2ra-870/22 — cu privire la anului actului administrativ, actului juridic, operarea modificarilor in registrul bunurilor imobile

2ra-870/22 — cu privire la anului actului administrativ, actului juridic, operarea modificarilor in registrul bunurilor imobile (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-870/22

2-16102352-01-2ra-17062022

Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni – C. Albu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, I. Dutca, A. Malîi

DECIZIE

03 august 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând recursul declarat de către Victor Istratiev, reprezentat de avocatul

Ion Sîrbu,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Primăria satului Văsieni, raionul Ialoveni împotriva lui Victor Istratiev, Nicolae

Robu și Ludmilei Taran, intervenienți accesorii Instituția Publică „Agenția Servicii

Publice” și Eleonora Istratiev cu privire la anularea titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren și a contractului de vânzare-cumpărare nr. 4767 din

07 iunie 2016, operarea modificărilor în registrul bunurilor imobile,

împotriva deciziei din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de către Victor Istratiev și s-a menținut hotărârea din 04

decembrie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni,

constată:

La data de 07 octombrie 2016 Primăria satului Văsieni, raionul Ialoveni a

depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Victor Istratiev, intervenient

accesoriu Oficiul cadastral teritorial Ialoveni, prin care a solicitat anularea titlului

de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral XXXXX, eliberat

lui Victor Istratiev, înregistrat la OCT Ialoveni la data de 20 octombrie 2015;

radierea din registrul bunurilor imobile a obiectului cu nr. cadastral XXXXX și

încasarea din contul pârâtului în folosul reclamantului a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a menționat că conform titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXX, eliberat de către

1

Primăria satului Văsieni, r-nu1 Ialoveni, în persoana ex-primarului satului Văsieni,

r-nul Ialoveni, Constantin Plămădeală, lui Victor Istratiev i-a fost repartizat terenul

cu suprafața de 0.18 ha, titlul fiind contrasemnat de către Andrei Darie, inginer

cadastral în Primăria sat. Văsieni și Gheorghe Vrabie, secretarul Consiliului sătesc

Văsieni, ambii fiind induși în eroare de către ex-primarul sat. Văsieni, r-nul Ialoveni,

Constantin Plămădeală, asupra amplasării în natură a acestei suprafețe de teren.

Dispunând de informația că lui Victor Istratiev i-a fost eliberat ilegal titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren pe un sector de teren ce face parte din

categoria ,,Pășuni”, proprietate publică, pe care este amplasat stadionul sportiv și

scena de vară, la 29 septembrie 2015, Primăria sat. Văsieni, r-nul Ialoveni a solicitat

de la Oficiul cadastral teritorial Ialoveni radierea din evidența grafică și nepermiterea

înregistrării acestui titlu, pentru evitarea consecințelor negative ce pot urma.

La 07 octombrie 2015 Oficiul cadastral teritorial Ialoveni a informat Primăria

sat. Văsieni, r-nul Ialoveni, prin scrisoarea nr. 01-04/266 că terenul cu numărul

cadastral XXXXX s-a radiat din baza de date grafice a cadastrului.

Astfel, în cadrul ședinței Consiliului sătesc Văsieni din 20 octombrie 2015 s-

a votat decizia nr. 05/02, cu privire la formarea bunului imobil ,,Complexul cultural

sportiv - stadionul satului”, cu suprafața de 3.11 ha, care include toată suprafața

inclusiv a terenului repartizat lui Victor Istratiev.

În pofida răspunsului șefului Oficiului cadastral teritorial Ialoveni, Anatolie

Jalba, registratorul acestei instituții a înregistrat ilegal titlul de autentificare a

dreptului deținătorului de teren asupra terenului cu suprafața de 0.18 ha., nr.

cadastral XXXXX, pe numele lui Victor Istratiev.

Reclamanta consideră ilegală stabilirea în natură a terenului și a hotarelor

terenului indicat în titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren, deoarece

acesta nu corespunde realității și conform declarațiilor specialiștilor primăriei acesta

a fost repartizat în altă parte.

