2ra-744/22 — repararea prejudiciului patrimonial cauzat prin contraventie

Dosarul nr. 2ra-744/2022

2-21021084-01-2ra-25052022

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Călărași (I. Dodon)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, I. Secrieru, I. Țurcan)

Î N C H E I E R E

10 august 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ștefan Bistrițchi,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ștefan Bistrițchi

împotriva Elisei Covalenco cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin

contravenție și a prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 02 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 10 februarie 2021, Ștefan Bistrițchi, reprezentat de avocatul Mariana

Ivasiutic a depus cerere de chemare în judecată, ulterior concretizată, împotriva

Elisei Covalenco cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin contravenție în

mărime de 6885,52 de lei, a prejudiciului moral în mărime de 42 000 de lei și a

cheltuielilor de judecată compuse din cheltuieli pentru deplasare în mărime de

355,93 de lei.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 22 august 2020

aproximativ ora 08:00, în timp ce mergea pe stradă spre fântână a fost acostat de

către Elisa Covalenco care i-a reproșat cu cuvinte necenzurate că i-ar fi alungat copiii

minori de la pescuit.

A solicitat Elisei Covalenco să-l lase în pace însă ultima având în mână un

ciocan s-a apropiat și i-a aplicat câteva lovituri cu ciocanul peste mâini și față.

Elisa Covalenco a fost recunoscută vinovată și respectiv sancționată în baza art.

xxxxx din Codul contravențional.

A menționat că starea sănătății a fost considerabil afectată întrucât a suferit

traumă cranio-cerebrală, iar prin loviturile cu ciocanul peste degetele mâinii i-a fost

afectat sistemul neurologic periferic.

S-a aflat la tratament ambulator, până în prezent continuă să administreze

medicamente fiind necesare și proceduri medicale pentru reabilitare.

În rezultatul vătămărilor corporale provocate de către Elisa Covalenco o

1

perioadă îndelungată a fost lipsit de posibilitatea de a munci, necesită permanent

tratament, vizite la medici, proceduri de reabilitare, continuă să aibă dureri de cap, a

membrilor superioare, fiind afectată și funcționalitatea acestora, suportă consecințe

neurologice manifestate prin amorțeala mâinilor și dureri ale articulațiilor.

Astfel, pentru reabilitarea sănătății a suportat cheltuieli pentru procurarea

medicamentelor, costul drumului pentru vizitele la medicii specialiști, în sumă totală

de 4221,71 de lei.

Pe lângă prejudiciul material a suportat și un prejudiciu moral întrucât a suferit

traumă cranio-cerebrală, a fost speriat și stresat, fapt care s-a răsfrânt negativ asupra

stării lui de sănătate, are sentimente de frustrare, rușine, disconfort social prin faptul

că ajungând la o vârstă înaintată a fost victima unei asemenea acțiuni simțindu-se

umilit în fața consătenilor și vecinilor.

A precizat că pentru întreținerea gospodăriei și executarea lucrărilor casnice a

fost nevoit să apeleze la ajutorul vecinilor.

Prin hotărârea din 30 iulie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași,

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată.

S-a încasat din contul Elisei Covalenco în beneficiul lui Ștefan Bistrițchi,

5436,31 de lei cu titlu de prejudiciul material și 2000 de lei cu titlu de prejudiciu

moral cauzat prin contravenție, cât și 279 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată ce

țin de deplasare, în total suma de 7 715,31 de lei.

S-a încasat din contul Elisei Covalenco suma de 231,45 de lei cu titlul de taxă

de stat de plata cărei reclamantul a fost scutit la depunerea acțiunii.

Prin decizia din 02 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins ca

neîntemeiate cererile de apel declarate de către Ștefan Bistrițchi și Elisa Covalenco

și s-a menținut hotărârea din 30 iulie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că prima instanță a determinat

corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea

cauzei au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate fiind apreciate

obiectiv și sub toate aspectele, hotărârea adoptată fiind legală și întemeiată.

A stabilit că instanța de fond corect a constatat prezența condițiilor răspunderii

delictuale, procesul-verbal cu privire la contravenție nefiind contestat, confirmă

existența faptei ilicite, prezența vătămărilor corporale probate prin raportul medico-

legal, confirmă existența prejudiciului, legătura cauzală între fapta pârâtei și

prejudiciul suportat de reclamant.

