3ra-218/18 — anularea actelor administrative

3ra-218/18 — anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 3ra-218/18

Prima instanță: Jud. Buiucani, mun. Chișinău (jud. R. Pascari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru)

D E C I Z I E

23 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecător: Iulia Sîrcu

Judecători: Galina Stratulat, Dumitru Visternicean

Nina Vascan, Nicolae Craiu

examinând recursurile declarate de către Agenția Națională pentru Siguranța

Alimentelor și Agenția Achiziții Publice,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Firma de Producție și

Comerț „Decebal Impex” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Agenției

Naționale pentru Siguranța Alimentelor și Agenției Achiziții Publice, intervenienți

accesorii Societatea cu Răspundere Limitată „Vetzooagro” și Societatea cu Răspundere

Limitată „Vetfarm” cu privire la anularea actelor administrative,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 octombrie 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, a fost admis

apelul declarat de Firma de Producție și Comerț „Decebal Impex” Societate cu

Răspundere Limitată și casată parțial hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău

din 14 aprilie 2016,

c o n s t a t ă:

La 17 august 2015, Firma de Producție și Comerț „Decebal Impex” Societate cu

Răspundere Limitată s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Agenția

Națională pentru Siguranța Alimentelor și Agenția Achiziții Publice, intervenienți

accesorii Societatea cu Răspundere Limitată „Vetzooagro” și Societatea cu Răspundere

Limitată „Vetfarm” privind anularea actelor administrative.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că este o persoană juridică care

activează pe teritoriul Republicii Moldova, genul principal de activitate fiind: importul

și comercializarea vaccinurilor, dispozitivelor medicale, produselor farmaceutice

veterinare, etc.

1

Menționează că în luna ianuarie 2015, Agenția Națională pentru Siguranța

Alimentelor a anunțat licitația nr. 14/02820 din 16 februarie 2015 pentru achiziționarea

de vaccinuri, antigenuri, dezinfectanți, scule și accesorii. Conform condițiilor de

calificare la licitație a fost indicat că ofertanții vor prezenta obligatoriu certificat GMP

de la producător ca o condiție de calificare la licitație. Firma de Producție și Comerț

„Decebal Impex” Societate cu Răspundere Limitată a prezentat oferta, dar Agenția

Națională pentru Siguranța Alimentelor a anulat licitația în condiții obscure.

Afirmă reclamantul că ulterior, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a

anunțat licitația 15/00665 referitor la același obiect de achiziții. Condițiile de participare

la licitație au prevăzut similar prezentarea obligatorie a certificatului GMP și ISO de la

producător drept condiție de calificare la licitație, însă și această licitație a fost anulată

de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor.

Explică reclamantul că la data de 12 iunie 2015 Agenția Națională pentru

Siguranța Alimentelor a publicat în buletinul achizițiilor publice nr.44 anunțul despre

licitația publică repetată cu același obiect de achiziții ca și cele două licitații anulate

anterior - nr.15/01400 pentru vaccinuri, antigenuri, dezinfectanți, scule și accesorii. De

aceasta dată însă, față de condițiile de calificare enunțate în documentația de participare

la cele două licitații anterioare anulate, a fost indicată ca o condiție de calificare

prezentarea certificatului ISO sau GMP pentru toate tipurile de vaccinuri și tuberculin.

Drept urmare, consideră reclamantul că Agenția Națională pentru Siguranța

Alimentelor ilegal a favorizat mai multe companii importatoare de produse veterinare

de la producători care nu dețin certificat GMP.

Relatează că apreciind această prevedere ca fiind una neconformă legislației, la 12

iunie 2015 a depus o contestație la Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor și

Agenția Achiziții Publice, prin care a solicitat rectificarea pachetului de documente la

licitația menționată, însă cererea sa a fost respinsă.

Opinează reclamantul că, obligativitatea prezentării certificatului GMP este

confirmată de însăși Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor în răspunsul său

către Societatea cu Răspundere Limitată „Vetzooagro”, în care aceasta a invocat

prevederea imperativă a Hotărârii Guvernului nr. 93 din 15 februarie 2012 p. 4 al

Anexei nr. 1, în care se indică că importatorii de medicamente de uz veterinar sunt

obligați să prezinte autorității sanitar-veterinare competente documente confirmatoare

că acestea au fost produse de producători autorizați conform standardelor de bună

practică de producere.

