2ra-886/22 — repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti
- Temei legal
- dreptul la repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală şi ale procuraturii
2ra-886/22 — repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra-886/22
2-20149811-01-2ra-22062022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. R. Pascari)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, M. Anton, O. Cojocaru)
DECIZIE
10 august 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
Victor Burduh
Mariana Pitic
examinând recursul declarat de Ion Furdui, reprezentat de avocatul Ion
Matușenco,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Furdui împotriva
Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire la
repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de
urmărire penală și ale procuraturii,
împotriva deciziei din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost respins apelul declarat de Ion Furdui, reprezentat de avocatul Ion Matușenco și a
fost admis apelul declarat de Ministerul Justiției, fiind casată hotărârea din
11 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și emisă o nouă hotărâre,
prin care acțiunea a fost respinsă,
constată:
La data de 26 noiembrie 2020, Ion Furdui a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu
privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale
organelor de urmărire penală și ale procuraturii.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 10 februarie 2015, Procuratura
sectorului Buiucani, mun. Chișinău, în temeiul plângerii formulate de către Dorina
Negru în cadrul procedurii de executare, a dispus pornirea urmăririi penale în baza art.
1
328 alin. (1) din Codul penal.
A menționat că organul de urmărire penală, efectuând acțiunile de urmărire
penală și ignorând faptul că toate alegațiile presupusei părți vătămate constituiau
obiectul nemijlocit al procedurilor civile și în special, de contestare a actelor
executorului judecătoresc, efectuate în procedura de executare, care au vizat
asigurarea acțiunii civile, contrar normelor legale, la 09 martie 2015 a recunoscut
calitatea de bănuit a executorului judecătoresc Ion Furdui. Prin ordonanța din
13 martie 2015 a fost pus sub învinuire, fiindu-i incriminată comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 328 alin. (1) din Codul penal.
Reclamantul a susținut că toate investigațiile efectuate au purtat un caracter
subiectiv, deoarece prin hotărârea nr. 25-177/15 din 26 martie 2015 a Judecătoriei
Buiucani mun. Chișinău, menținută prin decizia din 04 august 2015 a Curții de Apel
Chișinău, a fost respinsă contestația depusă de către partea vătămată, în cauza penală
asupra acțiunilor executorului judecătoresc.
A precizat că, a acționat cu bună credință și a prezentat organului de urmărire
penală hotărârile menționate, însă acestea au fost ignorate.
Reclamantul a subliniat că prin sentința din 29 martie 2016 a Judecătoriei
Buiucani mun. Chișinău a fost achitat, pe motiv că fapta nu întrunește elementele
infracțiunii imputate. Sentința a fost contestată cu apel de către partea acuzării și de
către partea vătămată, iar, prin decizia din 28 noiembrie 2017 a Curții de Apel
Chișinău, care a fost pronunțată public la 19 decembrie 2017, sentința de achitare a
fost menținută, fără modificări. Prin decizia din 21 februarie 2018 a Curții Supreme
de Justiție, sentința de achitare a devenit irevocabilă.
A invocat că, ținând cont de soluțiile oferite de instanțele de judecată, a fost pus
sub acuzație absolut nejustificat și ilegal, fiindu-i prejudiciată imaginea de executor
judecătoresc, ca reprezentant al autorității statale.
Reclamantul a afirmat că acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală s-au
manifestat prin supunerea nejustificată la procedurile penale, încălcarea intenționată a
normelor procedurale și materiale în timpul procedurii penale, încălcarea gravă și
abuzivă a drepturilor și libertăților fundamentale garantate de Constituție și tratatele
internaționale.
Ion Furdui consideră că dispune de dreptul subiectiv la repararea prejudiciului
material și moral cauzat, în conformitate cu prevederile Legii privind modul de
reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală,
ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, nr. 1545 din 25 februarie 1998.
