2ra-944/22 — inlocuirea tiglei metalice si a accesoriilor, repararea prejudiciului moral

2ra-944/22 — inlocuirea tiglei metalice si a accesoriilor, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-944/22

2-20113657-01-2ra-07072022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. N. Arabadji)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Pahopol, R. Pulbere, V. Mihaila)

ÎNCHEIERE

17 august 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Eugeniu Chirița,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Eugeniu

Chirița împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Bravo-Profil” cu privire la

înlocuirea integrală a țiglei metalice și accesorii și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 10 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de către Eugeniu Chirița și a fost menținută hotărârea din 30

septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La 16 septembrie 2020, Eugeniu Chirița a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Bravo-Profil cu privire la înlocuirea

integrală a țiglei metalice și accesorii și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în septembrie 2011 a procurat de

la compania SRL ,,Orfonox” (în prezent SRL „Bravo-Profil”) țiglă metalică și

accesorii, fapt confirmat prin oferta de preț și scrisoarea anexată, iar bon de plată nu

i-a fost eliberat. Potrivit scrisorii, dar și a certificatului de garanție, garanția la culoare

este de 10 ani, iar durabilitatea este de 30 de ani.

A menționat că, deoarece țigla metalică a început să se decoloreze neuniform, la

02 ianuarie 2020 a informat pârâtul despre acest fapt, primind un răspuns verbal că

decolorarea este rezultatul condițiilor climaterice.

Reclamantul a susținut că, nefiind de acord cu acest răspuns, în temeiul art. 185

alin. (3) din Legea nr.105/2003 privind protecția consumatorului, prin cererea din 02

ianuarie 2020 a solicitat examinarea decolorării neuniforme. Iar la 10 ianuarie 2020,

reprezentantul SRL „Vegar-Cons”, Grigore Druță a exminat țigla și a constatat

decolorări neuniforme solare, decolorări mecanice, tăierea foilor cu polizorul

1

unghiular.

A comunicat că, prin răspunsul din 30 ianuarie 2020, pârâtul a refuzat

remedierea decolorării neuniforme în perioada de garanție, pe motiv că garanția a fost

pierdută.

Reclamantul a afirmat că nu este de acord cu acest răspuns, deoarece concluzia

specialistului nu poate înlocui raportul de expertiză, iar pârâtul era obligat prin

expertiză să dovedească vina consumatorului în partea ce ține de decolorarea

neuniformă. Concomitent a mai menționat că foile decolorate neuniform nici nu au

fost tăiate, fapt confirmat prin poze.

Suplimentar, reclamantul a subliniat că însăși SRL „Vegar-Cons”, în persoana

lui Grigore Druță a acoperit cea de-a doua casă, unde a fost folosit polizorul

unghiular.

Dat fiind faptul că remedierea defectului nu este posibilă, deoarece țigla este

vopsită de producător, reclamantul consideră că se impune înlocuirea integrală a

acestuia, pe motiv că acoperișul din țiglă metalică îndeplinește două funcții, de

acoperire și decorativă.

Reclamantul a precizat că, având în vedere că s-au decolorat neuniform foile

netăiate, se constată că nerespectarea instrucțiunilor de montare, chiar dacă au avut

loc, în special folosirea polizorului unghiular, nu este cauza decolorării neuniforme.

A subliniat că, potrivit certificatului de garanție și scrisoarea din 2011, garanția

oferă 10 ani la culoare și 30 ani la produsul finit.

A solicitat reclamantul înlocuirea integrală a țiglei metalice și accesorii și

repararea prejudiciului moral în mărime de 51 869 lei.

Prin hotărârea din 30 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-

a respins acțiunea ca neîntemeiată.

La 04 octombrie 2021, Eugeniu Chirița a depus apel nemotivat, iar la 11

ianuarie 2022 a depus apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând

admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri, prin

care să fie admisă acțiunea.

Prin decizia din 10 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de către Eugeniu Chirița și s-a menținut hotărârea din 30 septembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel instanțele de judecată ierarhic inferioare au constatat că,

Eugeniu Chirița a înaintat cerere către SRL „Bravo-Profil”, însă solicitând doar

examinarea cazului decolorării neuniforme a acoperișului casei de locuit, procurat în

septembrie 2011, cerere care și a fost examinată, fiind constatată încălcarea

condițiilor obligatorii stipulate în pct. 3 al „Condițiilor de acordare a garanției”, prin

deteriorarea mecanică comisă în urma montării, reclamantului fiindu-i expediat

răspunsul nr.03E/20 din 30 ianuarie 2020.

Ulterior, Eugeniu Chirița nu a înaintat vreo cerere, precum este stipulat în art. 18

alin. (2) al Legii privind protecția consumatorilor, în care să fie invocate cerințe cu

privire la repararea sau înlocuirea integrală a țiglei metalice și repararea prejudiciului

moral.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au stabilit că, acest fapt se confirmă și

prin răspunsul Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței nr.

2

27/05-2301 din 21 septembrie 2020, prin care s-a constatat că consumatorul Eugeniu

Chirița a adresat către SRL „Bravo-Profil” cerere, prin care a solicitat examinarea

cazului de decolorare neuniformă a acoperișului casei, fără a solicita în esență,

remedierea sau înlocuirea gratuită, restituirea contravalorii produsului, ori reducerea

corespunzătoare a prețului.