Afirmă reclamantul că luând în vedere modificările ilegale introduse de Agenția

Națională pentru Siguranța Alimentelor, aceasta a admis spre participare la licitație a

unor companii ce au făcut oferte cu produse veterinare incluse de la producători care nu

dețin certificat GMP, prin ce s-a încălcat legislația în vigoare și drepturile sale, care

conformându-se legii a contractat cu producători autorizați deținători de certificate GMP

și a prezentat oferta potrivit cerințelor de calificare.

Mai menționează că majoritatea ofertanților la licitație au inclus în oferta TVA la

cota de 20% necătând la faptul că la data licitației la produsele veterinare respective se

2

aplica cota redusă de 8%, ceea ce este ilegal. Cu toate acestea, Agenția Națională pentru

Siguranța Alimentelor nu a descalificat întreprinderile care au prezentat oferte incorecte

cu cota de TVA greșită.

În drept, reclamantul își întemeiază acțiunea în baza prevederilor Legii privind

achizițiile publice nr. 96 din 13 aprilie 2007; Legii contenciosului administrativ nr. 793

din 10 februarie 2000, art. 5-7, 33, 56, 60, 166, 167 din Codul de Procedură Civilă.

În urma concretizării cerințelor, solicită reclamantul anularea deciziei Agenției

Achiziții Publice nr. 336/15 din 8 iulie 2015, anularea actului Agenției Naționale pentru

Siguranța Alimentelor prin care a fost respinsă contestația nr. 01-6/1062 din 23 iunie

2015, obligarea Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor de a introduce ca

cerință de calificare în documentele de licitație pe licitația nr. 15/01400 prezentarea

obligatorie a certificatului GMP de la producător, obligarea Agenției Naționale pentru

Siguranța Alimentelor de a descalifica toți ofertanții la licitația nr. 15/01400 care nu

dețin certificat GMP de la producător, obligarea Agenției Naționale pentru Siguranța

Alimentelor de a descalifica toți ofertanții la licitația nr. 15/01400 care au indicat în

ofertă cota de 20 % TVA, anularea deciziei Agenției Naționale pentru Siguranța

Alimentelor nr. 01-6/1428 din 20 august 2015 privind desemnarea câștigătorilor la

licitația nr. 15/01400 în partea ce ține de loturile nr. 1-8 inclusiv și procesul-verbal al

grupului de lucru cu privire la evaluarea ofertelor nr. 15/01400 din 18 august 2015,

anularea deciziei Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor din 9 septembrie

2015 privind respingerea contestației reclamantului precum și încasarea cheltuielilor de

judecată.

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 4 decembrie 2015 au fost

atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii Societatea cu Răspundere Limitată

„Vetzooagro” și Societatea cu Răspundere Limitată „Vetfarm”.

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 1 aprilie 2016 a fost

admisă cererea reclamantului prin care a solicitat restituirea cererii de concretizare a

acțiunii.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 14 aprilie 2016, cererea de

chemare în judecată înaintată de Firma de Producție și Comerț „Decebal Impex”

Societate cu Răspundere Limitată a fost admisă parțial.

S-a constatat ca fiind neîntemeiat refuzul Agenției Naționale pentru Siguranța

Alimentelor nr. 01-6/1062 din 23 iunie 2015 la contestația Firmei de Producție și

Comerț „Decebal Impex” Societate cu Răspundere Limitată din 12 iunie 2015.

S-a anulat decizia Agenției Achiziții Publice nr. 336/15 din 8 august 2015 în partea

ce ține de respingerea contestației din 12 iunie 2015 depusă de Firma de Producție și

Comerț „Decebal Impex” Societate cu Răspundere Limitată.

S-a anulat procesul-verbal al grupului de lucru a Agenției Naționale pentru

Siguranța Alimentelor cu privire la evaluarea ofertelor nr. 15/01400/001 din 18 august

2015 la procedura de achiziție publică nr. 15/01400 din 13 iulie 2015, în partea ce ține

de rezultatele evaluării ofertelor pentru loturile nr. 1-8.

