3ra-632/22 — contestarea in parte a actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

Dosarul nr. 3ra–632/22 2-20044613-01-3ra-16062022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Chisilița) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, Gh. Mîra, Gr. Dașchevici) Î N C H E I E R E 17 august 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Iurie Bejenaru Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de către Societatea cu Răspundere Limitată „Proffertjes”, reprezentată de avocatul Elena Garaz, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Proffertjes” împotriva Preturii sectorului Râșcani cu privire la contestarea în parte a actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, împotriva deciziei din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 10 aprilie 2020, Societatea cu Răspundere Limitată „Proffertjes” a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Preturii sectorului Râșcani cu privire la contestarea în parte a actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că este o societate comercială care are ca obiect de activitate, inter alia, comerțul cu amănuntul a produselor de patiserie și panificație. A menționat că având intenția de a desfășura comerț stradal ambulant, și anume, de a comercializa pe tricicletă mobilă produse de patiserie (clătite olandeze), în temeiul Regulamentului de desfășurare a activității de comerț în municipiul Chișinău, aprobat prin decizia nr.10/2 din 9 octombrie 2017 a Consiliului municipal Chișinău, a adresat Preturii sectorului Râșcani cerere privind eliberarea schemelor de amplasare a unor unități de comerț ambulant (triciclete mobile) pe str. xxxx, xxxx, mun. Chișinău.

Însă, prin răspunsul nr.03-7/726 din data de 3 decembrie 2019 al Preturii sectorului Râșcani, i s-a refuzat eliberarea schemei de amplasare solicitate, fiind invocat că pe str. xxxx, xxx sunt amplasate 3 unități de comerț de alimentație publică (1 restaurant și 2 cafenele), nu va fi respectată distanța de 50 m de la unitățile de alimentație publică staționare. Alte nereguli în cerere nu au fost invocate. A adăugat că, ulterior la 17 ianuarie 2020, a mai adresat Preturii sectorului Râșcani 3 cereri privind eliberarea schemelor de amplasare a unor unități de comerț ambulant 1 (triciclete mobile) pe str. Miron Costin, xxx și nr. xxxx, mun. Chișinău, precum și str. Bănulescu Bodoni, mun. Chișinău.

Prin răspunsul nr. 03-7/34/1 din data de 24 ianuarie 2020 al Preturii sectorului Râșcani nr.03-7/34/1 din data de 24 ianuarie 2020, i s-a refuzat eliberarea schemei de amplasare solicitate, pe motiv că Primăria municipiului Chișinău elaborează, la moment, o concepție nouă privind activitatea comerțului stradal ambulant, care va fi inclusă la modificările la Regulamentul de desfășurare a activității de comerț în municipiul Chișinău. Până la aprobarea concepției noi de amplasare a unităților de comerț ambulant, Pretura nu este în drept să elibereze noi scheme de amplasare pentru astfel de unități. Reclamanta a notat că nefiind de acord cu deciziile Preturii de respingere a cererilor de eliberare a schemelor de amplasare, la data de 10 februarie 2020 a expediat în adresa acesteia cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea refuzurilor nr.03-7/726 din data de 3 decembrie 2019 și nr. 03-7/34/1 din 24 ianuarie 2020 ale Preturii sectorului Râșcani.

Prin răspunsul nr.03-7-34/3 din 11 martie 2020, Pretura sectorului Râșcani a respins cererea prealabilă, invocând suplimentar că pledează împotriva comerțului stradal cu asemenea gen de produse ce nu întrunesc nici minimele norme sanitare. Reclamanta a susținut că contestă actele administrative ale Preturii, menționate mai sus, prin care, ultima îi încalcă drepturile la desfășurarea activității de întreprinzător și respectiv, de a-și câștiga existența, drept garantat de art. 8 CEDO, și sfidează prevederile legale referitoare la procedura de autorizare a comerțului stradal, precum și politicile statului de încurajare și susținere a antreprenoriatului mic și mijlociu. Pe lângă aceasta, Pretura sectorului Râșcani a dat dovadă de ignoranță față de reglementările Codul administrativ privind procedura administrativă și emiterea și motivarea actului administrativ defavorabil.

