3ra-862/22 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-862/2022 2-21032269-01-3ra-24082022 prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni (jud. D. Corlăteanu) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc) ÎNCHEIERE 02 noiembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului depus de Vladimir Vasilache, reprezentat de avocatul Natalia Ctitor, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Vasilache împotriva Primăriei și Consiliului comunei Leușeni, raionul Hîncești cu privire la constatarea nesoluționării petiției și a cererii prealabile, constatarea valabilității contractului de vînzare-cumpărare, repararea prejudiciului moral, precum și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 11 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea de apel depusă de Vladimir Vasilache împotriva hotărârii din 15 noiembrie 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, c o n s t a t ă: La 03 martie 2021 Vladimir Vasilache a depus cerere de chemare în judecată, ulterior concretizată, împotriva Primăriei și Consiliului comunei Leușeni, raionul Hîncești cu privire la constatarea nesoluționării petiției și a cererii prealabile, constatarea valabilității contractului de vînzare-cumpărare, repararea prejudiciului moral, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, prin decizia Consiliului com. Leușeni nr. 10/04 din 28 decembrie 2004 ,,Despre vânzarea terenului aferent unor clădiri din teritoriul fostei ferme de lapte-marfă”, s-a decis înstrăinarea terenului aferent clădirilor, cu suprafața de 0, 5024 ha, lui Vladimir Vasilache, fiind indicați și adiacenții acestuia. Totodată, aprobându-se Borderoul de calcul din 23 decembrie 2004 al prețului de vânzare-cumpărare a terenului aferent nominalizat, prețul fiind stabilit de 1 744 de lei și s-a pus în sarcina specialistului pentru reglementarea regimului funciar din aparatul 1 Primăriei com. Leușeni pregătirea actelor necesare pentru efectuarea tranzacției de vânzare-cumpărare a terenului nominalizat și definitivarea procedurii de dobândire a dreptului de proprietate privată asupra terenului în cauză.

Prin urmare, a comunicat reclamantul că, la 30 decembrie 2004, Vladimir Vasilache a achitat prețul terenului stabilit prin borderoul de calcul din 23 decembrie 2004 în sumă de 1 744 de lei, fapt confirmat prin chitanța nr. 271. Iar ulterior, i-a fost oferit un exemplar al contractului de vânzare-cumpărare a terenului enunțat, urmând ca părțile contractante să se prezinte în fața notarului pentru autentificarea acestuia, cu înregistrarea dreptului de proprietate în Registrul bunurilor imobile. Însă, vânzătorul, în persoana Primarului s. Leușeni de multiple ori a amânat definitivarea procedurii, iar astfel, cumpărătorul- Vladimir Vasilache, a rămas în așteptarea disponibilității autorității publice locale pentru prezentarea părților contractante în fața notarului, pentru autentificarea contractului de vânare-cumpărare a terenului, fiind în posesiunea și folosința terenului, dar neavând dreptul de dispoziție asupra terenului menționat.

Astfel, a relatat reclamantul că, intenționând să-și valorifice dreptul de dispoziție asupra terenului, prin petiția din 09 decembrie 2020, recepționată de Primăria și Consiliul com. Leușeni la 16 decembrie 2020, a solicitat emiterea unui act administrativ individual și efectuarea operațiunilor administrative corespunzătoare, în vederea definitivării procedurii de dobândire a dreptului de proprietate, însă petiția respectivă a fost lăsată fără răspuns. Iar, prin urmare, la 25 ianuarie 2021, s-a adresat administrației publice locale Leușeni cu cerere prealabilă, însă de asemenea a rămas neexaminată.

În acest context, a considerat și a invocat reclamantul că, activitatea pârâților este una abuzivă, ce se manifestă prin monopolul său decizional în privința soluționării problemei lui Vladimir Vasilache (or, problema existentă - relatată prin prezenta acțiune, putea fi soluționată doar de pârâți în mod extrajudiciar), aplicând abuziv dreptul său discreționar, manifestând desconsiderarea petiției și cererii prealabile ale lui Vladimir Vasilache, iar astfel, la caz fiind pasibilă aplicarea prevederile art. 24 alin. (2) din Codul administrativ, care prevede că, participantul care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună-credință răspunde potrivit legii pentru prejudiciile materiale și morale cauzate.