3

S-a anulat decizia Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor nr. 01-6/1428

din 20 august 2015 privind desemnarea câștigătorilor la licitația nr. 15/01400 în partea

ce ține de loturile nr. 1-8. În rest cerințele înaintate de Firma de Producție și Comerț

„Decebal Impex” Societate cu Răspundere Limitată au fost respinse ca neîntemeiate.

S-a admis parțial cererea Firmei de Producție și Comerț „Decebal Impex” Societate

cu Răspundere Limitată privind compensarea cheltuielilor de judecată și cheltuielilor de

executare.

S-a încasat în mod solidar de la Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor și

Agenția Achiziții Publice în beneficiul Firmei de Producție și Comerț „Decebal Impex”

Societate cu Răspundere Limitată cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 12 480 de

lei, inclusiv 10 000 de lei pentru serviciile de asistență juridică și 2 840 de lei cheltuieli

de executare.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie 2016 au fost respinse

apelurile declarate de către Firma de Producție și Comerț „Decebal Impex” Societate cu

Răspundere Limitată și Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor și s-a menținut

hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 14 aprilie 2016.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 12 aprilie 2017 au fost admise

recursurile declarate de Firma de Producție și Comerț „Decebal Impex” Societate cu

Răspundere Limitată și Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, s-a casat

decizia Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie 2016 și s-a remis cauza spre

rejudecare în aceeași instanță, în alt complet de judecată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10 octombrie 2017 a fost respins apelul

declarat de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor și s-a admis apelul depus de

Firma de Producție și Comerț „Decebal Impex” Societate cu Răspundere Limitată. S-a

casat parțial hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 14 aprilie 2016, în

partea respingerii parțiale a cerințelor Firmei de Producție și Comerț „Decebal Impex”

Societate cu Răspundere Limitată și în aceasta parte a fost emisă o nouă hotărâre prin

care: s-a constatat nulitatea contractului nr. 58/LP din 25 august 2015, încheiat între

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor și Societatea cu Răspundere Limitată

„Vetzooagro” și a contractului nr. 57/LP din 25 august 2015, încheiat între Agenția

Națională pentru Siguranța Alimentelor și Societatea cu Răspundere Limitată

„Vetfarm”, în ambele cazuri cu repunerea părților contractelor la poziția inițială.

S-a anulat decizia Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor din 09

septembrie 2015 privind respingerea contestației depusă de Firma de Producție și

Comerț „Decebal Impex” Societate cu Răspundere Limitată referitor la anularea

rezultatelor licitației nr. 15/01400. În rest, hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 14 aprilie 2016 a fost menținută fără modificări.

La data de 8 decembrie 2017, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a

declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 octombrie 2017,

solicitând admiterea acestuia și casarea integrală a deciziei instanței de apel.

În motivarea cererii de recurs a indicat că nu este de acord cu decizia contestată, o

considera neîntemeiată și pasibilă de a fi casată din considerentele ce urmează. Instanța

4

de apel a aplicat eronat normele de drept material (art. 432 alin.(2), lit. a), c) din Codul

de procedură civilă).

Declară că instanța de judecată a remarcat eronat faptul că întreprinderile din

domeniul medicamentelor de uz veterinar și produselor farmaceutice veterinare sunt

obligați să prezinte organelor competente certificatul GMP, întrucât nu există nici o

mențiune explicită cu privire la prezentarea unui certificat confirmator exact. Mai mult

ca atât, instanța a invocat greșit în decizia sa aplicabilitatea în prezentul litigiu a

Directivei nr. 91/412/CEE din 23 iulie 1991 de stabilire a principiilor și orientărilor de

bună practică de fabricație pentru medicamentele de uz veterinar, întrucât actele juridice

ale Uniunii Europene nu au aplicabilitate directă în Republica Moldova, invocarea

acestora fiind nejustificată și imposibilă din punct de vedere legal.

Explică că instanța de apel nu a luat în considerare argumentul Agenției precum că,

obiectul licitațiilor publice preconizate este achiziționarea vaccinurilor, antigenurilor,

dezinfectanților, care nu se încadrează în noțiunea de medicamente de uz veterinar.

Afirmă că, instanța ierarhic inferioară a apreciat arbitrat probele anexate la

materialele dosarului.