În justificarea celor menționate supra, reclamanta a invocat prevederile art. 23, art. 69, art. 78, art. 85, art. 93, art. 94, art.118, art.137, art. 141, art. 143, art. 224, art. 225 din Codul administrativ. În continuare, a mai indicat, cu privire la decizia nr. 03-7/726 din 3 decembrie 2019 a Preturii nr. 03-7/726 din 3 decembrie 2019, că autoritatea publică i-a refuzat eliberarea schemei de amplasare pe str. xxxxx, xxx motivând că pe această stradă sunt amplasate 3 unități de comerț de alimentație publică (1 restaurant și 2 cafenele), și nu va fi respectată distanța de 50 m de la unitățile de alimentație publică staționare.

Astfel, conform pct. 1.1 lit. e) din Anexa nr. 3 la Regulamentul de desfășurare a activității de comerț în municipiul Chișinău, aprobat prin decizia nr.10/2 din 9 octombrie 2017 a Consiliului municipal Chișinău, amplasamentele pentru desfășurarea comerțului ambulant pot fi situate la o distanță de cel puțin 50 metri de unitățile de comerț și alimentație publică staționare (pentru produse similare celor comercializate în unitățile comerciale staționare). Pretura sectorului Râșcani, contrar prevederilor art. 118 din Codul administrativ, nu a motivat complet decizia sa de refuz, iar, motivarea completă a actului administrativ condiționează legalitatea acestuia.

Astfel, autoritatea publică nu a menționat denumirile celor 3 unități de comerț de alimentație publică staționare la care s-a referit, nu a efectuat investigații conform Codului administrativ (măsurări) care să demonstreze cu certitudine că nu se respectă distanța invocată și nu a elucidat cu certitudine dacă aceste unități de comerț staționar 2 comercializează produse similare cu cele pe care reclamanta intenționează să le comercializeze.

Pe lângă nemotivarea circumstanțelor de fapt, conform art. 118 alin. (2) lit. a) din Codul administrativ, contrar prevederilor art.118 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, Pretura nu a efectuat o descriere a procedurii administrative care a stat la baza emiterii actului: investigații, probe, audieri, opinii ale participanților contrare conținutului final ai actului etc. Totodată, în imediata apropiere de cele 3 unități de comerț staționare, în interiorul razei de 50 m, sunt amplasate unitățile de comerț stradal ale următorilor agenți economici: (i) „M-Consulting” Societatea cu Răspundere Limitată pe str. xxxx, xxxx, în baza notificării din 31 iulie 2019. ii) „D.S. Veles-Prim” Societatea cu Răspundere Limitată pe str. xxx, xxxx, în baza Schemei de amplasare din 22 octombrie 2018, în baza de date online a notificărilor de inițiere a activității de comerț www.comert.chisinau.md nu există notificare în baza schemei de amplasare menționate.

(iii) Societatea cu Răspundere Limitată „Coffee Planet Grup” pe str. xxxx, xxxx în baza schemei de amplasare din 18 iunie 2018, în baza de date online a notificărilor de inițiere a activității de comerț www.comert.chisinau.md nu există notificare în baza schemei de amplasare menționate. Deci, activează ultimele două societăți activează ilegal, iar Pretura sectorului Râșcani, tolerează această activitate. Reclamanta a mai afirmat că Pretura sectorului Râșcani a eliberat scheme de amplasare altor agenți economici care practică comerț stradal amplasați la o distanță mai mică de 50 m față de unități de comerț staționare, astfel Pretura, supune unui tratament diferențiat reclamanta față de agenții economici menționați de mai sus, fapt nelegitim în sensul art. 23, art. 137 alin.(3) și (4) din Codul administrativ.

Prin urmare, a precizat că decizia nr. 03-7/726 din 3 decembrie 2019 a Preturii este nemotivată și emisă fără efectuarea investigației necesare pentru stabilirea circumstanțelor importante conform art. 85 alin. (3) din Codul administrativ, cu tratarea inegală față de alți agenți de comerț stradal, respectiv urmează a fi anulată. În privința deciziei nr. 03-7/34/1 din 24 ianuarie 2020 a Preturii, reclamanta a explicat că, Pretura sectorului Râșcani a invocat suspendarea eliberării schemelor de amplasare pentru astfel de unități până la elaborarea de către Primăria municipiului Chișinău a modificărilor la Regulament. Regulamentul este aplicabil unităților de comerț ambulant, care include și triciclete mobile (pct. 4.1 din Anexa 3 la Regulament).