Cu privire la criteriile referitoare la caracterul real, necesar și rezonabil al
cheltuielilor de asistență juridică suportate în procesul penal, reclamantul a comunicat
că, caracterul real este confirmat atât prin bonul de plată seria QL nr. 408418 din 23
decembrie 2019, cât și prin dispoziția de plată nr. 6 din 18 martie 2015, prin care se
confirmă suportarea cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice la faza urmăririi
penale și judecării cauzei penale, cheltuieli ce constituie în sine un prejudiciu material
2
cauzat prin acțiunile ilicite.
Totodată, reclamatul a concretizat că, din studiul tuturor evenimentelor produse
și instrumentate față de sine, se constată cert că i-au fost cauzate suferințe fizice și
psihice, prin faptul că a fost urmărit penal pentru săvârșirea unei infracțiuni pentru
care legea penală prevede inclusiv pedeapsa cu închisoarea, risca să piardă licența de
activitate care este unica sursă de existență și pentru care activitate onorabil a dedicat
mai mult de 25 de ani.
În acest context, reclamantul a declarat că, drept urmare a faptelor ilicite
îndreptate față de el și anume, a presiunilor psihologice exercitate pe marginea cauzei
penale instrumentate și impunerea impactului negativ de a recunoaște vinovăția,
starea sănătății a fost grav afectată și a suportat consecințe redate prin tratamentul din
cadrul Institutului de Cardiologie și confirmate prin concediul medical nr. 1857576.
Astfel, având în vedere principiul compensării echitabile și rezonabile a
prejudiciului moral, natura dreptului lezat, caracterul și gravitatea suferințelor
suportate, statutul social al persoanei, durata urmăririi penale și a examinării cauzei,
reclamantul constată existența motivelor întemeiate de a acorda cuantumul
prejudiciului moral în mărime de 300 000 de lei, care poate fi considerat ca o
compensare ce ar aduce satisfacție echitabilă persoanei.
A solicitat încasarea din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, în
beneficiul său a sumei de 125 000 de lei cu titlu de prejudiciu material și a sumei de
300 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și a cheltuielilor de judecată
suportate în prezentul proces în mărime de 5000 de lei.
Prin hotărârea din 11 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
acțiunea a fost admisă parțial și s-a încasat din bugetul de stat, prin intermediul
Ministerului Justiției, în beneficiul lui Ion Furdui suma de 40 000 de lei, inclusiv
15 000 de lei cu titlu de prejudiciu material pentru asistența juridică și 25 000 de lei
cu titlu de prejudiciu moral. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Totodată,
a fost admisă cererea lui Ion Furdui cu privire la compensarea cheltuielilor de
judecată pentru asistența juridică și s-a încasat din bugetul de stat, prin intermediul
Ministerului Justiției, în beneficiul lui Ion Furdui suma de 5000 de lei cu titlu de
cheltuieli de judecată pentru asistență juridică.
La 12 octombrie 2021, Ministerul Justiției a declarat apel împotriva hotărârii
primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 11 octombrie 2021
a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea
să fie respinsă.
La 08 noiembrie 2021 Ion Furdui, reprezentat de avocatul Ion Matușenco, a
declarat apel împotriva hotărârii din 11 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și
emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral.
Prin decizia din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul declarat de Ion Furdui, reprezentat de avocatul Ion Matușenco și a fost admis
3
apelul declarat de Ministerul Justiției, cu casarea integrală a hotărârii din 11
octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și emiterea unei noi hotărâri,
prin care acțiunea a fost respinsă.
La data de 09 iunie 2022 Ion Furdui, reprezentat de avocatul Ion Matușenco, a
declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,
casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și emiterea
unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral.
În motivarea recursului, recurentul a reiterat motivele de fapt și de drept
indicate în cererea de chemare în judecată și a mai menționat că, prin intentarea
cauzei penale și emiterea actului de acuzare și ulterior, aplicarea unei măsuri
preventive, care a fost casată pe temeiul lipsei elementelor componenței de
infracțiune, i s-a adus atingere drepturilor și libertăților fundamentale ale omului,
inclusiv dreptului la viață privată. În cazul dat, suferințele psihice suportate se
manifestă și prin faptul că a fost privat de libertatea de a se deplasa.
