, optimizarea numărului controalelor de stat și sporirea

eficienței acestora prin o mai bună axare pe factorii de risc, precum și alte măsuri

orientate spre crearea și dezvoltarea afacerilor.

Prin urmare, a indicat că este evidentă tratarea discriminatorie a cererilor de

autorizare, în contextul în care alți agenți economici au fost autorizați să desfășoare

activitate de comerț stradal în aceleași locuri ca cele solicitate de reclamantă sau în

perioade în care i-a fost refuzat. Mai mult, prin aceasta, Pretura sectorului Râșcani a

dat dovadă de necunoaștere și ignoranță față de reglementările Codul administrativ

privind procedura administrativă de emitere și motivare a actului administrativ

defavorabil, aceasta examinând cererile, în special cererea prealabilă, fără desfășurarea

procedurii administrative prevăzute de Codul administrativ și cu emiterea unor decizii

defavorabile care nu corespund cerințelor de structură și motivare impuse de Codul

administrativ.

Societatea cu Răspundere Limitată „Proffertjes” a solicitat declararea ilegalității și

anularea actelor administrative defavorabile exprimate prin răspunsurile nr. 03-7/726

din 3 decembrie 2019 și nr.03- 7/34/1 din 24 ianuarie 2020 ale Preturii sectorului

Râșcani, a deciziei nr. 03-7-34/3 din 11 martie 2020 a Preturii sectorului Râșcani și

obligarea Preturii sectorului Râșcani să emită actele administrative favorabile prin

eliberarea schemelor de amplasare a unor unități de comerț ambulant (triciclete mobile)

pe str. xxxx, xxxx, mun. Chișinău, str. xxxx, xxxx, mun. Chișinău și str. xxxxx, mun.

Chișinău.

Prin încheierea din 24 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în

temeiul art. 221 alin. (3) din Codul administrativ, s-a aplicat în privința pârâtei și s-a

dispus încasarea din contul acestuia în beneficiul statului amendă în mărime de 100

unități convenționale, ceea ce constituie 5 000 de lei.

Prin încheierea din 7 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în

temeiul art. 221 alin. (3) din Codul administrativ, s-a aplicat în privința pârâtei Pretura

sectorului Râșcani și s-a dispus încasarea din contul acestuia în beneficiul statului

amendă în mărime de 150 unități convenționale, ceea ce constituie 7 500 de lei.

Prin încheierea din 18 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în

temeiul art.221 alin. (3) din Codul administrativ, s-a aplicat în privința pârâtei Pretura

sectorului Râșcani și s-a dispus încasarea din contul acestuia în beneficiul Statului

amendă în mărime de 500 unități convenționale, ceea ce constituie 25 000 de lei.

Prin hotărârea din 17 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a

admis cererea de chemare depusă de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Proffertjes”.

S-a anulat refuzul nr. 03-7/726 din 3 decembrie 2019 și nr. 03-7/34/1 din 24 ianuarie

2020 ale Preturii sectorului Râșcani și decizia nr. 03-7-34/3 din 11 martie 2020 a

Pretorului sectorului Râșcani emisă. S-a obligat Pretorul sectorului Râșcani să emită

actul administrativ favorabil de eliberare Societății cu Răspundere Limitată

,,Proffertjes” a schemelor de amplasare a unităților de comerț ambulant conform

cererilor nr. 03-7/34, 03-7/34/1, 03-7/34/2 din 17 ianuarie 2020.

Cu respectarea dispozițiilor art. 232 din Codul administrativ, la 30 martie 2021,

Pretura sectorului Râșcani a depus cerere de apel nemotivată, iar la 30 iunie 2021, prin

intermediul oficiului poștal, motivarea apelului împotriva hotărârii și a încheierilor

instanței de fond.

5

Prin decizia din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

depus de Pretura sectorului Râșcani, s-a casat integral hotărârea din 17 martie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o nouă decizie de respingere a acțiunii

depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Proffertjes”, ca fiind neîntemeiată. S-a

respins recursul depus de către Pretura sectorului Râșcani împotriva încheierilor din 24

august 2020, 7 octombrie 2020 și din 18 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani.

