2ra-702/22 — constatarea incalcarii dreptului la executare in termen rezonabil a hotararii judecatoresti si repararea prejudiciului

2ra-702/22 — constatarea incalcarii dreptului la executare in termen rezonabil a hotararii judecatoresti si repararea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-702/22

2-21036998-01-2ra-18052022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. V. Gîrleanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, I. Secrieru, M. Anton)

ÎNCHEIERE

29 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Eugeniu Chirița,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Eugeniu Chirița

împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu executorul judecătoresc

Augustin Bodrug cu privire la constatarea încălcării dreptului la executare în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 24 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de către Eugeniu Chirița și a fost menținută hotărârea din

15 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La 11 martie 2021, Eugeniu Chirița a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu executorul judecătoresc

Augustin Bodrug cu privire la constatarea încălcării dreptului la executare în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, prin încheierea nr. 532 din 29 mai

2020 a fost pornită procedura de executare, însă prin încheierea nr. 532 din 19

octombrie 2020 procedura de executare a fost încetată.

A menționat că, nefiind de acord cu încheierea de încetare, a contestat-o, instanța

de judecată obligând executorul judecătoresc să prezinte explicațiile pe caz până la

data de 25 noiembrie 2020, însă explicațiile au fost depuse la oficiul poștal la data de

27 noiembrie 2020, iar prin încheierea din 04 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru s-a constatat că actul întocmit de debitor nu corespunde documentului

executoriu și se impune continuarea procedurii de executare nr. 532.

A afirmat că, procedura de executare silită a durat din 29 mai 2020, până la 04

decembrie 2020, și respectiv până la depunerea acțiunii, iar obligația nu a fost

1

executată, deși procedurile judiciare au durat din 11 mai 2015 până la 28 ianuarie

2020 și procedura de executare amiabilă de la 28 ianuarie 2020 până la 29 mai 2020.

Reclamantul a precizat că, de fapt prin încheierea nr. 819 din 31 iulie 2020 a fost

pornită o altă procedură de executare, însă prin încheierea nr. 819 din 19 octombrie

2020, procedura de executare a fost încetată.

A precizat că, nefiind de acord cu încheierea de încetare, a contestat-o, instanța

obligând executorul judecătoresc să prezinte explicațiile pe caz până la data de 25

noiembrie 2020, însă explicațiile au fost depuse la oficiul poștal la data de 27

noiembrie 2020, iar prin încheierea din 04 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, a fost menținută.

Reclamantul a afirmat că, nefiind de acord cu încheierea instanței, a contestat-o

cu recurs, iar la 16 februarie 2021, Curtea de Apel Chișinău a constatat un conflict de

competență, însă încheierea instanței de recurs nu a primit-o.

Astfel, a subliniat că procedura de executare a durat din 31 iulie 2020 până la 04

decembrie 2020, și respectiv până în momentul depunerii acțiunii, iar obligația nu a

fost executată corespunzător, decizia finală aparținând instanței de recurs, deși

procedurile judiciare au durat din decembrie 2017, până în mai 2020, și procedura de

executare amiabilă a durat din 23 august 2018 până la 31 iulie 2020.

Consideră că, executorul judecătoresc s-a condus de o altă procedură decât cea

prescrisă, a îndeplinit actele executorii cu mari întârzieri, a acceptat un act ilegal

întocmit de debitor, a depus declarații în instanța de judecată peste termenul indicat.

Concomitent a menționat că, având calitatea de exponent al puterii de stat, trebuia să

dea dovadă de profesionalism și promptitudine. Or, justiția trebuie administrată fără

întârzieri care i-au compromite eficacitatea și credibilitatea, statul fiind responsabil

pentru activitatea serviciilor sale, inclusiv executorii judecătorești.

A solicitat, constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a

hotărârilor judecătorești și repararea prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei.

Prin hotărârea din 15 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea

a fost respinsă.

Pentru a decide astfel, instanța de fond a stabilit că, în cadrul respectivei

proceduri de executare, debitorul documentului executoriu, reprezintă autoritatea

publică locală, Primăria or. Criuleni, care potrivit actelor de dispoziție ale instanței

judecătorești, urma să stabilească hotarele fixe a terenului cu nr. cadastral XXXXX,

amplasat în intravilanul or. Criuleni, XXXXX, care aparține cu drept de proprietate

comună lui Eugeniu Chirița, Ludmila Chirița și Sergiu Chirița.

S-a reținut că, după aducerea la cunoștința debitorului a procedurii de executare,

Primăria or. Criuleni a întreprins toate măsurile necesare și, pe 27 mai 2020, cât și pe

02 iunie 2020, a asigurat prezența reprezentanților autorității publice locale la adresa

creditorului pentru a fi stabilite hotarele fixe ale terenului cu nr. cadastral XXXXX

ce-i aparține cu drept de proprietate lui Eugeniu Chirița.