A solicitat reclamantul Vladimir Vasilache constatarea nesoluționării petiției din 09 decembrie 2020 și a cererii prealabile din 25 ianuarie 2021, constatarea valabilității contractului de vânzare-cumpărare încheiat în baza deciziei Consiliului com. Leușeni nr. 10/04 din 28 decembrie 2004, care are ca obiect terenul aferent clădirilor fostelor cazangerii și punctului de trecere cu suprafața de 0,5024 ha, situat în extravilan, pe teritoriul fermei de lapte – marfă lichidată (conturul nr. 556 din materialele de evidență grafică a terenurilor), cu adiacenții Primăriei (terenurile fondului de rezervă) și Iulian Cioban, repararea prejudiciului moral, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 15 noiembrie 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni acțiunea depusă de Vladimir Vasilache a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d. 113- 119-134). La 15 noiembrie 2021 și la 16 noiembrie 2021 Vladimir Vasilache și reprezentantul său, avocatul Natalia Ctitor, au recepționat copia dispozitivului hotărârii 2 primei instanțe și la 16 noiembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, au depus cerere de apel nemotivată (f.d. 115, 116-117, 138). La 24 noiembrie 2021 Vladimir Vasilache a recepționat hotărârea motivată a primei instanțe, iar la 20 decembrie 2021, avocatul Natalia Ctitor a depus motivarea apelului, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii (f.d.139, 148-151).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depuse în termen, atât apelul nemotivat, cât și cel motivat depus de Vladimir Vasilache, reprezentat de avocatul Natalia Ctitor împotriva hotărârii din 15 noiembrie 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni. Prin decizia din 11 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea de apel depusă de Vladimir Vasilache împotriva hotărârii din 15 noiembrie 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni (f.d. 180, 181-193). Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a stabilit că prin decizia Consiliului com.

Leușeni nr. 10/4 din 28 decembrie 2004 ,,Despre vânzarea terenului aferent unor clădiri din teritoriul fostei ferme de lapte-marfă”, în temeiul cererii lui Vladimir Vasilache, privind înstrăinarea terenului cu destinație agricolă aferent construcțiilor private ce-i aparțin, ca urmare a procurării lor în condițiile de licitație publică, s-a decis înstrăinarea lui Vladimir Vasilache, în hotarele generale și configurația reflectată în Planul cadastral anexat, terenul aferent clădirilor fostelor cazangerii și punctului de trecere, precum și unei boxe pentru vite demontată parțial, din teritoriul fermei de lapte-marfă lichidate, cu suprafața de 0,5024 ha (conturul nr. 556 din planul cadastral de evidență grafică a terenurilor).

Cu aprobarea Borderoului de calcul al prețului de vânzare-cumpărare a terenului aferent din 23 decembrie 2004, în care se stabilește că valoarea bănească a pământului este de 1744 de lei. Punându-se în sarcina specialistului pentru reglementare regimului funciar din Aparatul primăriei să pregătească setul de documente necesare pentru efectuarea tranzacției de vânzare- cumpărare a terenului aferent în cauză, cu includerea după autentificare notarială a tranzacției modificările corespunzătoare în cadastrul funciar al comunei și să prezinte datele cu privire la schimbările intervenite în structura fondului funciar organelor raionale de resort (f.d. 86). Conform Planului cadastral al terenului cu destinație agricolă, aferent construcțiilor private, Anexă la decizia Consiliului com.

nr. 10/04 din 28 decembrie 2004, cu suprafața de 0,5024 ha, adiacenții 1-4 – pământ proprietate publică (Primăria com. Leușeni) și 4-1 – Iulian Ciobanu (f.d. 87). Prin Borderoul de calcul al prețului de vânzare-cumpărare a terenului cu destinație agricolă aferent construcției private din 23 decembrie 2004, s-a stabilit tariful pentru o unitate grad-hectar în anexă la Legea privind prețul normativ al pământului constituie 289,53 lei/ha, astfel prețul normativ al terenului constituind 6 837 de lei, coeficientul la prețul normativ aplicat în cazul vânzării terenurilor cu destinație agricolă fiind de 0,25, coeficientul aplicat la calcularea prețului de vânzare a terenului aferent în funcție de amenajarea lui inginerească 1,02, iar prețul de vânzare al terenului constituind 1 744 de lei (f.d.

88). 3 Conform contractului de vânzare-cumpărare nedatat, încheiat între Primăria com. Leușeni, r-nul Hîncești în persoana Primarului- Ion Bujeac, în calitate de vânzător și Vladimir Vasilache, în calitate de cumpărător, la pct. 2 și 3 Capitolul I, vânzătorul a garantat că, terenul se află în proprietate publică și este liber de orice drepturi patrimoniale ale terțelor persoane și a vândut, iar cumpărătorul a procurat terenul aferent clădirilor fostelor cazangerii și punctului de trecere cu suprafața de 0,5024 ha, situat în extravilanul comunei, pe teritoriul fermei de lapte-marfă lichidată (conturul nr. 556 din materialele de evidență grafică a terenurilor) cu adiacenții Primăria (terenurile fondurilor de rezervă) și Iulian Ciobanu, destinația terenului și modului de folosință: agricolă, construcții și curți (f.d.

