3ra-862/22 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- examinarea admisibilitătii cererii de recurs
3ra-862/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 3ra-862/2022
2-21032269-01-3ra-24082022
prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni (jud. D. Corlăteanu)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)
ÎNCHEIERE
02 noiembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Aliona Miron
Iurie Bejenaru
examinând admisibilitatea recursului depus de Vladimir Vasilache, reprezentat de
avocatul Natalia Ctitor,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
Vladimir Vasilache împotriva Primăriei și Consiliului comunei Leușeni, raionul
Hîncești cu privire la constatarea nesoluționării petiției și a cererii prealabile,
constatarea valabilității contractului de vînzare-cumpărare, repararea prejudiciului
moral, precum și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 11 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
respinsă cererea de apel depusă de Vladimir Vasilache împotriva hotărârii din 15
noiembrie 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni,
c o n s t a t ă:
La 03 martie 2021 Vladimir Vasilache a depus cerere de chemare în judecată,
ulterior concretizată, împotriva Primăriei și Consiliului comunei Leușeni, raionul
Hîncești cu privire la constatarea nesoluționării petiției și a cererii prealabile,
constatarea valabilității contractului de vînzare-cumpărare, repararea prejudiciului
moral, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a indicat că, prin decizia Consiliului com. Leușeni nr. 10/04
din 28 decembrie 2004 ,,Despre vânzarea terenului aferent unor clădiri din teritoriul
fostei ferme de lapte-marfă”, s-a decis înstrăinarea terenului aferent clădirilor, cu
suprafața de 0, 5024 ha, lui Vladimir Vasilache, fiind indicați și adiacenții acestuia.
Totodată, aprobându-se Borderoul de calcul din 23 decembrie 2004 al prețului de
vânzare-cumpărare a terenului aferent nominalizat, prețul fiind stabilit de 1 744 de lei și
s-a pus în sarcina specialistului pentru reglementarea regimului funciar din aparatul
1
Primăriei com. Leușeni pregătirea actelor necesare pentru efectuarea tranzacției de
vânzare-cumpărare a terenului nominalizat și definitivarea procedurii de dobândire a
dreptului de proprietate privată asupra terenului în cauză.
Prin urmare, a comunicat reclamantul că, la 30 decembrie 2004, Vladimir
Vasilache a achitat prețul terenului stabilit prin borderoul de calcul din 23 decembrie
2004 în sumă de 1 744 de lei, fapt confirmat prin chitanța nr. 271. Iar ulterior, i-a fost
oferit un exemplar al contractului de vânzare-cumpărare a terenului enunțat, urmând ca
părțile contractante să se prezinte în fața notarului pentru autentificarea acestuia, cu
înregistrarea dreptului de proprietate în Registrul bunurilor imobile. Însă, vânzătorul, în
persoana Primarului s. Leușeni de multiple ori a amânat definitivarea procedurii, iar
astfel, cumpărătorul- Vladimir Vasilache, a rămas în așteptarea disponibilității
autorității publice locale pentru prezentarea părților contractante în fața notarului, pentru
autentificarea contractului de vânare-cumpărare a terenului, fiind în posesiunea și
folosința terenului, dar neavând dreptul de dispoziție asupra terenului menționat.
Astfel, a relatat reclamantul că, intenționând să-și valorifice dreptul de dispoziție
asupra terenului, prin petiția din 09 decembrie 2020, recepționată de Primăria și
Consiliul com. Leușeni la 16 decembrie 2020, a solicitat emiterea unui act administrativ
individual și efectuarea operațiunilor administrative corespunzătoare, în vederea
definitivării procedurii de dobândire a dreptului de proprietate, însă petiția respectivă a
fost lăsată fără răspuns. Iar, prin urmare, la 25 ianuarie 2021, s-a adresat administrației
publice locale Leușeni cu cerere prealabilă, însă de asemenea a rămas neexaminată.
În acest context, a considerat și a invocat reclamantul că, activitatea pârâților este
una abuzivă, ce se manifestă prin monopolul său decizional în privința soluționării
problemei lui Vladimir Vasilache (or, problema existentă - relatată prin prezenta
acțiune, putea fi soluționată doar de pârâți în mod extrajudiciar), aplicând abuziv dreptul
său discreționar, manifestând desconsiderarea petiției și cererii prealabile ale lui
Vladimir Vasilache, iar astfel, la caz fiind pasibilă aplicarea prevederile art. 24 alin. (2)
din Codul administrativ, care prevede că, participantul care își exercită drepturile
procesuale în mod abuziv și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună-credință
răspunde potrivit legii pentru prejudiciile materiale și morale cauzate.