Prin încheierile din 25 ianuarie 2017 și 16 octombrie 2018 a Judecătoriei

Hîncești, sediul Ialoveni s-a atras în proces în calitate de intervenienți accesorii

Nicolae Robu, Ludmila Taran și Eleonora Istratiev. (f.d. 39, 96-97, vol. I)

La 20 februarie 2019 Primăria sat. Văsieni, r-nul Ialoveni a înaintat o cerere

cu privire la completarea acțiuni inițiale, prin care a solicitat ca în procedura de

examinare a dosarului civil în cauză, în baza circumstanțelor apărute, vânzarea

terenului lui Nicolae Robu și Ludmilei Taran în baza contractului de vânzare-

cumpărare nr. 4767 din 07 iunie 2016, ultimii fiind atrași în calitate de intervenienți

accesorii în proces, să fie schimbat statutul intervenienților accesorii Nicolae Robu,

Ludmila Taran, și Eleonorei Istratiev, coproprietar, conform titlului de proprietate

asupra terenului cu nr. cadastral XXXXX, în calitate de pârâți; anularea contractului

de vânzare-cumpărare nr. 4767 din 07 iunie 2016 cu radierea informației din

registrul bunurilor imobile. (f.d. 120, vol. I)

Prin încheierea din 28 februarie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni

s-a dispus modificarea calității procesuale în proces a lui Nicolae Robu și Ludmilei

Taran din intervenienți accesorii în copârâți, ca persoane cărora li se lezează un

drept, iar calitatea procesuală a Eleonorei Istratiev nu a fost modificată reieșind din

2

faptul că prin demersul înaintat instanței de judecată la 27 februarie 2019, a solicitat

examinarea cauzei în lipsa sa și nu a înaintat careva pretenții. (f.d. 119, 124, vol. I)

Prin hotărârea din 04 decembrie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni

s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de către Primăria satului Văsieni,

raionul Ialoveni.

S-a declarat nul titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat

la 30 octombrie 2014 pe numele lui Victor Istratiev asupra terenului cu nr. cadastral

XXXXX, amplasat în satul Văsieni, raionul Ialoveni, modul de folosință agricol cu

suprafața de 0.18 ha, înregistrat la IP „Agenția Servicii Publice” la 20 octombrie

2015.

S-a declarat nul contractul de vânzare-cumpărare nr. 4767 din 07 iunie 2016

a terenului cu nr. cadastral XXXXX amplasat în satul Văsieni, raionul Ialoveni

modul de folosință agricol, cu suprafața de 0.18 ha, încheiat între Victor Istratiev,

Eleonora Istratiev și Nicolae Robu, cu aducerea părților la poziția inițială.

S-a încasat de la Victor Istratiev, Nicolae Robu și Ludmila Taran în mod

solidar în bugetul statului taxa de stat în mărime de 270 lei. (f.d. 165, 180-188, vol.

I)

La 09 ianuarie 2020 Victor Istratiev a depus cerere de apel împotriva hotărârii

din 04 decembrie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni. Totodată, a solicitat

repunerea apelului în termen.

Prin încheierea din 08 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a admis

cererea lui Victor Istratiev privind repunerea în termenul de declarare a apelului și

s-a repus în termen cererea de apel declarată de către Victor Istratiev împotriva

hotărârii din 04 decembrie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni. (f.d. 223-

226, vol. I)

Prin decizia din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul declarat de către Victor Istratiev și s-a menținut hotărârea din 04 decembrie

2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni. (f.d. 129, 130-139, vol. II)

La data de 13 mai 2022 Victor Istratiev, reprezentat de avocatul Ion Sîrbu, a

declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 15 decembrie

2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 04 decembrie 2019 a Judecătoriei

Hîncești, sediul Ialoveni, cu remiterea cauzei pentru rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău în alt complet de judecată sau cu emiterea unei noi hotărâri de respingere

a acțiunii înaintată de Primăria satului Văsieni. (f.d. 142-150, vol. II)

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel nu a elucidat

circumstanțele importante pentru justa soluționare a cauzei, iar circumstanțele

cauzei impun o altă soluție, fapt care denotă o contradicție între acestea.

Recurentul consideră că instanța de apel a avut o atitudine preconcepută, ori

a respins cererea apelantului de a anexa la materialele cauzei probele pe care nu a

avut posibilitate de a le prezenta în prima instanță, fiind încălcat dreptul la apărare,

la un tribunal, precum și a principiului contradictorialității și a egalității armelor în

proces.

În conformitate cu art. 433 lit. a), b), c) și d) din Codul de procedură civilă,

instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu recurs, dacă

3

cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă aceasta nu a

fost depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen.

