3ra-657/22 — contestarea actului administrativ

3ra-657/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra–657/22

2-18180220-01-3ra-28062022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. C. Guzun)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

17 august 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Iurie Bejenaru

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Firma de Producție și Comerț

„Decebal-Impex” Societate cu Răspundere Limitată,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Firma de Producție și Comerț „Decebal-Impex” Societate cu Răspundere Limitată

împotriva Agenției Achiziții Publice, terț Agenția Națională pentru Siguranța

Alimentelor cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 5 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 10 august 2018, Firma de Producție și Comerț „Decebal-Impex” Societate cu

Răspundere Limitată a depus cerere de chemare în judecată în procedura

contenciosului administrativ împotriva Agenției Achiziții Publice cu privire la

contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că este o întreprindere înregistrată și care

activează în Republica Moldova, genul principal de activitate fiind importul și vânzarea

angro a medicamentelor și dispozitivelor medicale.

A menționat că se bucură de o reputație bună pe segmentul de piață în care

activează, la fel participă la proceduri de achiziții publice și livrează produse către

instituții de stat mai mult de 10 ani. Aceste fapte se confirmă prin copia adeverită a

certificatului de înregistrare, extrasului din Registrul persoanelor juridice și licenței.

Necătând la cele expuse, la data de 25 iunie 2018, a recepționat decizia pârâtului din

18 iunie 2018, prin care reclamanta este introdusă în lista de interdicție a operatorilor

economici începând cu data deciziei, pe un termen de 3 ani.

Reclamanta și-a exprimat dezacordul cu decizia adoptată, pe care o consideră

ilegală în fond, cât și emisă cu încălcarea procedurii stabilite, solicitând anularea

acesteia din considerentele expuse mai jos.

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a expediat către pârât demersul

din 25 mai 2018, prin care a solicitat înscrierea reclamantei în lista de interdicție,

1

invocând că aceasta a prezentat la o licitație publică acte false. La demers, chipurile

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a anexat un raport de constatare

tehnico-științifică din 17 ianuarie 2018, în care se indică că impresiunea de ștampilă a

unui furnizor al reclamantei pe un document prezentat la licitația publică nr. 17/03139

din 5 octombrie 2017, a fost aplicată cu o altă ștampilă față de modelul prezentat ca

model de comparație, care până la o hotărâre sau sentință irevocabilă nu poate fi

considerat ca probă a falsificării sau prezentării a careva act fals.

Mai mult, la demers, chipurile Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a

anexat o careva sentință din 14 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău (nu în privința

reclamantei și nici referitor la falsificarea a careva acte), - în care se indică că în

documentele pentru licitație reclamanta a indicat că vaccinul ofertat lysvulpen este

destinat animalelor carnivore sălbatice – pe când în documentația tehnică a vaccinului

pe pagina web a Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor este indicat că

animalele țintă a vaccinului sunt vulpea roșie și câinele enot (care de fapt se includ în

categoria de carnivore sălbatice). Chipurile Agenția Națională pentru Siguranța

Alimentelor a anexat și un demers al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității

Organizate și Cauze Speciale, în care se indică că conform declarațiilor specialistului

Nicolae Starciuc, cât și conform documentelor prezentate de reclamantă la licitația din

5 octombrie 2017, vaccinul lysvulpen este destinat pentru carnivore sălbatice, pe când

în documentația tehnică a vaccinului pe pagina web a Agenției Naționale pentru

Siguranța Alimentelor este indicat că animalele țintă a vaccinului sunt vulpea roșie și

câinele enot.

În continuare, este indicat că conform documentației prezentate de reclamantă la

licitație, vaccinul are termen de valabilitate de minim 11 luni și nu trebuie expus la

temperaturi mai mari de +25 grade; iar pe pagina web a Agenției se indică că vaccinul

este valabil 24 luni și poate fi aplicat la temperatură nu mai mare de +15 grade (ceea

ce de fapt nu exclude recomandarea de a nu expune vaccinul la temperaturi de +25

grade).

Actele la care face referire pârâtul în decizia sa, nu au fost anexate la aceasta și nu

au fost prezentate reclamantei. Astfel, după cum se denotă evident din cele descrise

mai sus, argumentele indicate de pârât, preluate de la Agenția Națională pentru

Siguranța Alimentelor, sunt vădit neîntemeiate.

Reclamanta a notat că a formulat și a depus la Agenția Achiziții Publice cerere

prealabilă, prin care a solicitat anularea deciziei contestate. Pârâta, la cererea

prealabilă, a emis un răspuns formal, prin care nu a soluționat cerințele înaintate și nici

nu a examinat argumentele invocate în acest sens. Prin urmare, decizia contestată

urmează să fie anulată de către instanța de judecată.

