2ra-935/22 — încasarea sumei, dobânzii de întârziere, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-935/22

2-21065281-01-2ra-04072022

Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Central (jud. S. Lazari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, V. Buhnaci, V. Sîrbu)

ÎNCHEIERE

10 august 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ivan Dodon,

reprezentat de avocatul Nicolae Chiriac,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ivan Dodon

împotriva Primăriei comunei Puțintei și Consiliului comunal Puțintei, raionul Orhei cu

privire la încasarea sumei, dobânzii de întârziere, repararea prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 06 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Ivan Dodon și a fost menținută hotărârea din 17 septembrie

2021 a Judecătoriei Orhei, sediul Central,

constată:

La data de 04 mai 2021, Ivan Dodon a depus cerere de chemare în judecată,

concretizată pe parcurs, împotriva Primăriei comunei Puțintei și Consiliului comunal

Puțintei, raionul Orhei cu privire la încasarea sumei, dobânzii de întârziere, repararea

prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 03 noiembrie 2020,

Primăria comunei Puțintei, raionul Orhei, în cadrul ședinței Consiliului comunal

Puțintei, a organizat procedura de vânzare prin licitație a dreptului de arendă asupra

terenului cu destinație agricolă din domeniul privat al administrației publice locale, cu

suprafața de 15,4877 ha, nr. cadastral XXXXX și bonitatea solului de 32 %.

Ivan Dodon a menționat că a fost desemnat câștigătorul licitației. În baza

procesului-verbal nr. 4 „privind rezultatele licitării”, a fost obligat să achite prețul licitat

de 27 760 de lei, să semneze contractul de locațiune și să înregistreze dreptul de

locațiune funciară în registrul de publicitate.

1

Reclamantul a relatat că la 25 noiembrie 2020, ca urmare a achitării sumei de

27 760 de lei prin transfer bancar pe contul Primăriei com. Puțintei, s-a purces la

semnarea contractului nr. 223 din 25 noiembrie 2020 de locațiune funciară. Ulterior,

după semnarea contractului de locațiune funciară, urma a fi întocmit actul de primire-

predare a lotului de teren agricol, care urma a fi semnat de către primarul com. Puțintei

și reclamant, în calitate de câștigător al licitației, după care, ambele părți necesită să se

prezinte la Serviciul Cadastral Orhei, pentru înregistrarea dreptului de locațiune asupra

terenului.

A susținut că Primăria com. Puțintei, în persoana primarului, s-a eschivat de la

obligația corelativă de a înregistra contractul în registrul bunurilor imobile. Mai mult ca

atât, prin decizia din 16 februarie 2021 a Consiliului comunal Puțintei, au fost anulate

rezultatele licitației. Însă, până în prezent, pârâții nu i-au restituit suma de 27 760 de lei

achitată în contul licitației.

A indicat că la 19 martie 2021, a expediat în adresa Primăriei com. Puțintei o

somație, prin care a solicitat restituirea sumei de 27 760 de lei și achitarea dobânzii de

întârziere în sumă de 239,23 de lei. Somația a fost recepționată de către pârâtă la

06 aprilie 2021. În răspunsul din 13 aprilie 2021, Primăria com. Puțintei a menționat că

va achita sumele cerute, însă, are nevoie de un termen suplimentar de 10 zile

calendaristice. După expirarea acestui termen, Primăria com. Puțintei nu a achitat suma

de 27 760 de lei și dobânda de întârziere.

Reclamantul a declarat că prin acțiunile pârâților, i-a fost cazat prejudiciu moral,

fiindu-i încălcat dreptul de a nu fi posedat de atributele proprietății.

A solicitat încasarea în mod solidar de la Primăria com. Puțintei și Consiliul

comunal Puțintei în beneficiul său a sumei de 27 760 de lei cu titlu de prețul bunului

adjudecat la licitația cu strigare din 03 noiembrie 2020, a dobânzii de întârziere în

mărime de 1869,54 de lei pentru perioada 17 februarie 2021 – 15 septembrie 2021, a

sumei de 20 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată în sumă

de 5000 de lei - cheltuieli de asistență juridică, 985,95 de lei - taxă de stat și 11,15 lei -

cheltuieli de corespondență.

Prin hotărârea din 17 septembrie 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul Central,

acțiunea a fost admisă parțial și s-a încasat din contul Primăriei com. Puțintei în

beneficiul lui Ivan Dodon suma de 27 760 de lei, cu titlu de prețul bunului adjudecat la

licitația cu strigare din 03 noiembrie 2020, suma de 4000 de lei cu titlu de cheltuieli de

asistență juridică și suma de 832,80 de lei cu titlu de taxă de stat. În rest, acțiunea a fost

respinsă.