Tot, la 8 decembrie 2017, Agenția Achiziții Publice nefiind de acord cu decizia sus

menționată a declarat recurs, prin care a solicitat casarea integrală a acesteia și casarea

parțială a hotărârii instanței de fond în partea admiterii cerinței privind încasarea

cheltuielilor de judecată și cheltuieli de executare.

În motivarea recursului a indicat că decizia instanței de apel este nefondată și

pasibilă de a fi casată.

Indică recurentul că Curtea de Apel Chișinău nu a luat în vedere că identificarea

necesităților și stabilirea cerințelor pentru procedura de licitație ține strict de competența

autorității contractante, în cazul dat Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor și

nicidecum de Agenția Achiziții Publice.

Astfel, consideră că solicitarea de excludere a certificatului GMP din documentația

pentru licitația nr. 15/01400 din 13 iulie 2015, ține de competența Agenției Naționale

pentru Siguranța Alimentelor.

Invocă prevederile art. 9 din Legea privind achizițiile publice nr. 96-XVI din 13

aprilie 2007, potrivit căruia atribuțiile Agenției Achiziții Publice țin strict de procedura

de achiziții publică nu și de caracteristicile sau careva certificări/includerea sau

excluderea anumitor cerințe din documentele de licitație.

Totodată, afirmă că instanța de apel neîntemeiat a dispus încasarea în mod solidar a

cheltuielilor de judecată și a cheltuitelor de executare, Agenției Achiziții Publice fiindu-

i impuse restituirea unor sume de bani pentru acțiuni improprii, care sunt contrare

prevederilor Legii privind achizițiile publice nr. 96-XVI din 13 aprilie 2007.

Conform art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 10 octombrie 2017. Astfel, se

reține că recurenții s-au conformat cerințelor legale menționate și au declarat recursurile

la data de 8 decembrie 2017, în termen.

5

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 28 martie 2018, recursurile declarate

de către Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor și Agenția Achiziții Publice, au

fost considerate admisibile fiind transmise pentru a fi examinate în fond.

În conformitate cu art. 441 și art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează

fondul recursului, verificând în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de

către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi probe.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge

recursul declarat de către Agenția Achiziții Publice, a admite recursul declarat de

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, cu casarea deciziei Curții de Apel

Chișinău și transmiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În conformitate cu art. 358 alin. (1) din Codul de procedură civilă, hotărârile

pronunțate în primă instanță de judecătorii pot fi atacate cu apel la curțile de apel de

drept comun.

În corespundere cu art. 430 lit. a) din Codul de procedură civilă, sunt în drept să

declare recurs părțile și alți participanți la proces.

Conform art. 429 alin. (4) din Codul de procedură civilă, nu pot fi atacate cu recurs

deciziile de trimitere a cauzei la rejudecare ce nu se supun nici unei căi de atac, nici

hotărârile în a căror privință persoanele indicate la art.430 nu au folosit calea de apel,

din moment ce legea prevede această cale de atac, sau în privința cărora apelul a fost

retras în modul prevăzut la art. 374.

Din actele cauzei rezultă că Agenția Achiziții Publice nu a atacat cu apel hotărârea

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 14 aprilie 2016, respectiv, nu a folosit calea

de atac apelul și nu este în drept să declare recurs împotriva deciziei instanței de apel.

Cât privește recursul declarat de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor

se menționează următoarele.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile

în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, săvârșirea altor

încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a

pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

6

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

După cum rezultă din materialele cauzei, la 12 iunie 2015 Agenția Națională

pentru Siguranța Alimentelor a publicat în buletinul achizițiilor publice nr. 44 anunțul

despre licitația publică repetată cu același obiect de achiziții ca și la 2 licitații anulate

anterior- pentru vaccinuri, antigenuri, dezinfectanți, scule și accesorii. Drept condiție de

calificare fiind indicată prezentarea certificatului ISO sau GMP pentru toate tipurile de

vaccin și turbeculin.

Tot, la aceeași dată Firma de Producție și Comerț „Decebal Impex” Societate cu

Răspundere Limitată a depus contestația nr. 36 la Agenția Achiziții Publice și Agenția

Națională pentru Siguranța Alimentelor, potrivit căruia a solicitat rectificarea pachetului

de documente la licitația sus specificată (f.d.130-132, Vol. I).

