2ra-744/22 — repararea prejudiciului patrimonial cauzat prin contraventie

Dosarul nr. 2ra-744/2022 2-21021084-01-2ra-25052022 Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Călărași (I. Dodon) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, I. Secrieru, I. Țurcan) Î N C H E I E R E 10 august 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecători Mariana Pitic Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ștefan Bistrițchi, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ștefan Bistrițchi împotriva Elisei Covalenco cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin contravenție și a prejudiciului moral, împotriva deciziei din 02 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 10 februarie 2021, Ștefan Bistrițchi, reprezentat de avocatul Mariana Ivasiutic a depus cerere de chemare în judecată, ulterior concretizată, împotriva Elisei Covalenco cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin contravenție în mărime de 6885,52 de lei, a prejudiciului moral în mărime de 42 000 de lei și a cheltuielilor de judecată compuse din cheltuieli pentru deplasare în mărime de 355,93 de lei.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 22 august 2020 aproximativ ora 08:00, în timp ce mergea pe stradă spre fântână a fost acostat de către Elisa Covalenco care i-a reproșat cu cuvinte necenzurate că i-ar fi alungat copiii minori de la pescuit. A solicitat Elisei Covalenco să-l lase în pace însă ultima având în mână un ciocan s-a apropiat și i-a aplicat câteva lovituri cu ciocanul peste mâini și față. Elisa Covalenco a fost recunoscută vinovată și respectiv sancționată în baza art. xxxxx din Codul contravențional. A menționat că starea sănătății a fost considerabil afectată întrucât a suferit traumă cranio-cerebrală, iar prin loviturile cu ciocanul peste degetele mâinii i-a fost afectat sistemul neurologic periferic.

S-a aflat la tratament ambulator, până în prezent continuă să administreze medicamente fiind necesare și proceduri medicale pentru reabilitare. În rezultatul vătămărilor corporale provocate de către Elisa Covalenco o 1 perioadă îndelungată a fost lipsit de posibilitatea de a munci, necesită permanent tratament, vizite la medici, proceduri de reabilitare, continuă să aibă dureri de cap, a membrilor superioare, fiind afectată și funcționalitatea acestora, suportă consecințe neurologice manifestate prin amorțeala mâinilor și dureri ale articulațiilor. Astfel, pentru reabilitarea sănătății a suportat cheltuieli pentru procurarea medicamentelor, costul drumului pentru vizitele la medicii specialiști, în sumă totală de 4221,71 de lei.

Pe lângă prejudiciul material a suportat și un prejudiciu moral întrucât a suferit traumă cranio-cerebrală, a fost speriat și stresat, fapt care s-a răsfrânt negativ asupra stării lui de sănătate, are sentimente de frustrare, rușine, disconfort social prin faptul că ajungând la o vârstă înaintată a fost victima unei asemenea acțiuni simțindu-se umilit în fața consătenilor și vecinilor. A precizat că pentru întreținerea gospodăriei și executarea lucrărilor casnice a fost nevoit să apeleze la ajutorul vecinilor. Prin hotărârea din 30 iulie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată. S-a încasat din contul Elisei Covalenco în beneficiul lui Ștefan Bistrițchi, 5436,31 de lei cu titlu de prejudiciul material și 2000 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin contravenție, cât și 279 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată ce țin de deplasare, în total suma de 7 715,31 de lei.

S-a încasat din contul Elisei Covalenco suma de 231,45 de lei cu titlul de taxă de stat de plata cărei reclamantul a fost scutit la depunerea acțiunii. Prin decizia din 02 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins ca neîntemeiate cererile de apel declarate de către Ștefan Bistrițchi și Elisa Covalenco și s-a menținut hotărârea din 30 iulie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că prima instanță a determinat corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate fiind apreciate obiectiv și sub toate aspectele, hotărârea adoptată fiind legală și întemeiată.

A stabilit că instanța de fond corect a constatat prezența condițiilor răspunderii delictuale, procesul-verbal cu privire la contravenție nefiind contestat, confirmă existența faptei ilicite, prezența vătămărilor corporale probate prin raportul medico- legal, confirmă existența prejudiciului, legătura cauzală între fapta pârâtei și prejudiciul suportat de reclamant. Instanța de fond just a menționat că nu urmează a fi încasat costul medicamentelor care nu au fost prescrise de medic, neavând legătură cu vătămările suportate de apelantul Ștefan Bistrițchi. Prin urmare, nu s-a demonstrat nici în instanța de fond, nici în instanța de apel, că medicamentele respective au fost procurate pentru tratarea leziunilor cauzate de Elisa Covalenco.