Completul constată că, în speță, cererea de recurs este îndreptată împotriva

deciziei din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, care intră în categoria de

acte specificate în articolul 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă. De asemenea,

aceasta este depusa de către Victor Istratiev, care are calitatea procesuală de pârât și

este îndreptățit să o conteste, nefiind depusă repetat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 15

decembrie 2021.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a fost expediată în adresa

recurentului Victor Istratiev la data de 14 martie 2022. (f.d. 140, vol. II)

Recursul, declarat la 15 mai 2022 de către Victor Istratiev, reprezentat de

avocatul Ion Sîrbu, este în termen.

La data de 17 iunie 2022, Curtea Supremă de Justiție a notificat participanților

la proces copia recursului motivat, explicându-le dreptul de a depune referință

asupra criticilor formulate în recurs. (f.d. 154, vol. II)

La 18 iulie 2022 Primăria satului Văsieni a depus referință, solicitând

respingerea ca inadmisibil recursul depus de către Victor Istratiev, cu menținerea

deciziei din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 04

decembrie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialonvei, sau respingerea recursului

ca fiind neîntemeiat.

Prin încheierea din 20 iulie 2022 a Curții Supreme de Justiție recursul declarat

de către Victor Istratiev, reprezentat de avocatul Ion Sîrbu, s-a considerat admisibil

pentru examinarea în fond.

În conformitate cu art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

Conform art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

Articolul 444 din Codul de procedură civilă indică că recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra

oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a

se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia din 15 decembrie

2021 a Curții de Apel Chișinău și de a remite cauza la rejudecare în instanța de apel.

În conformitate cu articolul 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

4

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o

singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, săvârșirea

altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului

doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Din suportul probatoriu al cauzei s-a stabilit că prin decizia Primăriei satului

Văsieni din 19 ianuarie 1993 lui Victor Istratiev i s-a aprobat lotul de pământ pentru

construcția casei de locuit în mărime de 0.12 ha. (f.d. 17-20, Vol. II)

În materialele cauzei se face referire și la decizia Primăriei satului Văsieni

nr. 01 din 13 ianuarie 2014, prin care lui Victor Istratiev i s-a atribuit teren cu

suprafața de 0.18 ha, dar care faptic lipsește în dosar.

La 25 iunie 2014 Victor Istratiev s-a adresat către primarul satului Văsieni cu

o cerere, prin care a solicitat de a-i fi determinat și atribuit lotul de teren în temeiul

art. 39 din Codul funciar și deciziei Primăriei satului Văsieni nr. 01 din 19 ianuarie

Conform certificatului provizoriu eliberat pe numele lui Victor Istratiev la

data de 02 septembrie 2014, se confirmă că în baza deciziei primăriei nr. 01 din 13

ianuarie 1994 i s-a pus la dispoziție un teren de 0,30 ha, și anume, sectorul de teren

cu nr. 205, certificatul provizoriu fiind valabil până la eliberarea titlului de

proprietate, posesiune, beneficiere funciară și trecut în registrul titlurilor funciare la

nr. 912 din 17 ianuarie 1994. Suprafața terenurilor în hotarele planului a fost

indicată: pământ arabil 0,18 ha și lângă casă 0.12 ha, iar suprafața totală de 0,30 ha.

(f.d. 31-32, vol. II)

La 02 octombrie 2014 primarul satului Văsieni a aprobat Actul de stabilire a

hotarelor sectorului de teren în scopul elaborării planului geometric, prin care s-au

stabilit hotarele sectorului de teren, cu destinație „grădină” amplasat în satul Văsieni,

raionul Ialoveni. (f.d. 35-36, vol. II)

Oficiul cadastral teritorial Ialoveni al ÎS „Cadastru” la data de 30 decembrie

2014 a înregistrat planul geometric al bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX cu

suprafața de 0.18 ha elaborat la 02 octombrie 2014. (f.d. 37, vol. II)

Astfel, la 30 octombrie 2014 Primarul satului Văsieni, raionul Ialoveni a

eliberat lui Victor Istratiev Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren

în baza deciziei primăriei satului Văsieni nr. 01 din 13 ianuarie 1994 pentru terenul

cu suprafață de 0.18 ha, nr. cadastral XXXXX, iar ÎS „Cadastru” l-a înregistrat în

registrul bunurilor imobile cu nr. 5501/16/25518 la data de 20 octombrie 2015. (f.d.