A solicitat reclamantul Vladimir Vasilache constatarea nesoluționării petiției din
09 decembrie 2020 și a cererii prealabile din 25 ianuarie 2021, constatarea valabilității
contractului de vânzare-cumpărare încheiat în baza deciziei Consiliului com. Leușeni nr.
10/04 din 28 decembrie 2004, care are ca obiect terenul aferent clădirilor fostelor
cazangerii și punctului de trecere cu suprafața de 0,5024 ha, situat în extravilan, pe
teritoriul fermei de lapte – marfă lichidată (conturul nr. 556 din materialele de evidență
grafică a terenurilor), cu adiacenții Primăriei (terenurile fondului de rezervă) și Iulian
Cioban, repararea prejudiciului moral, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 15 noiembrie 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni
acțiunea depusă de Vladimir Vasilache a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d. 113-
119-134).
La 15 noiembrie 2021 și la 16 noiembrie 2021 Vladimir Vasilache și
reprezentantul său, avocatul Natalia Ctitor, au recepționat copia dispozitivului hotărârii
2
primei instanțe și la 16 noiembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, au depus
cerere de apel nemotivată (f.d. 115, 116-117, 138).
La 24 noiembrie 2021 Vladimir Vasilache a recepționat hotărârea motivată a
primei instanțe, iar la 20 decembrie 2021, avocatul Natalia Ctitor a depus motivarea
apelului, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei
noi hotărâri de admitere a acțiunii (f.d.139, 148-151).
Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depuse în termen, atât apelul
nemotivat, cât și cel motivat depus de Vladimir Vasilache, reprezentat de avocatul
Natalia Ctitor împotriva hotărârii din 15 noiembrie 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul
Ialoveni.
Prin decizia din 11 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea de
apel depusă de Vladimir Vasilache împotriva hotărârii din 15 noiembrie 2021 a
Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni (f.d. 180, 181-193).
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a stabilit că prin decizia
Consiliului com. Leușeni nr. 10/4 din 28 decembrie 2004 ,,Despre vânzarea terenului
aferent unor clădiri din teritoriul fostei ferme de lapte-marfă”, în temeiul cererii lui
Vladimir Vasilache, privind înstrăinarea terenului cu destinație agricolă aferent
construcțiilor private ce-i aparțin, ca urmare a procurării lor în condițiile de licitație
publică, s-a decis înstrăinarea lui Vladimir Vasilache, în hotarele generale și
configurația reflectată în Planul cadastral anexat, terenul aferent clădirilor fostelor
cazangerii și punctului de trecere, precum și unei boxe pentru vite demontată parțial, din
teritoriul fermei de lapte-marfă lichidate, cu suprafața de 0,5024 ha (conturul nr. 556 din
planul cadastral de evidență grafică a terenurilor). Cu aprobarea Borderoului de calcul al
prețului de vânzare-cumpărare a terenului aferent din 23 decembrie 2004, în care se
stabilește că valoarea bănească a pământului este de 1744 de lei. Punându-se în sarcina
specialistului pentru reglementare regimului funciar din Aparatul primăriei să
pregătească setul de documente necesare pentru efectuarea tranzacției de vânzare-
cumpărare a terenului aferent în cauză, cu includerea după autentificare notarială a
tranzacției modificările corespunzătoare în cadastrul funciar al comunei și să prezinte
datele cu privire la schimbările intervenite în structura fondului funciar organelor
raionale de resort (f.d. 86).
Conform Planului cadastral al terenului cu destinație agricolă, aferent construcțiilor
private, Anexă la decizia Consiliului com. nr. 10/04 din 28 decembrie 2004, cu
suprafața de 0,5024 ha, adiacenții 1-4 – pământ proprietate publică (Primăria com.
Leușeni) și 4-1 – Iulian Ciobanu (f.d. 87).
Prin Borderoul de calcul al prețului de vânzare-cumpărare a terenului cu destinație
agricolă aferent construcției private din 23 decembrie 2004, s-a stabilit tariful pentru o
unitate grad-hectar în anexă la Legea privind prețul normativ al pământului constituie
289,53 lei/ha, astfel prețul normativ al terenului constituind 6 837 de lei, coeficientul la
prețul normativ aplicat în cazul vânzării terenurilor cu destinație agricolă fiind de 0,25,
coeficientul aplicat la calcularea prețului de vânzare a terenului aferent în funcție de
amenajarea lui inginerească 1,02, iar prețul de vânzare al terenului constituind 1 744 de
lei (f.d. 88).