S-au reținut ca fiind relevante constatările Agenției pentru Protecția

Consumatorilor și Supravegherea Pieței, care a menționat în răspuns că SRL „Bravo-

Profil” desfășoară activități de import al foliilor de metal în stare vopsită de către

producători din diferite țări, în calitate de materie primă, care ulterior se

recondiționează sau îi modifică caracteristicile acestora, astfel că SRL „Bravo-Profil”

este în imposibilitatea remedierii gratuite a neconformității acoperișului prin vopsirea

plăcilor din țiglă metalică din raționamentul că tehnologia aferentă produsului constă

doar în recondiționarea foliilor de metal care sunt importate în stare vopsită, motiv

pentru care Eugeniu Chirița nu poate solicita repararea produsului neconform de către

SRL „Bravo-Profil” din considerentul că măsura reparatorie respectivă este

imposibilă sau disproporționată, acesta fiind în drept să pretindă la o altă măsură

reparatorie, de exemplu înlocuirea produsului neconform cu depunerea cererii

respective.

S-au reținut ca fiind utile și argumentele reprezentantului SRL „Bravo-Profil”,

care a menționat că Eugeniu Chirița în cererea sa din 02 ianuarie 2020 a invocat

numai faptul constatării cazului decolorării neuniforme a acoperișului casei de locuit,

procurat în septembrie 2011, fără a anexa vreo probă care să confirme procurarea de

la SRL „Bravo-Profil” a țiglei metalice, iar scrisoarea eliberată de SRL „Orfonox”, la

care se face referire ca probă a tranzacției de vînzare-cumpărare, confirmă numai

faptul că o marfă procurată (țiglă metalică, confecții) de Eugeniu Chirița a fost

produsă la firma sus numită, din materia primă a producătorului „Cautinho &

Ferrostaal GMBH Hamburg.

Mai mult ca atât, scrisoarea în cauză nu dispune de dată și număr de înregistrare,

în conținut nu este indicată cantitatea, costul mărfii și când ea a fost eliberată

cumpărătorului. Eugeniu Chirița a invocat ca probă a procurării mărfii și conținutul

unei oferte, însă în acest act fără dată este indicat că el a comandat pentru procurare,

nu țiglă metalică, dar tablă profilată pentru perete, anume „Tablă profilată pentru

perete” sau în traducere „Профнал цветной стеневой”. Referirea lui Eugeniu Chirița

la o foaie în care sînt stipulate „Condițiile de Garanție” pentru tabla cu acoperiș

polimeric, nu poate servi ca temei pentru oferirea unei garanții cu înlocuirea integrală

a țiglei metalice și ultimului nu i-a fost eliberat vreun card de garanție, în care să fie

indicate elementele produsului, perioada și metodele de garanție.

Prin urmare, instanțele de judecată ierarhic inferioare au conchis că Eugeniu

Chirița nu a prezentat probe pertinente întru confirmarea faptelor indicate, iar probele

reținute nu conturează temeinicia cererii în sensul interpretat de către ultimul.

Subsecvent, instanțele de judecată ierarhic inferioare au considerat neîntemeiat

și capătul de cerere cu privire la repararea prejudiciului moral în mărime de 51 869

lei, ca fiind cerință generată de capătul de cerere principal, urmând a fi aplicat, pe

cale de consecință, principiul ,,accesorium sequitur principale”, potrivit căruia

respingerea unei cereri principale are căderea de a respinge toate cererile accesorii și

3

incidentale.

La 15 iunie 2022, Eugeniu Chirița a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel și a hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel.

În motivarea recursului recurentul a invocat că, instanțele de judecată ierarhic

inferioare au interpretat eronat prevederile Legii privind protecția consumatorilor, or,

potrivit acesteia, prin reclamație se subînțelege o declarație scrisă, susținută de

documente probatorii, prin care un comerciant a comis sau este susceptibil să comită

o încălcare a actelor normative care protejează interesele consumatorilor, fapt realizat

prin cererea din 02 ianuarie 2020 în care s-a invocat decolorarea neuniformă a țiglei

metalice, în special a foilor neajustate cu polizorul unghiular.

A menționat că, deoarece prin răspunsul din 30 ianuarie 2020, intimata a refuzat

în satisfacerea cerințelor invocate în cerere, din nota de constatare din 10 ianuarie

2020 rezultă că cererea a fost examinată și se atestă cu certitudine că intimata din

start a respins orice măsură reparatorie, iar înaintarea în scris a unei astfel de cerințe

nu mai era relevantă.

Consideră recurentul că probele prezentate au fost apreciate greșit, în special

cererea din 10 ianuarie 2020, nota de constatare din 10 ianuarie 2020 și răspunsul din

30 ianuarie 2020. Mai mult, instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au dat

apreciere răspunsului din 30 ianuarie 2020, în raport cu probele invocate.

Prin notificarea din 07 iulie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în

adresa SRL „Bravo-Profil” copia recursului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței (f. d. 135).

Prin referința din 04 august 2022, SRL „Bravo-Profil” a solicitat declararea

recursului ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat în

adresa participanților la proces, copia deciziei contestate la 08 iunie 2022, prin

intermediul poștei electronice. (f.d. 129-verso)

Astfel, recursul declarat la 15 iunie 2022 este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

4

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Eugeniu Chirița nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură

civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recursuri nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter nedevolutiv

și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul

5

declarat de către Eugeniu Chirița, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Eugeniu Chirița ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Eugeniu Chirița se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

6