Însă, ultimul de două ori consecutiv, a invocat lipsa de competență a autorității

publice locale și nu a permis accesul reprezentanților debitorului pe terenul cu nr.

cadastral XXXXX, pentru a fi stabilite hotarele fixe ale terenului respective,

circumstanțe care rezultă din conținutul procesului-verbal nr. 1 din 27 mai 2020 și

procesul-verbal nr. 2 din 02 iunie 2020 (f.d. 51, 52), deși conform titlului executoriu

2

aflat spre executare, anume Primăria or. Criuleni este debitor și anume ultima urmează

să execute titlu executoriu nominalizat.

La fel, instanța de fonda a mai relevat că, debitorul, Primăria or. Criuleni, în

persoana primarului Mihail Sclifos, a emis la data de 09 iulie 2020 un act de stabilire

a hotarelor terenului, prin care s-au stabilit hotarele generale a terenului cu nr.

cadastral XXXXX.

Drept urmare, prin încheierea din 19 octombrie 2020, executorul judecătoresc

Augustin Bodrug a încetat procedura de executare a titlului executoriu nr. 2-252/2019

din 28 ianuarie 2020, care a fost contestată de către Eugeniu Chirița, și ca rezultat, a

fost casată parțial prin încheierea din 04 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, în partea încetării procedurii de executare. Iar, prin încheierea din 02

aprilie 2021, executorul judecătoresc Augustin Bodrug a dispus reluarea procedurii

de executare intentată în baza documentului executoriu nominalizat.

Respectiv, instanța de fond a remarcat că, în cadrul procedurii de executare, atât

executorul judecătoresc Augustin Bodrug, cât și debitorul, Primăria or. Criuleni,

reprezentată de primarului orașului, Mihail Sclifos, au avut roluri active în partea ce

ține de întreprinderea măsurilor necesare în vederea executării obligațiunilor date de

instanță.

Totodată, neexecutarea până în momentul adresării în instanță a titlului

executoriu nr. 2-252/19 emis de Judecătoria Criuleni la 28 ianuarie 2020, se datorează

inclusiv și comportamentului creditorului Eugeniu Chiriac care, prin acțiunile sale, a

interzis accesul reprezentanților autorității publice locale pe terenul a cărui hotare

urmau a fi stabilite și care-i aparține cu drept de proprietate.

Instanța de fond a considerat relevante în acest sens constatările jurisprudenței

CEDO, potrivit cărora, comportamentul reclamanților constituie un fapt obiectiv,

neimputabil statului pârât, care trebuie luat în considerare pentru a răspunde la

întrebarea dacă procedura a depășit sau nu termenul rezonabil cerut de art. 6 § 1 [Poiss

împotriva Austriei, pct. 57; Wiesinger împotriva Austriei, pct. 57; Humen împotriva

Poloniei (MC), pct. 66].

S-a mai remarcat că, procedura de executare nominalizată a durat aproximativ

două luni și nouăsprezece zile, termen care, în raport cu dificultatea sarcinii puse pe

seama executorului judecătoresc și a debitorului, este unul rezonabil ce corespunde

exigențelor prevăzute de lege.

În continuare, instanța de fond a respins cerința privind încasarea prejudiciului

moral, apreciind în acest sens că, în situația în care a fost constatată netemeinicia

privind încălcarea dreptului privind executarea hotărârii judecătorești în termen

rezonabil, celelalte solicitări subsecvente urmează a fi respinse.

La 17 iunie 2021, Eugeniu Chirița, a depus apel nemotivat, iar la 09 noiembrie

2021 a depus apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea

acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă.

Prin decizia din 24 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de către Eugeniu Chirița și a fost menținută hotărârea din 15 iunie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, instanța de apel a conchis că, procedura de

executare nr. 178-819/2020, a fost intentată de către executorul judecătoresc Augustin

3

Bodrug, la 31 iulie 2020 și încetată la 19 octombrie 2020, pe motiv că debitorul a

întocmit scrisoarea nr. 369 la data de 03 septembrie 2019, prin ce a executat hotărârea

judecătorească.

Instanța de apel a respins argumentul lui Eugeniu Chirița precum că răspunsul

oferit este ilegal, fiind contestat în instanța de contencios administrativ, deoarece

documentul executoriu pus în executare, dispunea obligarea Primăriei or. Criuleni să

examineze legalitatea construirii gardului capital închis dintre gospodăriile lui

Eugeniu Chirița și Valeriu Reciulschi și Tatiana Reciulschi, situate pe str. Miorița, or.

Criuleni, hotărârea dată devenind definitivă și irevocabilă la 24 iulie 2020, și astfel,

nu viza soluția ce urmează a fi adoptată de debitor pe marginea chestiunii a cărei

soluționare s-a obligat să o realizeze.