Consideră că instanța de apel a ignorat circumstanțele de fapt și de drept,
concluzionând nejustificat că acțiunea urmează a fi respinsă.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel.
Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat în
adresa participanților la proces, prin poșta electronică, copia deciziei motivate la
15 aprilie 2022 (f.d. 138), fiind recepționată de către reprezentantul recurentului în
aceeași zi, fapt indicat în cererea de recurs.
Astfel, recursul, declarat la 09 iunie 2022, este în termen.
Prin notificarea din 22 iunie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în
adresa Ministerului Justiției și a Procuraturii Generale copia recursului, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii referinței (f.d. 151, 153-154).
Referințe nu au fost depuse.
În conformitate cu art. 440 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul
din 3 judecători prin încheierea din 03 august 2022 a considerat recursul admisibil și a
dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.
Conform art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără
înștiințarea participanților la proces.
Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursul
declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea deciziei
instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă,
instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia
instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.
Din suportul probator prezent la materialele cauzei rezultă că la 10 februarie
4
2015, de către Procuratura sect. Buiucani, mun. Chișinău a fost pornită urmărirea
penală în baza art. 328 alin. (1) din Codul penal – excesul de putere sau depășirea
atribuțiilor de serviciu, adică săvârșirea de către o persoană publică a unor acțiuni care
depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă
aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și
intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.
Prin ordonanța din 09 martie 2015 a procurorului în Procuratura sect. Buiucani,
mun. Chișinău, Ion Ticu, a fost recunoscut Ion Furdui în calitate de bănuit, fiindu-i
incriminată comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) din Codul penal (f.d.
9-11).
Prin ordonanța din 13 martie 2015 a procurorului în Procuratura sect. Buiucani,
mun. Chișinău, Ion Ticu, Ion Furdui a fost pus sub învinuire, incriminându-i
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) din Codul penal (f.d. 12-13).
Prin sentința din 29 martie 2016 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, a fost
achitat Ion Furdui, învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) din
Codul penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii (f.d. 14-18).
Sentința a fost contestată cu apel de către partea acuzării și de către partea
vătămată, iar, prin decizia din 28 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, care a
fost pronunțată public la 19 decembrie 2017, sentința de achitare a fost menținută,
fără modificări (f.d. 19-23).
Prin decizia din 21 februarie 2018 a Curții Supreme de Justiție, s-a decis
inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de
circumscripție Chișinău, Vitalie Călugăreanu și avocatul Ivan Turceac în numele
părții vătămate Dorina Negru, împotriva deciziei din 28 noiembrie 2017 a Curții de
Apel Chișinău, ca fiind vădit neîntemeiate (f.d. 24-27).
Înaintând prezenta acțiune, Ion Furdui a solicitat, în temeiul Legii privind modul
de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire
penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, nr. 1545 din 25 februarie 1998,
încasarea din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul său
a sumei de 125 000 de lei cu titlu de prejudiciu material și a sumei de 300 000 de lei
cu titlu de prejudiciu moral, precum și a cheltuielilor de judecată suportate în
prezentul proces în mărime de 5000 de lei.
Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia
temeiniciei parțiale a acțiunii și a încasat din bugetul de stat, prin intermediul
Ministerului Justiției, în beneficiul lui Ion Furdui suma de 15 000 de lei cu titlu de
prejudiciu material pentru asistența juridică acordată în cauza penală, suma de 25 000
de lei cu titlu de prejudiciu moral și 5000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată
pentru asistență juridică, acordată în prezentul proces.