3
Conform contractului de vânzare-cumpărare nedatat, încheiat între Primăria com.
Leușeni, r-nul Hîncești în persoana Primarului- Ion Bujeac, în calitate de vânzător și
Vladimir Vasilache, în calitate de cumpărător, la pct. 2 și 3 Capitolul I, vânzătorul a
garantat că, terenul se află în proprietate publică și este liber de orice drepturi
patrimoniale ale terțelor persoane și a vândut, iar cumpărătorul a procurat terenul
aferent clădirilor fostelor cazangerii și punctului de trecere cu suprafața de 0,5024 ha,
situat în extravilanul comunei, pe teritoriul fermei de lapte-marfă lichidată (conturul nr.
556 din materialele de evidență grafică a terenurilor) cu adiacenții Primăria (terenurile
fondurilor de rezervă) și Iulian Ciobanu, destinația terenului și modului de folosință:
agricolă, construcții și curți (f.d. 89-90).
Totodată, conform pct. 1 Capitolul II, prețul de vânzare al terenului în conformitate
cu Borderoul de calcul din 24 decembrie 2004 constituia suma de 1 744 de lei. Capitolul
III al contractului enunțat, stabilește obligațiile părților, și anume: vânzătorul s-a obligat
să contribuie la eliberarea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren în
termenul stabilit, să îndeplinească alte obligațiuni prevăzute de legislația funciară și
civilă, inclusiv Regulamentul cu privire la vânzarea-cumpărarea terenurilor aferente
obiectelor privatizate sau care se privatizează. La rândul său, cumpărătorul s-a obligat să
transmită, în termen de 3 luni de la data autentificării notariale a contractului, prezentul
contract la Oficiul Cadastral Teritorial pentru înregistrarea bunului imobil; să transmită
Administrației Publice Locale competente prezentul contract pentru operarea
modificărilor în documentația cadastrală și primirea titlurilor de proprietate; să achite
impozitul funciar stabilit de legislație, precum și alte obligații.
Capitolul IV intitulat ,,Dispoziții finale” statuează că, prezentul contract servește
drept temei pentru legalizarea dreptului de proprietate al cumpărătorului asupra
terenului procurat.
Este oportun de evidențiat că, există și o decizie cu același număr 10/04 din aceiași
dată, 28 decembrie 2004, însă ,,Cu privire la vânzarea terenului aferent boxelor pentru
vite de la ferma de lapte-marfă lichidată”, ceea ce-l vizează pe Iulian Ciobanu, teren cu
suprafața de 0,5833 ha, căreia i-a fost atribuit nr. cadastral 5340203.220 (f.d. 54).
Respectiv, conform Planului cadastral al terenului cu suprafața de 0,5833 ha, se
conturează că acesta este adiacent cu 1-2 și 3-1 – proprietate publică (Primăria com.
Leușeni), 2-3 – Vladimir Vasilache (f.d. 55).
Ulterior, elaborării Borderoului de calcul al prețului de vânzare-cumpărare al
terenului cu destinație agricolă aferent construcției private din 23 decembrie 2004,
eliberat pe numele lui Iulian Ciobanu și încheierii contractului de vânzare-cumpărare
încheiat între Primăria com. Lăpușna și Iulian Ciobanu, ultimul și-a înregistrat dreptul
de proprietate, iar la 23 iulie 2014, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr.
2685 din 17 iulie 2014 a înstrăinat terenul cu suprafața de 0,5833 ha lui Andrian Buță,
fapt confirmat prin extrasul din Registrul bunurilor imobile (f.d. 56-58,59).
Din informația eliberată de Serviciul raional Arhivă nr. 111 din 16 martie 2021,
urmează că, procesul-verbal nr. 10 din 28 decembrie 2004, precum și decizia nr. 10/4
din 28 decembrie 2004 ale ședinței Consiliului com. Leușeni cu privire la vânzarea
4
terenului aferent unor clădiri din teritoriul fostei ferme de lapte-marfă, în Fondul
Arhivistic nu se atestă (f.d. 29).