89-90). Totodată, conform pct. 1 Capitolul II, prețul de vânzare al terenului în conformitate cu Borderoul de calcul din 24 decembrie 2004 constituia suma de 1 744 de lei. Capitolul III al contractului enunțat, stabilește obligațiile părților, și anume: vânzătorul s-a obligat să contribuie la eliberarea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren în termenul stabilit, să îndeplinească alte obligațiuni prevăzute de legislația funciară și civilă, inclusiv Regulamentul cu privire la vânzarea-cumpărarea terenurilor aferente obiectelor privatizate sau care se privatizează.

La rândul său, cumpărătorul s-a obligat să transmită, în termen de 3 luni de la data autentificării notariale a contractului, prezentul contract la Oficiul Cadastral Teritorial pentru înregistrarea bunului imobil; să transmită Administrației Publice Locale competente prezentul contract pentru operarea modificărilor în documentația cadastrală și primirea titlurilor de proprietate; să achite impozitul funciar stabilit de legislație, precum și alte obligații. Capitolul IV intitulat ,,Dispoziții finale” statuează că, prezentul contract servește drept temei pentru legalizarea dreptului de proprietate al cumpărătorului asupra terenului procurat.

Este oportun de evidențiat că, există și o decizie cu același număr 10/04 din aceiași dată, 28 decembrie 2004, însă ,,Cu privire la vânzarea terenului aferent boxelor pentru vite de la ferma de lapte-marfă lichidată”, ceea ce-l vizează pe Iulian Ciobanu, teren cu suprafața de 0,5833 ha, căreia i-a fost atribuit nr. cadastral 5340203.220 (f.d. 54). Respectiv, conform Planului cadastral al terenului cu suprafața de 0,5833 ha, se conturează că acesta este adiacent cu 1-2 și 3-1 – proprietate publică (Primăria com. Leușeni), 2-3 – Vladimir Vasilache (f.d. 55). Ulterior, elaborării Borderoului de calcul al prețului de vânzare-cumpărare al terenului cu destinație agricolă aferent construcției private din 23 decembrie 2004, eliberat pe numele lui Iulian Ciobanu și încheierii contractului de vânzare-cumpărare încheiat între Primăria com.

Lăpușna și Iulian Ciobanu, ultimul și-a înregistrat dreptul de proprietate, iar la 23 iulie 2014, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. 2685 din 17 iulie 2014 a înstrăinat terenul cu suprafața de 0,5833 ha lui Andrian Buță, fapt confirmat prin extrasul din Registrul bunurilor imobile (f.d. 56-58,59). Din informația eliberată de Serviciul raional Arhivă nr. 111 din 16 martie 2021, urmează că, procesul-verbal nr. 10 din 28 decembrie 2004, precum și decizia nr. 10/4 din 28 decembrie 2004 ale ședinței Consiliului com. Leușeni cu privire la vânzarea 4 terenului aferent unor clădiri din teritoriul fostei ferme de lapte-marfă, în Fondul Arhivistic nu se atestă (f.d. 29). Pe când se atestă deciziile Consiliului Primăriei Locale Leușeni nr. 10/03, 10/05 și 10/06 din 28 decembrie 2004 (f.d.

30-33). Mai mult ca atît Primăria com. Leușeni, r-nul Hîncești nu deține informații despre cererea de vânzare-cumpărare a terenului aferent construcției, cât și desfășurarea licitației unde a participat Vladimir Vasilache, ce rezultă din confirmarea nr.472 din 09.09.2021 (f.d. 99). Prin confirmarea eliberată de executorul judecătoresc Rodica Gurgurov nr. 148- 765 din 18 noiembrie 2011, se confirmă faptul că la Judecătoria raionului Hîncești în anii 1998-1999, s-a aflat la executare documentul executoriu privind încasarea datoriei de la sovhozul ,,Leușeni”, r-nul Hîncești în folosul creditorului urmăritor a datoriei, însă se află în imposibilitate de a elibera anumite acte din procedura de executare respectivă, dat fiind faptul că procedurile de executare până la 01 mai 2003, registrele de evidență a documentelor executorii parvenite spre executare au fost nimicite conform proceselor - verbale de nimicire (f.d.