Ulterior, instanța de apel, prin decizia din 10 februarie 2022, a respins apelul
declarat de Ion Furdui, reprezentat de avocatul Ion Matușenco, a admis apelul declarat
de Ministerul Justiției și a casat integral hotărârea primei instanțe, pronunțând o
5
hotărâre nouă, prin care acțiunea a fost respinsă.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, deși în privința lui Ion Furdui
a fost pronunțată o sentință de achitare definitivă și irevocabilă, ce i-ar conferi dreptul
la repararea prejudiciului, totuși, acesta nu întrunește condițiile speciale reglementate
de art. 3 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998, circumstanțe absolut necesare
pentru solicitarea despăgubirilor materiale și morale cauzate prin acțiunile ilicite ale
organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, deoarece
nu orice acțiune a organelor de drept atrage răspunderea statului.
Prin urmare instanța de apel a conchis că, deoarece nu s-a constatat existența
unei fapte ilicite, iar Ion Furdui își întemeiază pretențiile doar pe principiul potrivit
căruia nicio persoană nevinovată nu poate fi trasă la răspundere și nu poate fi
judecată, decade necesitatea determinării mărimii compensației pentru prejudiciul
material și moral, iar acțiunea urmează a fi respinsă integral ca fiind neîntemeiată.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare
ce guvernează raportul litigios, constată că soluția instanței de apel este greșită.
Conform art. 2 din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin
acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor
judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998, acțiunile ilicite sunt acele acțiuni sau
inacțiuni ale organului împuternicit să examineze cazurile cu privire la contravenții,
ale organului de urmărire penală sau ale instanței de judecată, care exclud vinovăția
acestora, al căror caracter ilegal se manifestă prin încălcarea principiului general,
potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi trasă la răspundere și nu poate fi
judecată, (erori) ori fapte ale persoanelor cu funcție de răspundere din organul de
urmărire penală sau din instanța de judecată, manifestate prin încălcarea intenționată a
normelor procedurale și materiale în timpul procedurii penale sau contravenționale
(infracțiuni).
Potrivit art. 3 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Legea nr. 1545 din 25 februarie
1998, în conformitate cu prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul material
și moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma: reținerii ilegale, aplicării ilegale
a măsurilor preventive sub formă de arest, de declarație de a nu părăsi localitatea sau
țara, tragerii ilegale la răspundere penală. Prejudiciul cauzat se repară integral,
indiferent de culpa persoanelor cu funcție de răspundere din organele de urmărire
penală, din procuratură și din instanțele judecătorești.
Art. 6 lit. a) din Legea menționată prevede că, dreptul la repararea prejudiciului,
în mărimea și modul stabilite de prezenta lege, apare în cazul: devenirii definitive și
irevocabile a sentinței de achitare.
În conformitate cu art. 10 din aceeași Lege, dreptul persoanei fizice la repararea
prejudiciului moral în mărimea și în modul stabilite de prezenta lege apare în cazurile
specificate la art. 6.
6
Iar, conform art. 11 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998, mărimea
compensației pentru repararea prejudiciului moral se stabilește de instanța de judecată
în modul prevăzut de prezenta lege. Mărimea concretă a compensației se determină
luându-se în considerare: a) gravitatea infracțiunii de a cărei săvârșire a fost învinuită
persoana respectivă; b) caracterul și gravitatea încălcărilor procesuale comise la
urmărirea penală și la examinarea cauzei penale în instanța de judecată; c) rezonanța
pe care a avut-o în societate informația despre învinuirea persoanei; d) durata
urmăririi penale, precum și durata examinării cauzei penale în instanța de judecată; e)
natura dreptului personal lezat și locul lui în sistemul de valori al persoanei; f)
suferințele fizice, caracterul și gradul suferințelor psihice; g) măsura în care
compensația bănească poate atenua suferințele fizice și psihice cauzate; h) durata
aflării nelegitime a persoanei în detenție. Instanța de judecată va determina mărimea
compensației și în baza criteriilor specificate la art. 219 alin. (4) din Codul de
procedură penală. În toate cazurile, instanța de judecată se va baza pe principiile
compensării rezonabile și echitabile a prejudiciului moral.