Totodată, nu există nici un act administrativ normativ emis în conformitate cu Legea cu privire la actele normative nr.100 din 22 octombrie 2017 și Codul administrativ de suspendare a aplicării Regulamentului. Iar, contrariul nu a fost motivat de Pretura sectorului Râșcani, contrar obligației sale prevăzute la art.118 din Codul administrativ. Autoritățile publice locale, inclusiv Pretura sectorului Râșcani, nu are vreun drept discreționar de a decide aplicarea sau neaplicarea (suspendarea aplicării) Regulamentului, aplicabilitatea Regulamentului având un caracter obligatoriu și executoriu în sensul art. 4 din Legea 100/2017, pentru toate tipurile de comerț ambulant.

Prin refuzul de a elibera schemele de amplasare solicitate, Pretura sectorului Râșcani încalcă principiul egalității de tratament a destinatarilor Regulamentului (pentru astfel de unități), nu execută obligația de a aplica legea și încalcă dreptul de întreprinzător al petiționarului, garantat de art. 126 din Constituție. Reclamanta a relatat că din baza de date Online a notificărilor de inițiere a activității de comerț www.comert.chisinau.md reiese că Pretura sectorului Râșcani în mod 3 selectiv suspendă eliberarea schemelor de amplasare. De exemplu, în anul 2020 a eliberat Societății cu Răspundere Limitată „Edera Trio” schema de amplasare în locul solicitat de reclamantă, pe str. xxxxxx, intrare ASEM, notificarea din 10 martie 2020. De altfel, această unitate de comerț nu respectă distanța de 50 m față de alte unități de comerț staționare cu produse similare.

Alt exemplu: Societatea cu Răspundere Limitată „Proiectmarc” cu schema de amplasare eliberată de Pretură în 2020 pentru rulotă mobilă. Suspendarea procedurilor de eliberare a schemelor de amplasare pentru astfel de unități nu a fost invocată în răspunsul emis foarte recent nr. 03-7/726 din data de 3 decembrie 2019, fapt din care se denotă suplimentar caracterul arbitrar și neîntemeiat al refuzului nr.03-7/34/1 din 24 ianuarie 2020. Astfel, din motivul că decizia nr. 03-7/34/1 din 24 ianuarie 2020 a Preturii sectorului Râșcani este nemotivată (art. 118 din Codul administrativ) și ilegală, cu exercitarea dreptului discreționar în mod ilegal (art.137 alin. (1), aceasta urmează a fi anulată.

Reclamanta a consemnat referitor la decizia nr. 03-7-34/3 din 11 martie 2020 a Preturii nr. 03-7-34/3 din 11 martie 2020, că autoritatea publică locală a respins cererea prealabilă, invocând suplimentar că este împotriva comerțului stradal cu asemenea gen de produse ce nu întrunesc nici minimele norme sanitare. Contrar dispozițiilor art.118 din Codul administrativ, Pretura sectorului Râșcani nu a indicat temeiurile legale referitoare la norme sanitare care nu ar fi respectate de către reclamantă și nici nu a inițiat investigația necesară în baza art.85 din Codul administrativ cu audierea administratorului societății în ordinea art. 94 din Codul administrativ în vederea stabilirii modului în care acesta va respecta normele sanitare.

Respectiv, în decizie, contrar prevederilor art.118 alin. (2) lit. c) din Codul administrativ, Pretura sectorului Râșcani nu a efectuat o descriere a procedurii administrative, care de fapt, s-a petrecut formal, fără investigații și audieri, doar prin întocmirea unui răspuns nemotivat și superficial. Stabilirea modului de respectare a normelor sanitare nu ține de competența Pretorului, ci a Direcției municipale pentru siguranța alimentelor mun. Chișinău, care, în baza avizului pozitiv privind amplasarea unității comerciale ambulante la o anumită adresă, urmează să efectueze verificările necesare și să elibereze autorizația sanitară veterinară, conform pct. 6.9 lit. c) din Anexa 3 la Regulament.