Instanța de apel a constatat că instanța de fond corect a dispus spre încasare din contul Elisei Covalenco în beneficiul lui Ștefan Bistrițchi suma de 5436,31 de lei cu titlu de prejudiciul material cauzat prin contravenție. Referitor la pretenția privind încasarea prejudiciului moral, Colegiul a considerat că instanța de fond întemeiat a admis parțial pretenția respectivă or, scopul legal de acordare a unei reparații pentru dauna morală este de a remedia, în valori rezonabile, stresul și inconveniențele real suportate și probate de reclamant și nu poate fi o sursă de îmbogățire fără justă cauză. 2 În acest sens, instanța de apel a remarcat că instanța de fond just a admis parțial acest capăt de cerere și a încasat prejudiciul moral în sumă de 2000 de lei.

Or, la determinarea compensației pentru prejudiciul moral instanța ține cont de importanța valorii morale lezate pentru persoana vătămată, de vârsta, profesia, funcția, nivelul de pregătire și de cultură generală al persoanei vătămate, tocmai datorită faptului că fiecare individ acordă valorilor o prețuire diferită în funcție de aspirațiile sale. La stabilirea cuantumul compensației pentru prejudiciul moral, instanța de judecată a ținut cont și de măsura în care această compensație poate acorda persoanei vătămate o anumită satisfacție.

Instanța de fond corect a conchis de a admite parțial capătul de cerere cu privire la repararea prejudiciului moral or, cuantumul prejudiciului moral solicitat de către reclamant în mărime de 42 000 de lei este unul exagerat, care de fapt nu urmărește în totalitate restabilirea dreptului încălcat, dar conferirea unei pedepse mai severe, cât și îmbogățirea fără justă cauză, suma de 2000 de lei fiind suficientă pentru repararea suferințelor suportate prin fapta ilicită. Referitor la pretenția privind încasarea cheltuielilor de judecată, instanța de fond, întemeiat a dispus spre încasare din contul Elisei Covalenco în beneficiul lui Ștefan Bistrițchi, suma de 279 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată ce țin deplasare, care sunt confirmate, restul cheltuielilor de transport urmând a fi respinse, deoarece nu coincid cu data ședințelor de judecată și nu oferă certitudinea că asemenea cheltuieli au fost suportate.

La 28 aprilie 2022 (data de pe plicul poștal), Ștefan Bistrițchi a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii instanței de fond cu emiterea unei hotărîri noi prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral. În motivarea recursului a manifestat dezacordul cu hotărîrile instanțelor de judecată și a menționat că a prezentat instanțelor de judecată din ce este format prejudiciul moral și anume în urma traumei cranio-cerebrale, a fost speriat și stresat, tulburată starea psiho-emoțională soldată cu neliniște, nervozitate, ce sa răsfrânt negativ asupra stării de sănătate. Consideră că instanța de fond a dat o apreciere diminuată a prejudiciului moral față de argumentele pe care le-a prezentat, iar sănătatea pierdută în urma acțiunilor violente nu mai poate fi restabilită.

Consideră că instanța de fond și de apel a aplicat eronat normele de drept material prin ce a dat o apreciere necorespunzătoare la evaluarea prejudiciului moral în raport cu acțiunile intimatei și probele prezentate. La 25 mai 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului copia cererii de recurs depusă de către Ștefan Bistrițchi cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d. 9, vol. II). Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează că, Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 02 noiembrie 2021. La data de 24 ianuarie 2022 a fost expediată în adresa participanților la proces decizia motivată (f.d.

211, vol. I), însă date privind recepționarea acesteia la materialele cauzei lipsesc. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea 3 nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Recursul a fost declarat la 28 aprilie 2022 (data de pe plicul poștal), astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei instanței de apel în termenul stabilit de lege. În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Instanța de recurs reține că examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, 4 întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de către Ștefan Bistrițchi, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Ștefan Bistrițchi.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecători Mariana Pitic Victor Burduh 5