Reieșind din prevederile legale citate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de fond a
concluzionat just că la caz, este reparabil prejudiciul material și moral cauzat lui Ion
în urma tragerii ilegale la răspundere penală, or, prin sentința din 29 martie 2016 a
Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, definitivă și irevocabilă, Ion Furdui a fost
achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) din Codul penal, pe
motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.
Instanța de apel greșit a invocat că în speță nu au fost întrunite condițiile
speciale prevăzute de Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 pentru repararea
prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale
procuraturii și ale instanțelor judecătorești, or, art. 10 din Legea menționată prevede
expres că dreptul persoanei fizice la repararea prejudiciului moral în mărimea și în
modul stabilite de prezenta lege apare în cazurile specificate la art. 6.
De asemenea, este neîntemeiat și argumentul instanței de apel precum că nu s-a
constatat existența unei fapte ilicite, deoarece caracterul ilegal al acțiunilor organului
de urmărire penală se manifestă prin încălcarea principiului general, potrivit căruia
nici o persoană nevinovată nu poate fi trasă la răspundere.
Prin urmare, ținând cont de faptul că recurentul Ion Furdui a fost achitat prin
hotărâre judecătorească irevocabilă, acesta are dreptul la repararea prejudiciului
conform Legii nr.1545 din 25 februarie 1998.
În conformitate cu prevederile Legii indicate, mărimea concretă a compensației
se determină luându-se în considerare: gravitatea infracțiunii de a cărei săvârșire a fost
învinuită persoana respectivă; caracterul și gravitatea încălcărilor procesuale comise
la urmărirea penală și la examinarea cauzei penale în instanța de judecată; rezonanța
pe care a avut-o în societate informația despre învinuirea persoanei; durata urmăririi
penale, precum și durata examinării cauzei penale în instanța de judecată; natura
7
dreptului personal lezat și locul lui în sistemul de valori al persoanei; suferințele
fizice, caracterul și gradul suferințelor psihice; măsura în care compensația bănească
poate atenua suferințele fizice și psihice cauzate; durata aflării nelegitime a persoanei
în detenție.
Totodată, unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului
moral este criteriul echității, care exprimă că indemnizația trebuie să prezinte o justă
și integrală despăgubire. Potrivit jurisprudenței CtEDO, acest criteriu se traduce prin
necesitatea ca, partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul
moral suferit. Cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit, încât acestea să aibă
efect compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii
daunelor și nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție consideră că suma de 25 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, încasată de
către instanța de fond, este echitabilă și în măsură de a-i atenua lui Ion Furdui
suferințele cauzate.
La stabilirea cuantumului prejudiciului moral, instanța de fond just a reținut că
lui Ion Furdui i-a fost incriminată o infracțiune mai puțin gravă, pentru care este
prevăzută pedeapsă cu amendă în mărime de la 650 la 1150 unități convenționale sau
cu închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa
anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.
La fel, s-a ținut cont de durata examinării cauzei penale, de la 10 februarie
2015 până la 21 februarie 2018, precum și de rezonanța pe care a avut-o în societate
informația despre învinuirea recurentului, chiar dacă nu a condus la condamnarea
acestuia. Pornirea cauzei penale a afectat imaginea și demnitatea lui Ion Furdui, care
exercita profesia de executor judecătoresc.
Deci, având în vedere principiul compensării echitabile și rezonabile a
prejudiciului moral, instanța de recurs consideră că suma de 25 000 de lei va constitui
o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul cauzat recurentului, fiind exagerată suma de
300 000 de lei solicitată de către ultimul cu titlu de prejudiciu moral.
Cât privește prejudiciul material suportat de către Ion Furdui, manifestat prin
cheltuielile de asistență juridică acordate în cadrul procesului penal, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră
că prima instanță corect a încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul
Ministerului Justiției, în beneficiul lui Ion Furdui suma de 15 000 de lei cu titlu de
prejudiciu material.
Recurentul Ion Furdui a solicitat încasarea sumei de 125 000 de lei cu titlu de
cheltuieli de asistență juridică acordată pe parcursul urmăririi penale și judecării
cauzei, în care a fost învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 328 alin. (1)
din Codul penal.