38, vol. II)

Conform extrasului din registrul bunurilor imobile prin contractul de vânzare-

cumpărare nr. 4767 din 07 iunie 2016 Victor Istratiev a vândut terenul lui Nicolae

Robu și Ludmilei Taran, care la data de 09 iunie 2016 au înregistrat dreptul de

proprietate a bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0.18 ha. (f.d.

27, vol. I)

5

Consiliul sătesc Văsieni, raionul Ialoveni prin decizia nr. 05/02 din 20

octombrie 2015 „Cu privire la formarea bunului imobil” a dispus inițierea procedurii

de formare a bunului imobil – complexul cultural sportiv-stadionul satului cu

suprafața de 3.11 ha (inclusiv 1.33 ha – conturul 1015; 1.66 ha – conturul 1016; 0.12

ha – conturul 511), înregistrarea la Oficiul cadastral teritorial Ialoveni bunul imobil

– complexul cultural sportiv-stadionul satului cu suprafața de 3.11 ha (inclusiv 1.33

ha – conturul 1015; 1.66 ha – conturul 1016; 0.12 ha – conturul 511).

Primăria satului Văsieni a susținut că sectorul de teren, unde este amplasat

bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX atribuit lui Victor Istratiev, este un teren care

face parte din categoria „pășuni”, conturul 184 din registrul terenurilor proprietate

publică, constituit din mai multe sectoare, având suprafața de 6.23 ha, iar pe harta

conexă materialelor de delimitare a terenului, aprobată prin decizia Consiliului

sătesc Văsieni nr. 07/10 din 02 noiembrie 2001 cu privire la aprobarea materialelor

de delimitare a terenurilor proprietate publică, acest contur este repartizat pentru

necesitățile sportive.

Astfel, în opinia Primăriei satului Văsieni, terenul cu nr. cadastral XXXXX

nu poate fi atribuit lui Victor Istratiev, iar atribuirea de facto este ilegală.

Colegiul lărgit reține că la 07 octombrie 2019 Primăria satului Văsieni s-a

adresat în instanța de judecată cu cerere, prin care a solicitat anularea titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral XXXXX, eliberat lui

Victor Istratiev, înregistrat la OCT Ialoveni la data de 20 octombrie 2015; radierea

din registrul bunurilor imobile a obiectului cu nr. cadastral XXXXX și încasarea din

contul pârâtului în folosul reclamantei a cheltuielilor de judecată.

Ulterior, la 20 februarie 2019 Primăria sat. Văsieni, r-nul Ialoveni a înaintat o

cerere cu privire la completarea acțiuni inițiale, prin care a solicitat anularea

contractului de vânzare-cumpărare nr. 4767 din 07 iunie 2016 cu radierea

informației din registrul bunurilor imobile.

Prin hotărârea din 04 decembrie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni

s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de către Primăria satului Ialoveni.

S-a declarat nul titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat la 30

octombrie 2014 pe numele lui Victor Istratiev asupra terenului cu nr. cadastral

XXXXX, amplasat în satul Văsieni, raionul Ialoveni, modul de folosință agricol cu

suprafața de 0.18 ha, înregistrat la IP „Agenția Servicii Publice” la 20 octombrie

a terenului cu nr. cadastral XXXXX amplasat în satul Văsieni, raionul Ialoveni

modul de folosință agricol, cu suprafața de 0.18 ha, încheiat între Victor Istratiev,

Eleonora Istratiev și Nicolae Robu, cu aducerea părților la poziția inițială. S-a încasat

de la Victor Istratiev, Nicolae Robu și Ludmila Taran în mod solidar în bugetul

statului taxa de stat în mărime de 270 lei.

Soluția instanței de fond a fost menținută prin decizia din 15 decembrie 2021

a Curții de Apel Chișinău.

Instanța de recurs constată decizia respectivă prematură, viciată și necesară a fi

casată cu remiterea la rejudecare din următoarele considerente.

6

În conformitate cu art. 137 alin. (1) din Codul de procedură civilă se consideră

înscris orice document, act, convenție, contract, certificat, scrisoare de afacere ori

scrisoare personală, alt material expus în scris cu litere, cifre, semne grafice, precum

și primit prin fax, poștă electronică ori prin alt mijloc de comunicare sau în alt mod

ce permite citirea informației care se referă la circumstanțe importante pentru

soluționarea cauzei și care pot confirma veridicitatea lor.