106). Actele nimicite, însă vizate în răspunsul executorului judecătoresc menționat supra, se referă la condițiile de licitație publică organizată de Judecătoria raionului referitor la bunurile sovhozului ,,Leușeni”, și anume, clădirile din teritoriul fostei ferme de lapte- marfă, fapt ce rezultă și din cererile din 20 august 2021, adresate de reprezentantul reclamantului, Vladimir Vasilache, către administrația publică locală, Judecătoria Hîncești (sediul Central), precum și executorului judecătoresc Rodica Gurgurov (f.d. 96- 105). În vederea obținerii dreptului de dispoziție asupra terenului, la data de 09 decembrie 2020 Vladimir Vasilache, reprezentat de avocatul Natalia Ctitor, prin intermediul oficiului poștal, a depus în adresa Primăriei și Consiliului com.

Leușeni, o petiție în sensul art. 9, 46 și 47 ale Codului administrativ, care a fost recepționată de către destinatar (autoritatea publică), la 16 decembrie 2020, fapt confirmat prin copia avizului de recepție (f.d. 14), prin care a solicitat întreprinderea măsurilor administrative corespunzătoare (acte administrative individuale sau operațiuni administrative) pentru autentificarea contractului de vânzare-cumpărare, încheiat între Primăria s. Leușeni și Vladimir Vasilache, ce are ca obiect terenul aferent clădirilor fostelor cazangerii și punctului de trecere cu suprafața de 0,5024 ha, situat în extravilan, pe teritoriul fermei de lapte – marfă lichidată (conturul nr. 556 din materialele de evidență grafică a terenurilor), cu adiacenții Primăriei (terenurile fondului de rezervă) și Cioban Iulian.

(f.d. 13). Instanța de apel aplicând prevederile art. 3, 5, 10 alin. (1), 17, 189 alin. (1)-(1), 208 alin. (1) și (4), 209 alin. (3) din Codul administrativ, art. 320 alin. (2) și (3) Codul civil, art. 61, 20, 21 Codul funciar, pct. 7 ,8, 9,10,13 le Regulamentului cu privire la conținutul documentației cadastrului funciar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 24 din 11 ianuarie 1995, art. 4 alin. (2), (3), (4), (5), 5 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25 februarie 1998 a reținut că este corectă soluția primei instanțe cu privire la respingerea pretenției cu privire la constatarea valabilității contractului de vânzare-cumpărare încheiat în baza deciziei Consiliului com.

Leușeni nr. 10/04 din 28 5 decembrie 2004, care are ca obiect terenul aferent clădirilor fostelor cazangerii și punctului de trecere cu suprafața de 0,5024 ha, situat în extravilan, pe teritoriul fermei de lapte – marfă lichidată (conturul nr. 556 din materialele de evidență grafică a terenurilor), cu adiacenții Primăriei (terenurile fondului de rezervă) și Iulian Cioban.

Întrucât în ședința de judecată s-a stabilit că, apelantul/reclamant n-a prezentat careva probe, ce ar demonstra că s-a adresat cu cerere autorității publice locale privind înstrăinarea terenului cu destinație agricolă aferent construcțiilor private ce-i aparțin, ca urmare a procurării lor în condițiile de licitație publică, precum și intenția acestuia de la momentul adoptării deciziei din 28 decembrie 2004 și/sau încheierii actului juridic, de a solicita autentificare notarială a contractului, de a obține titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren și de a înregistra contractul de vânzare-cumpărare în Registrul administrației publice locale, dar și în Registrul de la Oficiul Cadastral Teritorial, după cum este indicat în contract.

Or, art. 321 alin. (2) din Codul civil, indică că, în cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobândește la data înscrierii în registrul bunurilor imobile, cu excepțiile prevăzute de lege. Prin urmare, completul judiciar al instanței de apel a apreciat critic argumentului apelantului privind justificarea valabilității contractului de vânzare-cumpărare prin decizia nr. 10/04 din 28 decembrie 2004, planul cadastral, borderoul de calcul, contractul de vânzare-cumpărare nedatat, precum și pașaportul tehnic al bunului imobil, deoarece contractul n-a fost autentificat notarial, nu este datat, înregistrat în Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri al autorității publice locale, cât și Registrul bunurilor imobile, după cum prevăd normele citate întru constatarea existenței unui raport juridic (f.d.