Astfel, s-a atestat că de la data intentării procedurii de executare până la data

executării de către debitor a procedurii de executare, au expirat 34 zile sau 24 zile

lucrătoare, termen ce se încadrează în noțiunea de termen rezonabil, instituit de art.

70 Cod de executare, inclusiv deoarece executorul judecătoresc a întreprins măsurile

impuse acestuia de Lege pentru asigurarea executării documentului executoriu.

Prin urmare, deși s-a stabilit importanța litigiului pentru Eugeniu Chirița, ce

reiese din realizarea dreptului de vecinătate, totuși instanța de fond a constatat că

procedura de executare implică un nivel sporit de complexitate în condițiile în care

calitatea de debitor al autorității publice locale executive impunea acesteia

examinarea unei chestiuni complexe referitoare la legalitatea construirii gardului

capital închis dintre gospodăriile lui Eugeniu Chirița și Valeriu Reciulschi cu Tatiana

Reciulschi, situate pe str. Miorița, or. Criuleni, respectiv examinarea mai multor

înscrisuri, iar comportamentul debitorului, în acest caz a fost corespunzător în

contextul termenului în care a oferit răspuns, redus față de cel indicat supra în

contextul în care recepționarea încheierii executorului judecătoresc a fost realizată

ulterior intentării.

Curtea de Apel Chișinău a respins și argumentul lui Eugeniu Chirița referitor la

faptul că instanța de fond nu a ținut cont de durata litigiului și s-a limitat doar la

expunerea asupra duratei executării, deoarece examinând prin prisma art. 240 alin.

(3) CPC, acțiunea ultimului, s-a dedus că acesta pretinde doar constatarea faptului

încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârilor judecătorești și

repararea prejudiciului moral subsecvent, iar pretenții referitoare la termenul de

judecare a pricinilor nefiind înaintate în speță.

Referitor la termenul de executare a documentului executoriu în procedura de

executare nr. 178-532/2020 din 19 octombrie 2020, intentat de executorul

judecătoresc Augustin Bodrug la 09 mai 2020, instanța de apel a relevat că

neadmiterea de către creditor a debitorului pentru realizarea măsurilor în vederea

executării documentului executoriu pentru motivul declarat de apartenență exclusivă

a competenței autorității publice locale este imputabilă creditorului și justifică

termenul în care se realizează executarea documentului executoriu.

La fel, instanța de apel a respins argumentele lui Eugeniu Chirița referitoare la

faptul că a depus o plângere în ordinea art. 313 CPP, pe faptul refuzului de intentare

a procesului penal în privința semnatarilor procesului-verbal indicat, deoarece potrivit

art. 123 alin. (3) CPC, doar sentința pronunțată de instanța judecătorească într-o cauză

4

penală, rămasă irevocabilă, este obligatorie pentru instanța chemată să se pronunțe

asupra efectelor juridice civile ale actelor persoanei împotriva căreia s-a pronunțat

sentința numai dacă aceste acte au avut loc și numai în măsura în care au fost săvîrșite

de persoana în cauză, astfel încât plângerea invocată a acestuia nu se încadreză în

exigențele acestei norme procedurale.

Cu privire la repararea prejudiciului moral, instanța de apel a relevat că, Eugeniu

Chirița urma să probeze comiterea de către autoritățile statului sau persoanele cărora

acesta le-a delegat atribuțiile respective, a unei fapte ilicite în raport cu ultimul,

manifestată atât prin acțiune, cât și prin inacțiune, ce ar fi într-o legătură cauzală cu

prejudiciul care, la fel, urmează a fi probat de acesta.

La 20 aprilie 2022 Eugeniu Chirița, a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel și a hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri

prin care acțiunea să fie admisă.

În motivarea recursului recurentul a indicat că, nu s-a stabilit cine se face

responsabil de încetarea procedurii de executare nr. 532, în baza actului de stabilire

din 09 iulie 2020, care s-a dovedit a fi ineficient, iar procedura de executare a mai

durat încă un an, până la data de 14 mai 2021, astfel, termenul de executare fiind

încălcat, menționând că omisiunea comisă contravine unui proces echitabil.

Prin notificarea din 18 mai 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

participanților la proces copia recursului, înștiințându-i despre necesitatea depunerii

referinței (f. d. 190), însă ultimii nu și-au valorificat acest drept și nu au depus

referință.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat în

adresa participanților la proces, prin poșta electronică, copia deciziei contestate la 18

aprilie 2022 (f.d. 182), fiind recepționată de către recurent la data de 18 aprilie 2022,

fapt indicat și în cererea de recurs.

Astfel, recursul declarat la 20 aprilie 2022 este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

5

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Eugeniu Chirița nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură

civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recursuri nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter nedevolutiv

și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul

declarat de către Eugeniu Chirița, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

6

considera recursul declarat de către Eugeniu Chirița ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Eugeniu Chirița se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

7