Reclamanta a comunicat că participă la proceduri de achiziții publice desfășurate

de diferite organe de stat de mai mult de 10 ani, și nu a avut pretenții de la autoritățile

contractante față de calitatea produselor livrate altele decât litigiile curente cu Agenția

Națională pentru Siguranța Alimentelor vizate și de această cerere.

Reclamanta a afirmat că a investit și investește permanent mijloace financiare mari

în activitatea sa, veniturile din livrări pe proceduri de achiziții publice reprezintă în

ultimii ani circa 90% din totalul de venituri ale companiei. Deci, o limitare la

participarea în proceduri de achiziții publice, prin introducerea în lista de interdicții,

2

afectează direct proprietatea reclamantei prin introducerea și limitarea considerabilă a

veniturilor sale.

A mai adăugat că, de mai mult timp are în curs de desfășurare câteva litigii judiciare

contra Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, inclusiv un litigiu de încasare

a datoriilor în jur de 3 milioane de lei, pe o procedură de achiziții publice din anul 2015.

Respectiv, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor probabil, are motive pentru

a înlătura societatea de la participarea în proceduri de achiziții publice, din care motiv

a depus „sesizare” la Agenția Achiziții Publice.

În această ordine de idei, introducerea neîntemeiată a reclamantei în lista de

interdicții de către pârât în baza unui demers al Agenției Naționale pentru Siguranța

Alimentelor, care dorește înlăturarea reclamantei de la participare la proceduri de

achiziții publice – printre altele constituie o afectare inadmisibilă a dreptului de a

desfășura activitate comercială cât și o ingerință nepermisă asupra dreptului de

proprietate al reclamantului inclusiv în sensul pct. 1 din primul Pact Adițional la

Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

A invocat dispozițiile art. 26 din Legea contenciosului administrativ, conform

cărora actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care:

a) este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii; b) este ilegal ca fiind emis

cu încălcarea competenței; c) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite.

În ceea ce ține de decizia contestată, pe argumentarea ilegalități sale, la caz sunt

întrunite 2 temeiuri indicate în pct. 2 de mai sus din cele prevăzute de articolul citat din

Legea contenciosului administrativ, și anume, decizia este ilegală atât în fond cât și ca

emisă cu încălcarea procedurii stabilite. Și anume, pe fond, pârâtul, pentru introducerea

în Lista de interdicții invocă un singur temei - prezentarea de acte false de către

reclamant la o licitație publică – prevăzut de pct. 14 subpunct 3) din Regulamentul cu

privire la modul de întocmire a Listei de interdicții a operatorilor economici – aprobat

prin hotărârea Guvernului nr. 1418 din 28 decembrie 2016. În același timp, pârâtul nu

invocă (de altfel la moment nici nu există) o hotărâre sau sentință judecătorească

irevocabilă care ar confirma falsificarea de către reclamantă a careva acte.

Or, pârâtul face referire la o careva sentință din 14 martie 2018, care nu se referă

la reclamantă și din cuprinsul căreia, în redarea pârâtului nu reiese constatarea

falsificării de către reclamantă a careva documente. La fel, pârâtul face referire la un

careva raport de expertiză din 17 ianuarie 2018, care nu denotă altceva decât faptul că

pe un careva document a fost aplicată o ștampilă diferită de impresiunea prezentată

pentru comparație, ceea ce nu denotă falsificarea de către reclamantă a careva

document.

Mai mult, însăși în decizie, pârâta indică că au avut loc modificări în dosarul

normativ-tehnic al vaccinului și nu o prezentare de acte false - prin ce singură reflectă

situația de fapt pe circumstanța dată și anume că atât pârâta, cât și Agenția Națională

pentru Siguranța Alimentelor nu consideră că au fost prezentate careva acte false, ci au

loc modificări în dosarul normativ-tehnic. Odată ce temeiul de fapt invocat de pârât în

decizie, este contrazis de circumstanțele cauzei, rezultă că decizia este emisă

neîntemeiat și contrar prevederilor legii - deci, ilegală în fond.

A afirmat că, la fel, pe partea procedurală se constată evident nerespectarea

procedurii de introducere a reclamantei în Lista de interdicții și anume, pct. 9, 12-17

din Regulamentul citat, aprobat prin hotărârea Guvernului din 28 decembrie 2016. Or,

3

conform pct. 14.3) invocat de pârâtă, - falsificarea de acte la o procedură de achiziții

publice – „nu este necesară întrunirea condiției de survenire a prejudiciului autorității

contractante”. În același timp, conform pct. 9 al Regulamentului citat, includerea în

lista de interdicții se face prin decizie a Agenției Achiziții Publice în cazurile de

autosesizare, la sesizarea autorității contractante care a suportat un prejudiciu sau căreia

i-a fost afectată activitatea ori la sesizarea Agenției Naționale pentru Soluționarea

Contestațiilor în urma realizării atribuțiilor sale.