Prin răspunsul nr. 01-6/1062 din 23 iunie 2015, Agenția Națională pentru Siguranța

Alimentelor a respins solicitările reclamantului (f.d.133-134, Vol. I).

Ulterior, la 25 iunie 2015 Firma de Producție și Comerț „Decebal Impex” Societate

cu Răspundere Limitată a depus la Agenția Achiziții Publice dezacordul cu nr. 43, prin

care a solicitat întreprinderea măsurilor în privința încălcărilor comise de Agenția

Națională pentru Siguranța Alimentelor (f.d.135-137, Vol. I).

Conform deciziei din 8 iulie 2015, emisă de către Agenția Achiziții Publice

contestația reclamantului din 12 iunie 2015 a fost respinsă (f.d.139-143, Vol. I).

Nefiind de acord cu decizia respectivă, la 17 august 2015, Firma de Producție și

Comerț „Decebal Impex” Societate cu Răspundere Limitată s-a adresat cu cerere de

chemare în judecată către Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor și Agenția

Achiziții Publice, intervenienți accesorii Societatea cu Răspundere Limitată

„Vetzooagro” și Societatea cu Răspundere Limitată „Vetfarm”, solicitând anularea

deciziei Agenției Achiziții Publice nr. 336/15 din 8 iulie 2015, anularea actului Agenției

Naționale pentru Siguranța Alimentelor prin care a fost respinsă contestația nr. 01-

6/1062 din 23 iunie 2015, obligarea Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor de

a introduce ca cerință de calificare în documentele de licitație pe licitația nr. 15/01400

prezentarea obligatorie a certificatului GMP de la producător, obligarea Agenției

Naționale pentru Siguranța Alimentelor de a descalifica toți ofertanții la licitația nr.

15/01400 care nu dețin certificat GMP de la producător, obligarea Agenției Naționale

pentru Siguranța Alimentelor de a descalifica toți ofertanții la licitația nr. 15/01400 care

au indicat în ofertă cota de 20 % TVA, anularea deciziei Agenției Naționale pentru

Siguranța Alimentelor nr. 01-6/1428 din 20 august 2015 privind desemnarea

câștigătorilor la licitația nr. 15/01400 în partea ce ține de loturile nr. 1-8 inclusiv și

procesul-verbal al grupului de lucru cu privire la evaluarea ofertelor nr. 15/01400 din 18

august 2015, anularea deciziei Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor din 9

septembrie 2015 privind respingerea contestației reclamantului precum și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Instanța de fond, judecând cauza, prin hotărârea din 14 aprilie 2016, a admis parțial

cererea de chemare în judecată înaintată de Firma de Producție și Comerț „Decebal

7

Impex” Societate cu Răspundere Limitată. A constatat ca fiind neîntemeiat refuzul

Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor nr. 01-6/1062 din 23 iunie 2015 la

contestația Firmei de Producție și Comerț „Decebal Impex” Societate cu Răspundere

Limitată din 12 iunie 2015. A anulat decizia Agenției Achiziții Publice nr. 336/15 din 8

august 2015 în partea ce ține de respingerea contestației din 12 iunie 2015 depusă de

Firma de Producție și Comerț „Decebal Impex” Societate cu Răspundere Limitată. A

anulat procesul-verbal al grupului de lucru a Agenției Naționale pentru Siguranța

Alimentelor cu privire la evaluarea ofertelor nr. 15/01400/001 din 18 august 2015 la

procedura de achiziție publică nr. 15/01400 din 13 iulie 2015, în partea ce ține de

rezultatele evaluării ofertelor pentru loturile nr. 1-8. A anulat decizia Agenției Naționale

pentru Siguranța Alimentelor nr. 01-6/1428 din 20 august 2015 privind desemnarea

câștigătorilor la licitația nr. 15/01400 în partea ce ține de loturile nr. 1-8. În rest, a

respins ca neîntemeiate cerințele înaintate de Firma de Producție și Comerț „Decebal

Impex” Societate cu Răspundere Limitată. A admis parțial cererea Firmei de Producție

și Comerț „Decebal Impex” Societate cu Răspundere Limitată privind compensarea

cheltuielilor de judecată și cheltuielilor de executare. A dispus încasarea în mod solidar

din contul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor și Agenției Achiziții Publice

în beneficiul Firmei de Producție și Comerț „Decebal Impex” Societate cu Răspundere

Limitată cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 12 480 de lei, inclusiv 10 000 de lei

pentru serviciile de asistență juridică și 2 840 de lei cheltuieli de executare.