Având în vedere cele expuse, decizia nr.03-7-34/3 din 11 martie 2020 a Preturii este ilegală, nemotivată și urmează a fi anulată, cu obligarea pârâtei să emită actele administrative favorabile prin eliberarea schemelor de amplasare a unor unități de comerț ambulant (triciclete mobile) pe str. Miron Costin, 13/1 mun. Chișinău, str. Miron Costin,16 mun. Chișinău și str. Bănulescu Bodoni, mun. Chișinău, or, cererile reclamantei privind eliberarea schemelor de amplasare corespund condițiilor de eliberare a schemelor de comerț ambulant stradal prevăzute la pct.6.1 din Anexa 3 la Regulament. Reclamanta a reiterat că, prin actele administrative ale Preturii i se încalcă drepturile la desfășurarea activității de întreprinzător și respectiv, de a-și câștiga existența, drept garantat de art. 8 CEDO.

În opinia reclamantei, Pretura sectorului Râșcani sfidează prevederile legale referitoare la procedura de autorizare a comerțului stradal, precum și politicile statului de încurajare și susținere a antreprenoriatului mic și mijlociu, cum ar fi, cele expuse în Strategia Națională de Dezvoltare Moldova 2030, în care este declarată intenția de asigurare a unui mediu în care inițiativa antreprenorială, inclusiv cea socială, este 4 încurajată de către stat, în special în rândul tinerilor...). Aceasta presupune reducerea numărului și simplificarea obținerii documentelor permisive, simplificarea administrării fiscale și vamale, optimizarea numărului controalelor de stat și sporirea eficienței acestora prin o mai bună axare pe factorii de risc, precum și alte măsuri orientate spre crearea și dezvoltarea afacerilor.

Prin urmare, a indicat că este evidentă tratarea discriminatorie a cererilor de autorizare, în contextul în care alți agenți economici au fost autorizați să desfășoare activitate de comerț stradal în aceleași locuri ca cele solicitate de reclamantă sau în perioade în care i-a fost refuzat. Mai mult, prin aceasta, Pretura sectorului Râșcani a dat dovadă de necunoaștere și ignoranță față de reglementările Codul administrativ privind procedura administrativă de emitere și motivare a actului administrativ defavorabil, aceasta examinând cererile, în special cererea prealabilă, fără desfășurarea procedurii administrative prevăzute de Codul administrativ și cu emiterea unor decizii defavorabile care nu corespund cerințelor de structură și motivare impuse de Codul administrativ.

Societatea cu Răspundere Limitată „Proffertjes” a solicitat declararea ilegalității și anularea actelor administrative defavorabile exprimate prin răspunsurile nr. 03-7/726 din 3 decembrie 2019 și nr.03- 7/34/1 din 24 ianuarie 2020 ale Preturii sectorului Râșcani, a deciziei nr. 03-7-34/3 din 11 martie 2020 a Preturii sectorului Râșcani și obligarea Preturii sectorului Râșcani să emită actele administrative favorabile prin eliberarea schemelor de amplasare a unor unități de comerț ambulant (triciclete mobile) pe str. xxxx, xxxx, mun. Chișinău, str. xxxx, xxxx, mun. Chișinău și str. xxxxx, mun. Chișinău. Prin încheierea din 24 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în temeiul art. 221 alin. (3) din Codul administrativ, s-a aplicat în privința pârâtei și s-a dispus încasarea din contul acestuia în beneficiul statului amendă în mărime de 100 unități convenționale, ceea ce constituie 5 000 de lei.

Prin încheierea din 7 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în temeiul art. 221 alin. (3) din Codul administrativ, s-a aplicat în privința pârâtei Pretura sectorului Râșcani și s-a dispus încasarea din contul acestuia în beneficiul statului amendă în mărime de 150 unități convenționale, ceea ce constituie 7 500 de lei. Prin încheierea din 18 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în temeiul art.221 alin. (3) din Codul administrativ, s-a aplicat în privința pârâtei Pretura sectorului Râșcani și s-a dispus încasarea din contul acestuia în beneficiul Statului amendă în mărime de 500 unități convenționale, ceea ce constituie 25 000 de lei. Prin hotărârea din 17 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a admis cererea de chemare depusă de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Proffertjes”.