Pe când se atestă deciziile Consiliului Primăriei Locale Leușeni nr. 10/03, 10/05 și
10/06 din 28 decembrie 2004 (f.d. 30-33). Mai mult ca atît Primăria com. Leușeni, r-nul
Hîncești nu deține informații despre cererea de vânzare-cumpărare a terenului aferent
construcției, cât și desfășurarea licitației unde a participat Vladimir Vasilache, ce rezultă
din confirmarea nr.472 din 09.09.2021 (f.d. 99).
Prin confirmarea eliberată de executorul judecătoresc Rodica Gurgurov nr. 148-
765 din 18 noiembrie 2011, se confirmă faptul că la Judecătoria raionului Hîncești în
anii 1998-1999, s-a aflat la executare documentul executoriu privind încasarea datoriei
de la sovhozul ,,Leușeni”, r-nul Hîncești în folosul creditorului urmăritor a datoriei, însă
se află în imposibilitate de a elibera anumite acte din procedura de executare respectivă,
dat fiind faptul că procedurile de executare până la 01 mai 2003, registrele de evidență a
documentelor executorii parvenite spre executare au fost nimicite conform proceselor -
verbale de nimicire (f.d. 106).
Actele nimicite, însă vizate în răspunsul executorului judecătoresc menționat supra,
se referă la condițiile de licitație publică organizată de Judecătoria raionului referitor la
bunurile sovhozului ,,Leușeni”, și anume, clădirile din teritoriul fostei ferme de lapte-
marfă, fapt ce rezultă și din cererile din 20 august 2021, adresate de reprezentantul
reclamantului, Vladimir Vasilache, către administrația publică locală, Judecătoria
Hîncești (sediul Central), precum și executorului judecătoresc Rodica Gurgurov (f.d.
96- 105).
În vederea obținerii dreptului de dispoziție asupra terenului, la data de 09
decembrie 2020 Vladimir Vasilache, reprezentat de avocatul Natalia Ctitor, prin
intermediul oficiului poștal, a depus în adresa Primăriei și Consiliului com. Leușeni, o
petiție în sensul art. 9, 46 și 47 ale Codului administrativ, care a fost recepționată de
către destinatar (autoritatea publică), la 16 decembrie 2020, fapt confirmat prin copia
avizului de recepție (f.d. 14), prin care a solicitat întreprinderea măsurilor administrative
corespunzătoare (acte administrative individuale sau operațiuni administrative) pentru
autentificarea contractului de vânzare-cumpărare, încheiat între Primăria s. Leușeni și
Vladimir Vasilache, ce are ca obiect terenul aferent clădirilor fostelor cazangerii și
punctului de trecere cu suprafața de 0,5024 ha, situat în extravilan, pe teritoriul fermei
de lapte – marfă lichidată (conturul nr. 556 din materialele de evidență grafică a
terenurilor), cu adiacenții Primăriei (terenurile fondului de rezervă) și Cioban Iulian.
(f.d. 13).
Instanța de apel aplicând prevederile art. 3, 5, 10 alin. (1), 17, 189 alin. (1)-(1), 208
alin. (1) și (4), 209 alin. (3) din Codul administrativ, art. 320 alin. (2) și (3) Codul civil,
art. 61, 20, 21 Codul funciar, pct. 7 ,8, 9,10,13 le Regulamentului cu privire la conținutul
documentației cadastrului funciar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 24 din 11
ianuarie 1995, art. 4 alin. (2), (3), (4), (5), 5 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.
1543-XIII din 25 februarie 1998 a reținut că este corectă soluția primei instanțe cu
privire la respingerea pretenției cu privire la constatarea valabilității contractului de
vânzare-cumpărare încheiat în baza deciziei Consiliului com. Leușeni nr. 10/04 din 28
5
decembrie 2004, care are ca obiect terenul aferent clădirilor fostelor cazangerii și
punctului de trecere cu suprafața de 0,5024 ha, situat în extravilan, pe teritoriul fermei
de lapte – marfă lichidată (conturul nr. 556 din materialele de evidență grafică a
terenurilor), cu adiacenții Primăriei (terenurile fondului de rezervă) și Iulian Cioban.
Întrucât în ședința de judecată s-a stabilit că, apelantul/reclamant n-a prezentat
careva probe, ce ar demonstra că s-a adresat cu cerere autorității publice locale privind
înstrăinarea terenului cu destinație agricolă aferent construcțiilor private ce-i aparțin, ca
urmare a procurării lor în condițiile de licitație publică, precum și intenția acestuia de la
momentul adoptării deciziei din 28 decembrie 2004 și/sau încheierii actului juridic, de a
solicita autentificare notarială a contractului, de a obține titlul de autentificare a
dreptului deținătorului de teren și de a înregistra contractul de vânzare-cumpărare în
Registrul administrației publice locale, dar și în Registrul de la Oficiul Cadastral
Teritorial, după cum este indicat în contract.