Instanța de apel, verificând legalitatea hotărârii instanței de fond, prin decizia din

10 octombrie 2017, a respins apelul declarat de Agenția Națională pentru Siguranța

Alimentelor și a admis apelul depus de Firma de Producție și Comerț „Decebal Impex”

Societate cu Răspundere Limitată. A casat parțial hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 14 aprilie 2016, în partea respingerii parțiale a cerințelor Firmei de

Producție și Comerț „Decebal Impex” Societate cu Răspundere Limitată și în această

parte a emis o nouă hotărâre prin care: a constatat nulitatea contractului nr. 58/LP din 25

august 2015, încheiat între Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor și Societatea

cu Răspundere Limitată „Vetzooagro” și a contractului nr. 57/LP din 25 august 2015,

încheiat între Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor și Societatea cu

Răspundere Limitată „Vetfarm”, în ambele cazuri cu repunerea părților contractelor la

poziția inițială. A anulat decizia Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor din 9

septembrie 2015 privind respingerea contestației depusă de Firma de Producție și

Comerț „Decebal Impex” Societate cu Răspundere Limitată referitor la anularea

rezultatelor licitației nr. 15/01400. În rest, a menținut fără modificări hotărârea

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 14 aprilie 2016.

În susținerea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că în speță odată ce s-a

stabilit ilegalitatea actelor juridice ce au stat la baza încheierii contractelor nr. 58/LP și

57/LP din 25 august 2015, urmează a fi constatată și nulitatea acestora.

Dat fiind că reclamantul și-a retras cerința de constatare a nulității contractelor sus

specificate, instanța din oficiu s-a expus în privința acesteia.

8

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție analizând situația de fapt din prezenta speță, în coroborare cu probele anexate la

dosar, menționează că, decizia instanței de apel este una nemotivată, concluziile fiind

relatate într-o formă evazivă, incertă, neavând putere de convingere, fără a fi dată o

apreciere cuvenită pretențiilor formulate în prezentul litigiu, în raport cu actele anexate

la materialele dosarului, precum și normelor de drept, ce reglementează acest aspect,

fapt ce contravine prevederilor art. 239 și art. 241 alin. (5) din Codul procedură civilă.

Or, analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt și de drept,

care i-au format convingerea în sensul unei anumite soluții trebuie să fie clară și simplă,

precisă, conchisă și fermă, să aibă puterea de convingere.

În conformitate cu prevederile art. 216 din Codul civil, actul juridic este nul în

temeiurile prevăzute de prezentul cod.

Potrivit art. 217 din Codul civil, nulitatea absolută actului juridic poate fi invocată

de orice persoană care are un interes născut și actual. Instanța de judecată o invocă din

oficiu.

Conform art. 220 alin. (1) din Codul civil, actul juridic sau clauza care contravin

normelor imperative sunt nule dacă legea nu prevede altfel. Prin act juridic ce

contravine legii se va înțelege nu numai actul încheiat cu nerespectarea prevederilor

legii, dar și cel încheiat cu nerespectarea prevederilor fixate în actele normative

subordonate legii (instrucțiuni, regulamente, alte acte ministeriale sau departamentale).

În acest sens, art. 82 alin. (2) din Legea privind achizițiile publice nr. 131 din 3

iulie 2015, reglementează cazurile în care instanța judecătorească constată nulitatea

contractului de achiziții publice, și anume: a) autoritatea contractantă a atribuit

contractul fără să respecte obligațiile referitoare la publicarea unui anunț sau unei

invitații de participare, conform prevederilor prezentei legi; b) au fost încălcate

prevederile art.31, dacă această încălcare a privat operatorul economic interesat de

posibilitatea de a formula o cale de atac înainte de încheierea contractului, în cazul în

care această încălcare este combinată cu încălcarea altor dispoziții privind achizițiile

publice, dacă această din urmă încălcare a afectat șansele operatorului economic

interesat de a obține contractul; c) autoritatea contractantă nu a respectat prevederile

art.58 alin.(19) sau ale art.59 alin.(13)–(17).