S-a anulat refuzul nr. 03-7/726 din 3 decembrie 2019 și nr. 03-7/34/1 din 24 ianuarie 2020 ale Preturii sectorului Râșcani și decizia nr. 03-7-34/3 din 11 martie 2020 a Pretorului sectorului Râșcani emisă. S-a obligat Pretorul sectorului Râșcani să emită actul administrativ favorabil de eliberare Societății cu Răspundere Limitată ,,Proffertjes” a schemelor de amplasare a unităților de comerț ambulant conform cererilor nr. 03-7/34, 03-7/34/1, 03-7/34/2 din 17 ianuarie 2020. Cu respectarea dispozițiilor art. 232 din Codul administrativ, la 30 martie 2021, Pretura sectorului Râșcani a depus cerere de apel nemotivată, iar la 30 iunie 2021, prin intermediul oficiului poștal, motivarea apelului împotriva hotărârii și a încheierilor instanței de fond.

5 Prin decizia din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul depus de Pretura sectorului Râșcani, s-a casat integral hotărârea din 17 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o nouă decizie de respingere a acțiunii depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Proffertjes”, ca fiind neîntemeiată. S-a respins recursul depus de către Pretura sectorului Râșcani împotriva încheierilor din 24 august 2020, 7 octombrie 2020 și din 18 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Întru consolidarea soluției, instanța de apel a reținut că Societatea cu Răspundere Limitată „Proffertjes” a solicitat eliberarea schemei de amplasare pe str. Bănulescu Bodoni intrarea la ASEM ceea ce contravine prevederilor legale și anume, fără respectarea distanței minimul 100 de metri de la instituțiile de învățământ.

Instanța inferioară a notat că, de asemenea, Societatea cu Răspundere Limitată „Proffertjes” a solicitat eliberarea schemei de amplasare pe str. xxxx, xxx care la fel contravine cerințelor privind organizarea și desfășurarea comerțului ambulant stradal, deoarece nu este respectată distanța de 50 metri de la unitățile de comerț și alimentație publică staționare. Instanța de apel a specificat că din pozele anexate la dosarul administrativ se atestă că, produsele pe care intenționează să le comercializeze reclamanta sunt produse de patiserie cu cremă și cofetărie care conform pct. 3.1 lit. k) din Anexa 3, pot fi comercializate în sistem de comerț stradal doar în cadrul manifestațiilor cultural- artistice, expozițiilor, târgurilor, iarmaroacelor organizate în baza dispozițiilor primarului general sau pretorilor de sector, după caz.

Dat fiind faptul că la momentul emiterii răspunsurilor de Pretura sectorului Râșcani contestate, nu erau organizate careva manifestații cultural-artistice, expoziții, târguri, iarmaroace pe străzile xxxx și str. xxx, xxx și xxxx, și având în vedere că unele produse indicate de către reclamantă pot fi comercializate doar în cadrul manifestațiilor, sezonul estival, precum și ținând cont de faptul că, locul solicitat de reclamantă pentru desfășurarea comerțului ambulant stradal contravine cerințelor pentru organizarea și desfășurarea comerțului ambulant stradal, este evident că, refuzul nr. 03-7/726 din 3 decembrie 2019 și nr. 03-7/34/1 din 24 ianuarie 2020 ale Preturii sectorului Râșcani emise la examinarea cererilor Societății cu Răspundere Limitată ,,Proffertjes” nr. 03- 7/34, 03-7/34/1, 03-7/34/2 din 17 ianuarie 2020 și decizia Pretorului sectorului Râșcani nr. 03-7-34/3 din 11 martie 2020 emisă la examinarea cererii prealabile a societății sunt legale și întemeiate.

Instanța ierarhic inferioară a indicat că drept urmare, și pretenția reclamantei cu privire la obligarea Pretorului sectorului Râșcani să emită actul administrativ favorabil de eliberare societății a schemelor de amplasare a unităților de comerț ambulant conform cererilor nr. 03-7/34, 03-7/34/1, 03-7/34/2 din 17 ianuarie 2020, este una neîntemeiată. În continuare, instanța de apel a menționat că Pretura sectorului Râșcani a contestat cu recurs încheierile menționate, susținând că, în perioada aplicării amenzi, nu dispunea de juriști și nici de reprezentanți, fapt pentru care a fost în imposibilitate de a întocmi referință, cât și de a prezenta dosarul administrativ instanței de judecată. Ulterior, atât referința cât și dosarul administrativ au fost prezentate instanței de fond odată cu angajarea Dianei Bruma, în funcție de specialist principal Secția juridică din cadrul Preturii sectorului Râșcani.