Or, art. 321 alin. (2) din Codul civil, indică că, în cazul bunurilor imobile, dreptul
de proprietate se dobândește la data înscrierii în registrul bunurilor imobile, cu
excepțiile prevăzute de lege.
Prin urmare, completul judiciar al instanței de apel a apreciat critic argumentului
apelantului privind justificarea valabilității contractului de vânzare-cumpărare prin
decizia nr. 10/04 din 28 decembrie 2004, planul cadastral, borderoul de calcul,
contractul de vânzare-cumpărare nedatat, precum și pașaportul tehnic al bunului imobil,
deoarece contractul n-a fost autentificat notarial, nu este datat, înregistrat în Registrul
cadastral al deținătorilor de terenuri al autorității publice locale, cât și Registrul
bunurilor imobile, după cum prevăd normele citate întru constatarea existenței unui
raport juridic (f.d. 86-95).
La fel, completul specializat consideră unul declarativ și argumentul apelantului
privind deținerea dreptului de folosință și posesie a terenului menționat, ce de fapt,
aparține cu drept de proprietate autorității publice locale, neprezentînd careva probe, ce
ar confirma plata impozitului funciar stabilit de lege, începând cu anul 2004. Or, art. 93
alin.(1) Cod administrativ, indică că, fiecare participant probează faptele pe care își
întemeiază pretenția.
Mai mult, atât autoritățile publice locale, cât și Serviciul raional Arhivă, au afirmat
că nu dețin informații referitor la cererea de vânzare-cumpărare a terenului aferent
construcției, decizia nr. 10/4 din 28 decembrie 2004 a ședinței Consiliului local Leușeni,
cu privire la vânzarea terenului aferent unor clădiri din teritoriul fostei ferme de lapte-
marfă, cât și desfășurarea licitației unde a participat Vladimir Vasilache (f.d. 29, 99).
În acest context, completul judiciar al instanței de apel a atestat că, instanța de fond
just a concluzionat că, în condițiile în care, titularii de drepturi nu dispun de documente,
ce confirmă drepturile, tranzacțiile cu bunuri imobile și alte temeiuri ale nașterii,
modificării, grevării și stingerii drepturilor, apelantul/reclamant nu poate dobândi
dreptul de proprietate. Or, art. 212 lit. a) Cod civil, indică că, forma autentică a actului
juridic este obligatorie dacă actul juridic are ca obiect înstrăinarea bunurilor imobile, cu
excepția cazurilor prevăzute expres de lege.
6
Cu referire la pretențiile privind constatarea nesoluționării petiției din 09
decembrie 2020 și a cererii prealabile din 25 ianuarie 2021, completul judiciar al
instanței de apel a relevat că, instanța de fond corect le-a respins, ca neîntemeiate,
deoarece în cazul dat refuzul de a examina petiția și cererea prealabilă a fost contestat în
instanța de judecată, care a stabilit că sunt neîntemeiate solicitările privind constatarea
valabilității contractului de vânzare-cumpărare. Or, art. 60 alin.(1) Cod administrativ,
indică că, termenul general în care o procedură administrativă trebuie finalizată este de
30 de zile, dacă legea nu prevede altfel, iar art. 64 alin.(1) și alin.(2) aceluiași cod,
statuează că, autoritatea publică este obligată să soluționeze o cerere potrivit
competențelor sale și în termenul stabilit de lege. Refuzul de a primi sau a examina o
cerere se consideră drept respingere a cererii. Aceiași regulă se aplică și în cazul
nesoluționării unei cereri în termen legal. La rândul său, art. 162 alin. (1)-(3) Codul
administrativ, stipulează că, procedura prealabilă urmărește scopul de a verifica
legalitatea actelor administrative individuale. Dacă autoritatea publică nu soluționează
petiția în termenele prevăzute de prezentul cod, persoana afectată este în drept să
depună cerere prealabilă. Cererea prealabilă poate fi îndreptată spre: a) anularea în tot
sau în parte a unui act administrativ individual ilegal sau nul; b) emiterea unui act
administrativ individual.
Astfel, completul specializat al instanței de apel a considerat că, instanța de fond,
ajungînd la concluzia cu privire la respingerea pretențiilor principale, corect a respins și
pretențiile subsecvente cu privire la repararea prejudiciului moral și restituirea
cheltuielilor judiciare.