În continuare, se menționează că, potrivit art. 219 alin. (1) din Codul civil, actul

juridic nul încetează cu efect retroactiv din momentul încheierii. Dacă din conținutul său

rezultă că poate înceta numai pentru viitor, actul juridic nu va produce efecte pentru

viitor.

Din textul deciziei contestate se denotă că instanța de apel nu a verificat dacă la caz

sancțiunea nulității poate avea efect retroactiv și dacă este posibilă repunerea părților în

poziție inițială în cazul în care obligațiile contractuale sunt deja executate.

Or, potrivit art. 82 alin.(6) din Legea privind achizițiile publice nr. 131 din 3 iulie

2015, în toate cazurile în care sancțiunea nulității prevăzută la alin. (2) nu poate avea

efect retroactiv, întrucât desființarea obligațiilor contractuale deja executate este

9

imposibilă, instanța judecătorească va aplica, în plus, și sancțiunea prevăzută la alin.(3)

lit. b).

Totodată, instanța de apel nu a luat în considerație și prevederile art. 83 alin. (3)

din Legea privind achizițiile publice nr. 131 din 3 iulie 2015, care statuează că prin

excepție de la prevederile alin.(2), în cazul în care instanța judecătorească consideră,

după analiza tuturor aspectelor relevante, că motive imperative de interes general impun

menținerea efectelor contractului de achiziții publice, aceasta va dispune sancțiuni

alternative după cum urmează: a) limitarea efectelor contractului, prin reducerea

termenului de execuție al acestuia; și/sau b) aplicarea unei amenzi autorității

contractante, cuprinsă între 2% și 15% din valoarea contractului, cuantumul acesteia

fiind invers proporțional cu posibilitatea de a limita efectele contractului conform

prevederilor lit. a).

Prin urmare, instanța ierarhic inferioară urma să verifice dacă nu există motive

imperative de interes general ce ar impune menținerea efectelor contractelor de achiziții

publice. Circumstanța dată este legată și de faptul că însuși reclamantul a renunțat la

acest capăt de cerere, lăsând soluționarea la latitudinea instanței.

Mai mult ca atât, se reține că în speță instanța de apel stabilind ilegalitatea actelor

ce au stat la baza încheierii contractelor nr. 58/LP și 57/LP din 25 august 2015, a

constatat nulitatea acestora, în ambele cazuri cu repunerea părților la poziția inițială.

În temeiul retroactivității efectelor nulității actului juridic civil, părțile revin la

situația în care s-au aflat înainte de încheierea acelui act juridic.

Potrivit art. 219 alin.(2) din Codul civil, fiecare parte trebuie să restituie tot ceea ce

a primit în baza actului juridic nul, iar în cazul imposibilității de restituire, este obligată

să plătească contravaloarea prestației.

Astfel, aplicând prevederile date, instanța judecătorească nu se va limita doar la

faptul indicării asupra repunerii părților în poziția inițială, ci vor indica în dispozitiv, cu

motivarea corespunzătoare în considerentele hotărârii, modalitatea de repunere în

situația anterioară.

Contrar celor indicate, instanța de apel în decizia sa nu s-a expus, în mod expres și

explicit asupra modalității de repunere a părților la poziția inițială (situația anterioară).

Fapt ce constituie o încălcare a principiului clarității hotărârii judecătorești precum și

care ar putea duce la crearea dificultăților într-o eventuală executare a hotărârii, motiv

din care decizia instanței de apel nu poate fi menținută.

Or, în sensul art. 6 alin. (1) din Convenție, instanța de recurs ține să precizeze că,

instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate motivele pe care își

întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale, să

prezinte noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse aprecierii.

Cât privește admiterea cerinței privind anularea deciziei Agenției Naționale pentru

Siguranța Alimentelor din 9 septembrie 2015 privind respingerea contestației

reclamantului, instanța de recurs menționează următoarele.

Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10

februarie 2000, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de

10

lege, printr-un act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorității publice

emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în

parte, a acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel.