Instanța de judecată a apreciat ca neîntemeiat recursul depus de Pretura sectorului Râșcani, or, conform art. 221 alin. (1)-(3) din Codul administrativ, autoritățile publice 6 sunt obligate să prezinte instanței de judecată, concomitent cu referința, dosarele administrative. Dacă și la a doua solicitare autoritatea publică nu își îndeplinește obligația de prezentare a documentelor sau a dosarelor ori de acordare a informațiilor, instanța de judecată poate: a) cita conducătorul autorității publice sau reprezentantul acestuia pentru explicarea motivului de neîndeplinire a obligației; sau b) după o înștiințare prealabilă, aplica în privința autorității publice și/sau conducătorului acesteia o amendă în mărime de la 100 la 500 de unități convenționale.

Atât înștiințarea, cât și aplicarea amenzii pot fi repetate. Astfel, instanța inferioară a taxat că argumentul Preturii sectorului Râșcani, precum că în acea perioadă nu a avut angajat un jurist- nu exonerează autoritatea publică de a- și îndeplini obligațiile în modul stabilit de lege. Mai mult, instanța de fond a citat conducătorul autorității publice Pretorul sectorului Râșcani pentru explicarea motivului de neîndeplinire a obligației, însă acesta în ședința de judecată nu s-a prezentat. În această ordine de idei, instanța ierarhic inferioară a specificat că autoritățile publice sunt cele care urmează să promoveze în societate, respectul față de autoritatea judecătorească și față de efectele unei solicitări judecătorești, așa cum, prin exemplul lor, autoritățile publice pot promova respectul față de actul judecătoresc final pronunțat în litigiile de contencios administrativ.

La 21 martie 2022, Societatea cu Răspundere Limitată „Proffertjes”, reprezentată de avocatul Elena Garaz, a depus recurs nemotivat, iar la 20 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, motivarea recursului împotriva deciziei din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel în partea casării hotărârii primei instanțe cu menținerea în această parte a hotărârii instanței de fond, precum și menținerea deciziei instanței de apel în partea respingerii recursului împotriva încheierilor Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. În argumentarea cererii de recurs cu reiterarea motivelor de drept și de fapt anterior invocate, recurenta a menționat că instanța de apel la adoptarea soluției nu s-a expus asupra legalității răspunsului nr. 03-7/34/1 din 24 ianuarie 2020 a Preturii sectorului Râșcani.

A indicat că în atare circumstanțe hotărârea este una nemotivată și nu corespunde exigențelor impuse de art. 241 alin. (5) din Codul de procedură civilă și art. 6 CEDO cu privire la obligația instanțelor de a-și motiva concluziile. A susținut că în temeiul art. 432 alin. (4), art.241 alin. (5) din Codul de procedură civilă și art. 6 CEDO, hotărârea instanței de apel este pasibilă de casare. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În corespundere cu dispozițiile art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 15 februarie 2022, dispozitivul deciziei fiind notificat reprezentantului recurentului – avocatul Elena Garaz, la data de 18 martie 2022, prin intermediul poștei electronice (f.d. 33, Vol. II). 7 Totodată, decizia motivată din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată reprezentantului recurentului – avocatul Elena Garaz, prin intermediul oficiului poștal, la 19 mai 2022, fapt contrasemnat de către aceasta (f.d.37, Vol. II).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că Societatea cu Răspundere Limitată „Proffertjes”, reprezentată de avocatul Elena Garaz, s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ. Prin referința depusă la 20 iulie 2022, Pretura sectorului Râșcani a solicitat declararea inadmisibilității recursului depus de către Societatea cu Răspundere Limitată „Proffertjes”. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de către Societatea cu Răspundere Limitată „Proffertjes”, reprezentată de avocatul Elena Garaz, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții 8 Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către Societatea cu Răspundere Limitată „Proffertjes”, reprezentată de avocatul Elena Garaz.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de către Societatea cu Răspundere Limitată „Proffertjes”, reprezentată de avocatul Elena Garaz, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Iurie Bejenaru Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu 9