Prin urmare, invocarea pct. 14.3) al Regulamentului, în cazul „încălcărilor”

invocate de pârât, putea să fie făcută doar în cadrul unei autosesizări sau în cadrul

sesizării făcute de Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor.

Respectiv în cazul dat, emiterea deciziei în baza pct. 14.3) din Regulament, făcută

în baza sesizării autorității contractante în condițiile în care decizia în baza pct. 14.3)

nu putea fi emisă în baza sesizării autorității contractante, constituie o încălcare de

procedură ce duce la nulitatea deciziei. De asemenea, nu au fost respectate condițiile

prevăzute de pct. 12 al Regulamentului cât și termenul de sesizare prevăzute de

Regulament. După cum a fost menționat, actele la care face referire pârâtul în decizia

sa, nu au fost anexate la decizie și nu au fost prezentate reclamantului nici în cadrul

examinării cererii prealabile.

Având în vedere inversarea sarcinii probațiunii pe litigii de contencios

administrativ efectul defavorabil al neprezentării respective cade integral pe pârât. Prin

urmare, odată ce se constată că decizia din 18 iunie 2018 a Agenției Achiziții Publice

este ilegală în fond ca fiind emisă contrar prevederilor legale, cât și cu încălcarea

procedurii stabilite, instanța urmează să dispună anularea deciziei.

Astfel, Firma de Producție și Comerț „Decebal-Impex” Societate cu Răspundere

Limitată a solicitat anularea deciziei nr. 19/18 din 18 iunie 2018 a Agenției Achiziții

Publice nr. 19/18 din 18 iunie 2018 cu privire la înscrierea sa în Lista de interdicție a

operatorilor economici.

Prin încheierea protocolară din 7 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, în proces a fost atrasă în calitate de intervenient accesoriu – Agenția Națională

pentru Siguranța Alimentelor.

Prin hotărârea din 16 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Firma de Producție și Comerț

„Decebal-Impex” Societate cu Răspundere Limitată.

Cu respectarea dispozițiilor art. 232 din Codul administrativ, la data de 14 iulie

2021, Firma de Producție și Comerț „Decebal-Impex” Societate cu Răspundere

Limitată, reprezentată de avocatul Gheorghe Botezatu, a depus cerere de apel

nemotivată, iar la 29 septembrie 2021, motivarea apelului împotriva hotărârii instanței

de fond.

Prin decizia din 5 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul depus

de către Firma de Producție și Comerț „Decebal-Impex” Societate cu Răspundere

Limitată, reprezentată de avocatul Gheorghe Botezatu, și s-a menținut hotărârea din 16

iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Întru consolidarea soluției, instanța de apel a conchis că soluția primei instanțe

privind respingerea acțiunii, este justă și legală, aceasta având la bază cumulul

dovezilor administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată aprecierea

juridică cuvenită, iar de către apelant nu au fost prezentate careva probe suplimentare

4

în vederea demonstrării netemeiniciei concluziilor invocate de instanța de fond în

hotărârea motivată. Or, la examinarea cauzei s-a stabilit că operatorul economic Firma

de Producție și Comerț „Decebal-Impex” Societate cu Răspundere Limitată a prezentat

documente false în cadrul procedurii de achiziție nr. 17/03139 din 5 octombrie 2017

pentru achiziționarea vaccinului antirabic oral pentru animalele carnivore din fauna

sălbatică, inițiată de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor.

Instanța inferioară a reținut că instanța de fond corect a apreciat ca neîntemeiat

argumentul Firmei de Producție și Comerț „Decebal-Impex” Societate cu Răspundere

Limitată referitor la faptul că, până la o hotărâre sau sentință irevocabilă, aplicarea unei

alte ștampile pe documentul „Package Leaflet For: Lysvulpen peroralsuspension”

situat la pagina 139, 140, și 141 respectiv a dosarului licitației publice nr. 17/03139 din

5 octombrie 2017 pentru achiziționarea vaccinului antirabic oral pentru animalele

carnivore din fauna sălbatică, nu ar putea fi considerată o probă a falsificării. Or, la

materialele cauzei este anexat Raportul de expertiză judiciară tehnică nr. 34/12/1- R135

din 17 ianuarie 2018, valabil, în partea finală a căruia sunt expuse concluziile

expertului, potrivit cărora se confirmă faptul neconformității ștampilei aplicate pe

documentul „Package Leaflet For: Lysvulpen peroralsuspension” situat la pagina 139,

140, și 141 respectiv a Dosarului licitației publice nr. 17/03139 din 5 octombrie 2017

pentru achiziționarea vaccinului antirabic oral pentru animalele carnivore din fauna

sălbatică clișeului de ștampilă „Bioveta, a.s., Ivanovice na Hane, Komenskeho 212/12,

Czech Republic, tel. 00420517318615, fax. 00420517363319” cu ștampila

impresiunea căreia a fost prezentată expertului în calitate de model de comparație.