Respectiv, la 1 septembrie 2015 reclamantul a depus la Agenția Achiziții Publice

contestația nr. 71, prin care a solicitat obligarea autorității contractante de a anula

rezultatele licitației publice nr. 15/01400 și de a efectua reevaluarea lor.

Prin răspunsul nr. 016/1559 din 9 septembrie 2015, Agenția Națională pentru

Siguranța Alimentelor și-a expus poziția față de contestația înaintată de Firma de

Producție și Comerț „Decebal Impex” Societate cu Răspundere Limitată la 1 septembrie

2015.

Ulterior, prin decizia Agenției Achiziții Publice nr. 460/15 din 21 septembrie 2015,

contestația reclamantului a fost respinsă.

Potrivit art. 3 alin.(1), (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10

februarie 2000, obiect al acțiunii în contenciosul administrativ îl constituie actele

administrative, cu caracter normativ și individual, prin care este vătămat un drept

recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terț. Obiect al acțiunii în

contenciosul administrativ poate fi și nesoluționarea în termenul legal a unei cereri

referitoare la un drept recunoscut de lege.

Nu poate fi considerat drept act administrativ răspunsul, scrisoarea unei autorități

publice care cuprinde poziția privind interpretarea unei legi sau unui act administrativ

normativ, deoarece răspunsul, scrisoarea în cauză nu produce nici un efect juridic față

de persoana care l-a solicitat și respectiv, nu sunt de natură să atingă un drept al

persoanei recunoscut de lege.

În acest context, concluzia instanței de apel este greșită, or, reclamantul de fapt

contestă răspunsul și nu decizia Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor din 9

septembrie 2015, care reprezintă punctul de vedere (poziția) asupra contestației depusă

de Firma de Producție și Comerț „Decebal Impex” Societate cu Răspundere Limitată și

nu-i atinge nici un drept prevăzut de lege.

Tot, relevant la caz este și faptul că instanța de judecată s-a limitat doar la

admiterea pretențiilor privind anularea deciziei Agenției Achiziții Publice nr. 336/15 din

8 august 2017; deciziei Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor nr. 01-6/1428

din 20 august 2015, a procesului-verbal al grupului de lucru al Agenției Naționale

pentru Siguranța Alimentelor, însă ignorând prevederile art. 373 alin. (5) din Codul de

procedură civilă, nu s-a expus asupra argumentelor invocate în cererile de apel, în acest

sens nemotivând dacă actele contestate de reclamant sunt de natură să-i lezeze drepturile

și interesele acestuia.

Or, instanța de apel nu se va referi doar la simpla constatare a faptului temeiniciei

apelului, pretențiilor, deoarece în acest caz decizia apare ca nemotivată.

Prin urmare, se reține că circumstanțele expuse mai sus au rămas fără o apreciere

adecvată din partea instanței de judecată, deși acestea urmau a fi verificate și analizate

minuțios întru soluționarea corectă a litigiului.

11

La fel, soluția instanței de apel nu conține o argumentare clară din care să rezulte

procesul deliberării și adoptării soluției la care s-a ajuns, instanța de recurs fiind în

imposibilitate de a exercita controlul judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice

temeinicia și legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute

de lege.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul declarat de către Agenția Achiziții Publice, a admite recursul declarat de

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, a casa decizia instanței de apel, cu

remiterea cauzei spre rejudecare în Curtea de Apel Chișinău.

La rejudecarea cauzei, se va ține cont de criticile invocate în textul deciziei și se

vor înlătura omisiunile admise de instanța ierarhic inferioară, pentru asigurarea unei

judecări corecte și legale a cauzei.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către Agenția Achiziții Publice.

Se admite recursul declarat de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 10 octombrie 2017, în cauza civilă

intentată la cererea de chemare depusă de Firma de Producție și Comerț „Decebal

Impex” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Agenției Naționale pentru

Siguranța Alimentelor și Agenției Achiziții Publice, intervenienți accesorii Societatea cu

Răspundere Limitată „Vetzooagro” și Societatea cu Răspundere Limitată „Vetfarm” cu

privire la anularea actelor administrative, și se remite cauza spre rejudecare în Curtea de

Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecători Galina Stratulat

Dumitru Visternicean

Nina Vascan

Nicolae Craiu

12