La data de 17 septembrie 2021 Ivan Dodon, reprezentat de avocatul Nicolae

Chiriac, a declarat apel împotriva hotărârii din 17 septembrie 2021 a Judecătoriei Orhei,

sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond în partea

respingerii acțiunii și emiterea în această parte a unei hotărâri noi, prin care acțiunea să

fie admisă integral.

Prin decizia din 06 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Ivan Dodon și a fost menținută hotărârea din 17 septembrie 2021 a

Judecătoriei Orhei, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că pretenția cu privire la încasarea

dobânzii de întârziere este neîntemeiată, deoarece raportul material litigios derivă la caz

2

nu dintr-o obligație pecuniară asumată de pârât, dar din întoarcerea unei executări ca

urmare a declarării nulității actului juridic și anume, a deciziei de petrecere a procedurii

de licitare. Respectiv, prin scrisoarea din 13 aprilie 2021, Primăria com. Puțintei a

recunoscut necesitatea restituirii sumei achitate de 27 760 de lei, însă, din cauza

remanierii bugetului local, fiind o instituție bugetară, a cerut acordarea unui termen

pentru restituirea sumei. Prin urmare, în opinia instanței de judecată, neexecutarea

obligației în termenul pretins de reclamant, este justificată.

Astfel, instanța de apel a menționat că legea oferă reclamantului dreptul de a

pretinde despăgubiri sub forma dobânzii de întârziere, pentru a putea beneficia efectiv

de aceste despăgubiri, însă, potrivit art. 901 alin. (1) din Codul civil, doar atunci când,

fără justificare, debitorul nu își execută obligația. Mai mult ca atât, în instanța de apel

intimatul a confirmat că suma de 27 760 de lei deja a fost restituită lui Ivan Dodon.

Cu referire la pretenția lui Ivan Dodon privind repararea prejudiciului moral,

Curtea de Apel Chișinău a indicat că aceasta întemeiat a fost respinsă de instanța de

fond, deoarece conform art. 1998 alin. (1) din Codul civil, prejudiciul moral cauzat prin

acțiune sau omisiune, se repară doar în cazurile prevăzute de lege. Nerestituirea în

termen a sumelor ce au fost achitate de către Ivan Dodon nu poate fi considerată ca

fiind un temei ce justifică repararea prejudiciului moral, în condițiile speței date.

La data de 17 iunie 2022 Ivan Dodon, reprezentat de avocatul Nicolae Chiriac, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului,

casarea parțială a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe în partea

respingerii acțiunii și pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, prin care acțiunea

să fie admisă integral.

În motivarea recursului s-a invocat interpretarea în mod eronat a legii de către

instanța de apel.

A menționat că instanțele de judecată neîntemeiat au respins pretenția cu privire

la încasarea dobânzii de întârziere, deoarece, din cauza că banii nu au fost restituiți

imediat, Primăria com. Puțintei s-a folosit ilegal de suma de bani primită și a cules

fructele banilor în lipsa unui drept prevăzut de legislație. Mai mult ca atât, instanțele de

judecată au ignorat faptul că rezultatele licitației au fost anulate la inițiativa intimaților,

iar, recurentului nu i-au fost imputate careva acțiuni sau inacțiuni din care cărora s-a

anulat contractul de arendă.

Recurentul consideră că argumentul invocat de instanța de apel, precum că

intimata este o instituție bugetară, nu constitui temei de a scuti Primăria com. Puțintei

de plata dobânzii de întârziere.

A afirmat că privarea de proprietate privată, banii transferați în contul primăriei

și aflați nelegitim în proprietatea acesteia începând cu 16 februarie 2021, a avut loc cu

încălcarea prevederilor legale, fapt pentru care Primăria com. Puțintei urmează să-l

despăgubească. La fel, cuantumul prejudiciului moral se fundamentează pe suferințele

morale provocate atât lui, cât și familiei acestuia, anume din motivul privării de o sursă

de venit pe o perioadă îndelungată, în situația în care societatea era lovită de situația

pandemică.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

3

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 06 aprilie 2022.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată

în adresa recurentului și a reprezentantului acestuia la 07 iunie 2022, conform scrisorii

de însoțire nr. 4529 (f.d. 212, volumul I), însă, lipsesc date cu privire la recepționarea

acesteia.

Astfel, recursul, declarat la 17 iunie 2022, este în termen.

La 04 iulie 2022, copia recursului a fost expediată în adresa Primăriei și

Consiliului com. Puțintei, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 16, 18,

volumul II).

Prin referința depusă la 25 iulie 2022, Primăria com. Puțintei a solicitat declararea

recursului ca inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

4

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ivan Dodon, reprezentat de

avocatul Nicolae Chiriac, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Ivan

Dodon, reprezentat de avocatul Nicolae Chiriac, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Ivan Dodon, reprezentat de avocatul Nicolae Chiriac, ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Ivan Dodon, reprezentat de avocatul Nicolae Chiriac, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

5