La data de 19 aprilie 2022, Firma de Producție și Comerț „Decebal-Impex”

Societate cu Răspundere Limitată a depus recurs nemotivat, iar la 5 iulie 2022

motivarea recursului împotriva deciziei din 5 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În argumentarea cererii de recurs cu reiterarea motivelor de drept și de fapt anterior

invocate, recurentul a indicat că hotărârile contestate urmează a fi casate, deoarece

instanțele de judecată la adoptarea acestora nu au aplicat legea care trebuia să fie

aplicată.

A menționat că instanța de apel în loc să examineze probele din dosar față de

argumentele apelului, a repetat poziția primei instanțe precum că indicarea într-un

raport de constatare tehnico-științifică – că o impresiune de ștampilă pe prospectul

vaccinului veterinar de companie este diferită de modelul ștampilei prezentat pentru

comparație – este suficient pentru a constata că prospectul vaccinului este falsificat.

Referitor la celelalte argumente ale apelului instanța de apel în general nu le-a

examinat, ci a indicat că nu pot fi reținute, deoarece „se combat cu cele invocate”, fără

să facă cel puțin o expunere și o analiză a argumentelor respective (inclusiv lipsa de

competență procedurală a intimatului de emitere a deciziei în caz de sesizare de la

autoritatea contractantă în baza pct. 14 alin. (3) din hotărârea Guvernului nr. 1418).

A specificat că instanțele ierarhic inferioare nu au aplicat dispozițiile pct. 14.3

coroborat cu pct. 9 din Regulamentul aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 1418, cu

toate că trebuiau să le aplice – ceea ce constituie o încălcare de drept.

A precizat că, la caz instanțele de judecată urmau să constate circumstanțele

descrise și să aplice art. 361 din Codul penal, art. 8 din Codul de procedură penală, pct.

5

14.3 din Regulamentul aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 1418, însă nu le-au

aplicat.

A susținut că atât instanța de apel cât și instanța de fond nu au examinat probele

enumerate, nu s-au expus concluziile sale asupra probelor respective, nu au pus probele

menționate la baza hotărârilor sale, fapt pe care au ajuns la concluzii eronate pe fondul

cauzei și au pronunțat soluții pe care le consideră incorecte.

În drept, și-a întemeiat cererea de recurs în baza prevederilor ar. 20, 126-127 din

Constituție, pct. 9, 12, 14 din Regulamentul cu privire la modul de întocmire a Listei

de interdicție a operatorilor economici aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 1418 din

28 decembrie 2016, art. 361din Codul penal, art. 8 din Codul de procedură penală, art.

20, 140, 141, 166-167, 195, 224, 232, 248 din Codul administrativ, art. 5-7, 33, 56, 60,

123, 166, 167, 238-241, 432, 445 din Codul de procedură civilă.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii

Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 1 aprilie 2019.

În corespundere cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Conform art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În temeiul art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 5 aprilie 2022,

dispozitivul deciziei fiind notificat recurentului/reprezentantului, la data de 11 aprilie

2022, prin intermediul poștei electronice (f.d.36, Vol. II).

Totodată, decizia motivată din 5 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată recurentei/reprezentantului, prin intermediul poștei electronice, la 20 iunie

2022 (f.d.37, Vol. II).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Firma de Producție și Comerț „Decebal-Impex”

Societate cu Răspundere Limitată, s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul

în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

Prin referința depusă la data de 22 iulie 2022, Agenția Națională pentru Siguranța

Alimentelor a solicitat respingerea cererii de recurs depusă de către Firma de Producție

și Comerț „Decebal-Impex” Societate cu Răspundere Limitată, ca neîntemeiată.

Prin referința depusă la 4 august 2022, Agenția Achiziții Publice a solicitat

respingerea cererii de recurs, ca fiind nefondată și lipsită de temei juridic.

6

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de către Firma de Producție și

Comerț „Decebal-Impex” Societate cu Răspundere Limitată, în raport cu materialele

cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel

ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de

drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

7

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot

fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de către Firma de Producție și Comerț „Decebal-Impex” Societate cu Răspundere

Limitată.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de către Firma de Producție și Comerț „Decebal-Impex” Societate

cu Răspundere Limitată, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Iurie Bejenaru

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

8