La 13 mai 2022 Curtea de Apel Chișinău a notificat lui Vladimir Vasilache,
reprezentat de avocatul Natalia Ctitor copia dispozitivului deciziei, iar la 01 iunie 2022,
prin intermediul oficiului poștal, Vladimir Vasilache, reprezentat de avocatul Natalia
Ctitor a depus cererea de recurs nemotivată (f.d.194, 195-196).
La 11 august 2022 Vladimir Vasilache, reprezentat de avocatul Natalia Ctitor a
recepționat decizia motivată a instanței de apel și la 12 septembrie 2022 a depus cererea
de recurs motivată, solicitând admiterea acestuia și anularea deciziei din 11 mai 2022 a
Curții de Apel Chișinău (f.d.202-208).
Recurentul în susținerea recursului a invocat că decizia instanței de apel este
neîntemeiată, deoarece a apreciat greșit argumentele recurentului expuse în cererea de
apel și respectiv în cererea de chemare în judecată.
Argumentele apreciate critic de către instanța de apel a creat ferma convingere a
părții recurente că nu a fost ascultată și auzită, în ceea ce ține de motivația și scopul
adresării către justiție, circumstanțe ce sunt calificate ca fiind o afectare a dreptului la un
proces echitabil. În speranța realizării dreptului la un recurs efectiv în condițiile art. 13 a
CEDO, partea recurentă a evidențiat că înaintarea acțiunii în justiție a fost generată și
întemeia pe circumstanțele expuse în instanțele inferioare, dar neauzite.
A relatat că instanța de apel a expus circumstanțe inexistente și neinvocate de
părțile procesuale, asupra terenului litigios nu este înregistrat în Registrul bunurilor
imobile dreptul de proprietate a subiect, terenul nefiind identificat/format cadastral până
în prezent. Raportat la cele expuse, partea recurentă a susținut că instanțele inferioare au
7
apreciat arbitrar probele administrate la dosarul cauzei date, prin ce au acționat contrar
prevederilor art. 130 din Codul de procedură civilă.
A menționat că prin declanșarea procedurilor judiciare pe speța dată a beneficiat
de posibilitatea/mecanismul legal de apărare a drepturilor sale, la caz fiind vorba despre
„legitima speranță” a recurentului de a înregistra dreptul său de proprietate asupra
terenului, pentru care a achitat achiziția fiind sancționată prin prevederile deciziei
Consiliului comunal Leușeni nr. 10/04 din 28 decembrie 2004 în limitele competențelor
și atribuțiilor legale administrativ individual necontestat.
În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel
ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la
instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă
legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme
de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se
depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de
apel.
La 13 mai 2022 Curtea de Apel Chișinău a notificat reprezentantul recurentului,
avocatul Natalia Ctitor, copia dispozitivului deciziei, iar la 01 iunie 2022, prin
intermediul oficiului poștal, avocatul Natalia Ctitor a depus cererea de recurs
nemotivată (f.d.195-196).
La 11 august 2022 avocatul Natalia Ctitor a recepționat decizia motivată a instanței
de apel și la 12 septembrie 2022 a depus cererea de recurs motivată, solicitând
admiterea acestuia, anularea deciziei din 11 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău și
emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii (f.d.202-208).
În condițiile enunțate, recursul nemotivat depus la 01 iunie 2022 și cel motivat
depus la 12 septembrie 2022 sunt în termen.
La 12 septembrie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Primăriei
satului Leușeni și Consiliului local Leușeni copia recursului motivat depus de Vladimir
Vasilache cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței.
Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea
de recurs depusă de Vladimir Vasilache, reprezentat de avocatul Natalia Ctitor
inadmisibilă, din următoarele motive.
În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,
recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din
Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la
literele a)- f).
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
8
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de
inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra
cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de
consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul
de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării
unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne
deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă
instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o
motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument
rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul
administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din
Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele
expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul
de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la
instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului
Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul
condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă
de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în
fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor
respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național
și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre
din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii
de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi
9
conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,
, Seria A, nr.212-A).
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de
Vladimir Vasilache, reprezentat de avocatul Natalia Ctitor.
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul depus de Vladimir Vasilache, reprezentat de avocatul Natalia Ctitor se
declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Aliona Miron
Iurie Bejenaru
10