Conform bonului de plată seria QL nr. 408418 din 23 decembrie 2019 (f.d. 36)
Ion Furdui a achitat în contul Cabinetului avocatului „Ion Matușenco” suma de
8
120 000 de lei cu titlu de servicii juridice pentru instanța de fond, apel și Curtea
Supremă de Justiție, cât și onorariul de succes.
În actul de predare-primire a lucrărilor executate din 23 decembrie 2019 (f.d.
38), s-a stipulat că Ion Furdui nu are obiecții la activitatea exercitată de către avocatul
Ion Matușenco și va efectua plata onorariului pentru activitatea exercitată pentru
participarea avocatului în instanțele de judecată în valoare de 90 000 de lei, cât și
onorariul de succes în valoare de 30 000 de lei, sumă de bani care va fi încasată la CA
„Ion Matușenco” în ziua semnării prezentului act de predare-primire.
Potrivit ordinul de plată nr. 6 din 18 martie 2015 (f.d. 39), din contul bancar al
executorului judecătoresc Furdui Ion au fost transferate în contul bancar al
Cabinetului avocatului „Petru Coșleț” mijloace financiare în mărime de 5000 de lei
pentru serviciile avocatului conform contractului nr. 01 din 09 martie 2015.
Pornind de la practica CtEDO, cheltuielile de asistență juridică trebuie să fie
necesare, realmente angajate și rezonabile ca mărime. Pentru dovada cheltuielilor
suportate, se evidențiază necesitatea prezentării de către partea care pretinde
compensarea cheltuielilor, a următoarelor documente: dovada achitării onorariilor
avocaților (copii de pe dispozițiile de plată prin virament sau bonurile de plată); copia
de pe facturile de strictă evidență, emisă pentru clienți-persoane juridice și în alte
cazuri stabilite de legislație; listă detaliată a actelor/acțiunilor efectuate de avocat și a
timpului aferent acestora (cu tariful și orarul).
Recurentul Ion Furdui, la faza de urmărire penală a fost apărat de către avocatul
Petru Coșleț, fapt ce rezultă atât din ordonanțe de recunoaștere în calitate de bănuit,
ulterior de învinuit, cât și din ordinul de plată nr. 6 din 18 martie 2015, pentru
serviciile căruia a achitat suma de 5000 de lei.
În instanța de judecată, Ion Furdui a fost apărat de către avocatul Ion
Matușenco, însă, la materialele cauzei nu au fost prezentate informații cu privire la
numărul ședințelor la care a participat avocatul, precum și informații cu privire la
acțiunile întreprinse de acesta în raport cu cauza penală. Totodată, se atestă că partea
apărării nu a contestat sentința pronunțată de prima instanță și nici cea a instanței de
apel, respectiv, serviciile apărătorului Ion Matușenco nu au constat și din întocmirea
acestor acte procesuale.
Astfel, având la bază criteriile de stabilire a cheltuielilor de asistență juridică,
instanța de recurs conchide că suma de 15 000 de lei, încasată de prima instanță, este
reală, necesară și rezonabilă.
În circumstanțele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că prima instanță întemeiat
a ajuns la concluzia de a admite parțial acțiunea și a încasa din bugetul de stat, prin
intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul lui Ion Furdui suma de 15 000 de lei
cu titlu de prejudiciu material pentru asistența juridică acordată în cauza penală, suma
de 25 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și 5000 de lei cu titlu de cheltuieli de
judecată pentru asistență juridică, acordată în prezentul proces.
9
Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite
recursul, a casa integral decizia instanței de apel și a menține hotărârea primei
instanțe.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție
decide:
Se admite recursul declarat de Ion Furdui, reprezentat de avocatul Ion
Matușenco.
Se casează integral decizia din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău și se
menține hotărârea din 11 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în
cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Furdui împotriva
Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire la
repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de
urmărire penală și ale procuraturii.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
Victor Burduh
Mariana Pitic
10