Întru consolidarea soluției, instanța de apel a reținut că Societatea cu Răspundere

Limitată „Proffertjes” a solicitat eliberarea schemei de amplasare pe str. Bănulescu

Bodoni intrarea la ASEM ceea ce contravine prevederilor legale și anume, fără

respectarea distanței minimul 100 de metri de la instituțiile de învățământ.

Instanța inferioară a notat că, de asemenea, Societatea cu Răspundere Limitată

„Proffertjes” a solicitat eliberarea schemei de amplasare pe str. xxxx, xxx care la fel

contravine cerințelor privind organizarea și desfășurarea comerțului ambulant stradal,

deoarece nu este respectată distanța de 50 metri de la unitățile de comerț și alimentație

publică staționare.

Instanța de apel a specificat că din pozele anexate la dosarul administrativ se atestă

că, produsele pe care intenționează să le comercializeze reclamanta sunt produse de

patiserie cu cremă și cofetărie care conform pct. 3.1 lit. k) din Anexa 3, pot fi

comercializate în sistem de comerț stradal doar în cadrul manifestațiilor cultural-

artistice, expozițiilor, târgurilor, iarmaroacelor organizate în baza dispozițiilor

primarului general sau pretorilor de sector, după caz.

Dat fiind faptul că la momentul emiterii răspunsurilor de Pretura sectorului Râșcani

contestate, nu erau organizate careva manifestații cultural-artistice, expoziții, târguri,

iarmaroace pe străzile xxxx și str. xxx, xxx și xxxx, și având în vedere că unele produse

indicate de către reclamantă pot fi comercializate doar în cadrul manifestațiilor, sezonul

estival, precum și ținând cont de faptul că, locul solicitat de reclamantă pentru

desfășurarea comerțului ambulant stradal contravine cerințelor pentru organizarea și

desfășurarea comerțului ambulant stradal, este evident că, refuzul nr. 03-7/726 din 3

decembrie 2019 și nr. 03-7/34/1 din 24 ianuarie 2020 ale Preturii sectorului Râșcani

emise la examinarea cererilor Societății cu Răspundere Limitată ,,Proffertjes” nr. 03-

7/34, 03-7/34/1, 03-7/34/2 din 17 ianuarie 2020 și decizia Pretorului sectorului Râșcani

nr. 03-7-34/3 din 11 martie 2020 emisă la examinarea cererii prealabile a societății sunt

legale și întemeiate.

Instanța ierarhic inferioară a indicat că drept urmare, și pretenția reclamantei cu

privire la obligarea Pretorului sectorului Râșcani să emită actul administrativ favorabil

de eliberare societății a schemelor de amplasare a unităților de comerț ambulant

conform cererilor nr. 03-7/34, 03-7/34/1, 03-7/34/2 din 17 ianuarie 2020, este una

neîntemeiată.

În continuare, instanța de apel a menționat că Pretura sectorului Râșcani a contestat

cu recurs încheierile menționate, susținând că, în perioada aplicării amenzi, nu

dispunea de juriști și nici de reprezentanți, fapt pentru care a fost în imposibilitate de a

întocmi referință, cât și de a prezenta dosarul administrativ instanței de judecată.

Ulterior, atât referința cât și dosarul administrativ au fost prezentate instanței de fond

odată cu angajarea Dianei Bruma, în funcție de specialist principal Secția juridică din

cadrul Preturii sectorului Râșcani.