Instanța de fond just a menționat că nu urmează a fi încasat costul

medicamentelor care nu au fost prescrise de medic, neavând legătură cu vătămările

suportate de apelantul Ștefan Bistrițchi. Prin urmare, nu s-a demonstrat nici în

instanța de fond, nici în instanța de apel, că medicamentele respective au fost

procurate pentru tratarea leziunilor cauzate de Elisa Covalenco.

Instanța de apel a constatat că instanța de fond corect a dispus spre încasare din

contul Elisei Covalenco în beneficiul lui Ștefan Bistrițchi suma de 5436,31 de lei cu

titlu de prejudiciul material cauzat prin contravenție.

Referitor la pretenția privind încasarea prejudiciului moral, Colegiul a

considerat că instanța de fond întemeiat a admis parțial pretenția respectivă or,

scopul legal de acordare a unei reparații pentru dauna morală este de a remedia, în

valori rezonabile, stresul și inconveniențele real suportate și probate de reclamant și

nu poate fi o sursă de îmbogățire fără justă cauză.

2

În acest sens, instanța de apel a remarcat că instanța de fond just a admis parțial

acest capăt de cerere și a încasat prejudiciul moral în sumă de 2000 de lei. Or, la

determinarea compensației pentru prejudiciul moral instanța ține cont de importanța

valorii morale lezate pentru persoana vătămată, de vârsta, profesia, funcția, nivelul

de pregătire și de cultură generală al persoanei vătămate, tocmai datorită faptului că

fiecare individ acordă valorilor o prețuire diferită în funcție de aspirațiile sale. La

stabilirea cuantumul compensației pentru prejudiciul moral, instanța de judecată a

ținut cont și de măsura în care această compensație poate acorda persoanei vătămate

o anumită satisfacție.

Instanța de fond corect a conchis de a admite parțial capătul de cerere cu privire

la repararea prejudiciului moral or, cuantumul prejudiciului moral solicitat de către

reclamant în mărime de 42 000 de lei este unul exagerat, care de fapt nu urmărește

în totalitate restabilirea dreptului încălcat, dar conferirea unei pedepse mai severe,

cât și îmbogățirea fără justă cauză, suma de 2000 de lei fiind suficientă pentru

repararea suferințelor suportate prin fapta ilicită.

Referitor la pretenția privind încasarea cheltuielilor de judecată, instanța de

fond, întemeiat a dispus spre încasare din contul Elisei Covalenco în beneficiul lui

Ștefan Bistrițchi, suma de 279 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată ce țin deplasare,

care sunt confirmate, restul cheltuielilor de transport urmând a fi respinse, deoarece

nu coincid cu data ședințelor de judecată și nu oferă certitudinea că asemenea

cheltuieli au fost suportate.

La 28 aprilie 2022 (data de pe plicul poștal), Ștefan Bistrițchi a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și a hotărîrii instanței de fond cu emiterea unei hotărîri noi

prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.

În motivarea recursului a manifestat dezacordul cu hotărîrile instanțelor de

judecată și a menționat că a prezentat instanțelor de judecată din ce este format

prejudiciul moral și anume în urma traumei cranio-cerebrale, a fost speriat și stresat,

tulburată starea psiho-emoțională soldată cu neliniște, nervozitate, ce sa răsfrânt

negativ asupra stării de sănătate.

Consideră că instanța de fond a dat o apreciere diminuată a prejudiciului moral

față de argumentele pe care le-a prezentat, iar sănătatea pierdută în urma acțiunilor

violente nu mai poate fi restabilită.

Consideră că instanța de fond și de apel a aplicat eronat normele de drept

material prin ce a dat o apreciere necorespunzătoare la evaluarea prejudiciului moral

în raport cu acțiunile intimatei și probele prezentate.

La 25 mai 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului

copia cererii de recurs depusă de către Ștefan Bistrițchi cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la materialele dosarului (f.d. 9, vol. II).

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează

că, Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 02 noiembrie 2021.

La data de 24 ianuarie 2022 a fost expediată în adresa participanților la proces

decizia motivată (f.d. 211, vol. I), însă date privind recepționarea acesteia la

materialele cauzei lipsesc.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

3

nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Recursul a fost declarat la 28 aprilie 2022 (data de pe plicul poștal), astfel, se

constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul

împotriva deciziei instanței de apel în termenul stabilit de lege.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei

(MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

4

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 §

1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de către Ștefan

Bistrițchi, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Ștefan Bistrițchi.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

5