Conform art. 167 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă la cererea de

chemare în judecată se anexează copiile de pe cererea de chemare în judecată și de

pe înscrisuri, certificate de către parte, pe proprie răspundere, într-un număr egal cu

numărul de pârâți și de intervenienți, dacă ei nu dispun de aceste acte, plus un rând

de copii pentru instanță. Copiile vor fi certificate de către parte pentru conformitate

cu originalul.

Potrivit anexei din cererea de chemare în judecată, reclamanta Primăria satului

Văsieni a anexat probele în susținerea pretenției privind declararea nulității titlului

de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat la 30 octombrie 2014 pe

numele lui Victor Istratiev asupra terenului cu nr. cadastral XXXXX, înregistrat în

registrul bunurilor imobile la data de 20 octombrie 2015.

Ulterior, în ședința de judecată din 06 decembrie 2016 a fost prezentat extrasul

din registrul bunurilor imobile al ÎS „Cadastru”, care confirmă că în baza

contractului de vânzare-cumpărare nr. 4767 din 07 iunie 2016 a fost înregistrat la

data de 09 iunie 2016 dreptul de proprietate asupra bunului imobil cu nr. cadastral

XXXXX, cu suprafața de 0.18 ha pe numele lui Nicolae Robu și Ludmilei Taran.

La data de 20 februarie 2019 prima instanță a înregistrat cererea de completare

a pretențiilor, prin care Primăria satului Văsieni a solicitat nulitatea contractului de

vânzare-cumpărare nr. 4767 din 07 iunie 2016, însă actul juridic nu a fost anexat la

prezenta cerere.

La caz, Primăria satului Văsieni nu s-a adresat instanței de a fi reclamat actul

juridic de care nu dispune, și anume, contractul de vânzare-cumpărare nr. 4767 din

07 iunie 2016, de la partea care-l deține, în speță, părțile contractului sus menționat.

Astfel, instanțele ierarhic inferioare la etapa cercetării înscrisurilor și a probelor

nu au dispus de actul juridic pentru care participanții la proces să dea explicații

asupra lui.

În opinia instanței de recurs, prima instanță cât și instanța de apel, în lipsa

actului juridic contestat, au ajuns la concluzia că este lovit de nulitate, declarând nul

contractul de vânzare-cumpărare nr. 4767 din 07 iunie 2016 a terenului cu nr.

cadastral XXXXX, amplasat în sat. Văsieni, r-nul Ialoveni, modul de folosință

agricol, suprafața 0.18 ha, încheiat între Victor Istratiev, Eleonora Istratiev și

Nicolae Robu, cu aducerea părților la poziția inițială.

De asemenea, conform certificatului provizoriu și a titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren lui Victor Istratiev i s-a atribuit un teren de 0.18 ha

în baza deciziei Primăriei satului Văsieni nr. 01 din 13 ianuarie 1994, însă la

materialele cauzei actul administrativ nu a fost prezentat de către participanții la

proces pentru a fi analizată de către instanță și a-i da apreciere.

7

Mai mult, Primăria satului Văsieni nu a contestat că lui Victor Istratiev i-a fost

repartizat un teren arabil de 0.18 ha în anul 1994 însă, în confirmarea acestei

afirmații nu a prezentat decizia corespunzătoare.

Totodată, instanțele ierarhic inferioare urmau să verifice care a fost statutul

terenului alocat lui Victor Istratiev la situația din 20 octombrie 2015, precum și actul

administrativ în baza căruia i-a fost repartizat terenul.

Potrivit actelor de atribuire a terenului lui Victor Istratiev i s-a atribuit teren

cu destinație agricolă.

Articolul 36 alin. (2) lit. a) din Codul funciar indică că din categoria terenurilor

cu destinație agricolă fac parte terenurile agricole (arabile, inclusiv serele, solariile

și răsadnițele, pârloagele, livezile, viile, plantațiile de nuci, plantațiile de dud,

arbuștii fructiferi, fânețele, pășunile, grădinile, loturile pomicole și altele asemenea

– cele cu vegetație).

Din explicațiile participanților date în cadrul procesului rezultă că terenul

litigios s-a atribuit la pășuni și juridic face parte din categoria terenurilor cu

destinație agricolă.

Instanțele urmau să stabilească cu certitudine destinația terenului la situația

când s-a eliberat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren lui Victor

Istratiev și când real a fost schimbată destinația terenului, care este actul de

schimbare a destinației din teren agricol în teren cu altă destinație.