Instanța de judecată a apreciat ca neîntemeiat recursul depus de Pretura sectorului

Râșcani, or, conform art. 221 alin. (1)-(3) din Codul administrativ, autoritățile publice

6

sunt obligate să prezinte instanței de judecată, concomitent cu referința, dosarele

administrative. Dacă și la a doua solicitare autoritatea publică nu își îndeplinește

obligația de prezentare a documentelor sau a dosarelor ori de acordare a informațiilor,

instanța de judecată poate: a) cita conducătorul autorității publice sau reprezentantul

acestuia pentru explicarea motivului de neîndeplinire a obligației; sau b) după o

înștiințare prealabilă, aplica în privința autorității publice și/sau conducătorului acesteia

o amendă în mărime de la 100 la 500 de unități convenționale. Atât înștiințarea, cât și

aplicarea amenzii pot fi repetate.

Astfel, instanța inferioară a taxat că argumentul Preturii sectorului Râșcani, precum

că în acea perioadă nu a avut angajat un jurist- nu exonerează autoritatea publică de a-

și îndeplini obligațiile în modul stabilit de lege. Mai mult, instanța de fond a citat

conducătorul autorității publice Pretorul sectorului Râșcani pentru explicarea

motivului de neîndeplinire a obligației, însă acesta în ședința de judecată nu s-a

prezentat.

În această ordine de idei, instanța ierarhic inferioară a specificat că autoritățile

publice sunt cele care urmează să promoveze în societate, respectul față de autoritatea

judecătorească și față de efectele unei solicitări judecătorești, așa cum, prin exemplul

lor, autoritățile publice pot promova respectul față de actul judecătoresc final pronunțat

în litigiile de contencios administrativ.

La 21 martie 2022, Societatea cu Răspundere Limitată „Proffertjes”, reprezentată

de avocatul Elena Garaz, a depus recurs nemotivat, iar la 20 iunie 2022, prin

intermediul poștei electronice, motivarea recursului împotriva deciziei din 15 februarie

2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței

de apel în partea casării hotărârii primei instanțe cu menținerea în această parte a

hotărârii instanței de fond, precum și menținerea deciziei instanței de apel în partea

respingerii recursului împotriva încheierilor Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

În argumentarea cererii de recurs cu reiterarea motivelor de drept și de fapt anterior

invocate, recurenta a menționat că instanța de apel la adoptarea soluției nu s-a expus

asupra legalității răspunsului nr. 03-7/34/1 din 24 ianuarie 2020 a Preturii sectorului

Râșcani.

A indicat că în atare circumstanțe hotărârea este una nemotivată și nu corespunde

exigențelor impuse de art. 241 alin. (5) din Codul de procedură civilă și art. 6 CEDO

cu privire la obligația instanțelor de a-și motiva concluziile.

A susținut că în temeiul art. 432 alin. (4), art.241 alin. (5) din Codul de procedură

civilă și art. 6 CEDO, hotărârea instanței de apel este pasibilă de casare.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În corespundere cu dispozițiile art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ,

recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului

se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 15 februarie 2022,

dispozitivul deciziei fiind notificat reprezentantului recurentului – avocatul Elena

Garaz, la data de 18 martie 2022, prin intermediul poștei electronice (f.d. 33, Vol. II).

7

Totodată, decizia motivată din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată reprezentantului recurentului – avocatul Elena Garaz, prin intermediul

oficiului poștal, la 19 mai 2022, fapt contrasemnat de către aceasta (f.d.37, Vol. II).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Societatea cu Răspundere Limitată „Proffertjes”,

reprezentată de avocatul Elena Garaz, s-a conformat prevederilor legale și a depus

recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

Prin referința depusă la 20 iulie 2022, Pretura sectorului Râșcani a solicitat

declararea inadmisibilității recursului depus de către Societatea cu Răspundere

Limitată „Proffertjes”.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de către Societatea cu Răspundere

Limitată „Proffertjes”, reprezentată de avocatul Elena Garaz, în raport cu materialele

cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel

ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de

drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

8

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot

fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de către Societatea cu Răspundere Limitată „Proffertjes”, reprezentată de avocatul

Elena Garaz.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de către Societatea cu Răspundere Limitată „Proffertjes”,

reprezentată de avocatul Elena Garaz, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Iurie Bejenaru

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

9