Luând în considerație că actele pentru înregistrarea dreptului de proprietate i-

au fost eliberate lui Victor Istratiev de către autoritatea publică locală, instanțele

urmau să verifice dacă anulând aceste acte nu se aduce atingere dreptului de

proprietate conform art. 1 Protocolul 1 CEDO, dacă în locul terenului litigios i s-a

propus un alt teren.

Curtea Europeană în cauza Dobre c. România (nr. 2239/02) a subliniat că

existența unui certificat, a unei adeverințe provizorii de proprietate care a dat naștere

în patrimoniul reclamantei a unui drept civil, căruia autoritățile administrative nu îi

mai puteau aduce atingere, califică reclamanta ca fiind deci, în posesia unui bun în

sensul definit de art. 1 din Protocolul nr. 1 CEDO.

Totodată, conform constatărilor Curții Europene în cauza Malhous contra R.

Cehă ( nr. 33071/96) restituirea în natură fostului proprietar a unui teren, care a

trecut legal în proprietatea unui particular, nu mai era posibilă, ci numai prin

echivalent.

Instanța de recurs nu în ultimul rând reține și constatările în cazul Arzamazova

v. Republica Moldova (nr. 38639/14), unde Curtea Europeană a reiterat că greșelile

sau erorile autorităților de stat ar trebui să fie în beneficiul persoanelor afectate, în

special în cazul în care nu există alte interese private conflictuale. Cu alte cuvinte,

riscul oricărei greșeli comise de autoritatea de stat trebuie să fie suportat de stat, iar

erorile nu trebuie remediate pe cheltuiala persoanei în cauză.

Deși s-a invocat că pe faptul eliberării titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren s-a pornit un dosar penal, instanța n-a verificat dacă și Victor

Istratiev este învinuit în acest dosar, care este finalitatea pe dosarul penal.

8

Colegiul lărgit menționează că obligația instanței de apel este de a verifica, în

limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea

legii în primă instanță, în limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele

și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au

fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele

din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la

proces, în conformitate cu art. 373 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă.

Colegiul lărgit reiterează că norma procedurală enunțată supra obligă instanța

de apel de a verifica legalitatea soluției adoptate de prima instanță în raport cu

pretențiile înaintate, circumstanțele de fapt și de drept invocate, precum și obiecțiile

formulate de pârât asupra pretențiilor înaintate.

Instanța de recurs remarcă că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6

din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, prezumă dreptul la o hotărâre motivată. Motivarea este o parte a

hotărârii în care instanța judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile

formulate în privința cauzei deferite spre soluționare.

Conform unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a

Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri

motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil

și aceasta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărâri

asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și argumentelor invocate de către părți

întru admiterea sau respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz vs. Spania, hotărârea

din 21 ianuarie 1999).

Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept,

să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres

la toate obiecțiile formulate și probele prezentate de către părți, ceea ce în speță

lipsește.

Or, principiul procesului echitabil reclamă că hotărârea să fie motivată,

justițiabilul având posibilitatea să cunoască motivele care l-au făcut pe judecător să

adopte una sau altă soluție și să le conteste dacă sistemul prevedea o cale de atac

împotriva acestei hotărâri, lipsa motivării unei decizii judiciare, pune în pericol

dreptul la un proces echitabil (cauza Kaufman vs. Belgia, 1986).

Astfel, instanțele judecătorești sunt obligate să-și motiveze soluțiile și

concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru

rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre.

În cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și

explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o

posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest

fapt se va considera o încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania,

1994).

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că instanța de apel a

examinat cauza cu încălcarea normelor de drept procedural, iar aceste erori nu pot fi

corectate de către instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios

9

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și de a remite cauza spre

rejudecare.

Potrivit celor expuse, în temeiul art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

decide :

Se admite recursul declarat de către Victor Istratiev, reprezentat de avocatul Ion

Sîrbu.

Se casează decizia din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, emisă în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Primăria satului

Văsieni, raionul Ialoveni împotriva lui Victor Istratiev, Nicolae Robu și Ludmilei

Taran, intervenienți accesorii Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” și

Eleonora Istratiev cu privire la anularea titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren și a contractului de vânzare-cumpărare nr. 4767 din 07 iunie

2016, operarea modificărilor în registrul bunurilor imobile și se remite cauza în

Curtea de Apel Chișinău pentru rejudecare, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Victor Burduh

10