86-95). La fel, completul specializat consideră unul declarativ și argumentul apelantului privind deținerea dreptului de folosință și posesie a terenului menționat, ce de fapt, aparține cu drept de proprietate autorității publice locale, neprezentînd careva probe, ce ar confirma plata impozitului funciar stabilit de lege, începând cu anul 2004. Or, art. 93 alin.(1) Cod administrativ, indică că, fiecare participant probează faptele pe care își întemeiază pretenția. Mai mult, atât autoritățile publice locale, cât și Serviciul raional Arhivă, au afirmat că nu dețin informații referitor la cererea de vânzare-cumpărare a terenului aferent construcției, decizia nr. 10/4 din 28 decembrie 2004 a ședinței Consiliului local Leușeni, cu privire la vânzarea terenului aferent unor clădiri din teritoriul fostei ferme de lapte- marfă, cât și desfășurarea licitației unde a participat Vladimir Vasilache (f.d.

29, 99). În acest context, completul judiciar al instanței de apel a atestat că, instanța de fond just a concluzionat că, în condițiile în care, titularii de drepturi nu dispun de documente, ce confirmă drepturile, tranzacțiile cu bunuri imobile și alte temeiuri ale nașterii, modificării, grevării și stingerii drepturilor, apelantul/reclamant nu poate dobândi dreptul de proprietate. Or, art. 212 lit. a) Cod civil, indică că, forma autentică a actului juridic este obligatorie dacă actul juridic are ca obiect înstrăinarea bunurilor imobile, cu excepția cazurilor prevăzute expres de lege.

6 Cu referire la pretențiile privind constatarea nesoluționării petiției din 09 decembrie 2020 și a cererii prealabile din 25 ianuarie 2021, completul judiciar al instanței de apel a relevat că, instanța de fond corect le-a respins, ca neîntemeiate, deoarece în cazul dat refuzul de a examina petiția și cererea prealabilă a fost contestat în instanța de judecată, care a stabilit că sunt neîntemeiate solicitările privind constatarea valabilității contractului de vânzare-cumpărare. Or, art. 60 alin.(1) Cod administrativ, indică că, termenul general în care o procedură administrativă trebuie finalizată este de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel, iar art. 64 alin.(1) și alin.(2) aceluiași cod, statuează că, autoritatea publică este obligată să soluționeze o cerere potrivit competențelor sale și în termenul stabilit de lege.

Refuzul de a primi sau a examina o cerere se consideră drept respingere a cererii. Aceiași regulă se aplică și în cazul nesoluționării unei cereri în termen legal. La rândul său, art. 162 alin. (1)-(3) Codul administrativ, stipulează că, procedura prealabilă urmărește scopul de a verifica legalitatea actelor administrative individuale. Dacă autoritatea publică nu soluționează petiția în termenele prevăzute de prezentul cod, persoana afectată este în drept să depună cerere prealabilă. Cererea prealabilă poate fi îndreptată spre: a) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual ilegal sau nul; b) emiterea unui act administrativ individual. Astfel, completul specializat al instanței de apel a considerat că, instanța de fond, ajungînd la concluzia cu privire la respingerea pretențiilor principale, corect a respins și pretențiile subsecvente cu privire la repararea prejudiciului moral și restituirea cheltuielilor judiciare.

La 13 mai 2022 Curtea de Apel Chișinău a notificat lui Vladimir Vasilache, reprezentat de avocatul Natalia Ctitor copia dispozitivului deciziei, iar la 01 iunie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Vladimir Vasilache, reprezentat de avocatul Natalia Ctitor a depus cererea de recurs nemotivată (f.d.194, 195-196). La 11 august 2022 Vladimir Vasilache, reprezentat de avocatul Natalia Ctitor a recepționat decizia motivată a instanței de apel și la 12 septembrie 2022 a depus cererea de recurs motivată, solicitând admiterea acestuia și anularea deciziei din 11 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.202-208). Recurentul în susținerea recursului a invocat că decizia instanței de apel este neîntemeiată, deoarece a apreciat greșit argumentele recurentului expuse în cererea de apel și respectiv în cererea de chemare în judecată.

Argumentele apreciate critic de către instanța de apel a creat ferma convingere a părții recurente că nu a fost ascultată și auzită, în ceea ce ține de motivația și scopul adresării către justiție, circumstanțe ce sunt calificate ca fiind o afectare a dreptului la un proces echitabil. În speranța realizării dreptului la un recurs efectiv în condițiile art. 13 a CEDO, partea recurentă a evidențiat că înaintarea acțiunii în justiție a fost generată și întemeia pe circumstanțele expuse în instanțele inferioare, dar neauzite. A relatat că instanța de apel a expus circumstanțe inexistente și neinvocate de părțile procesuale, asupra terenului litigios nu este înregistrat în Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate a subiect, terenul nefiind identificat/format cadastral până în prezent.

Raportat la cele expuse, partea recurentă a susținut că instanțele inferioare au 7 apreciat arbitrar probele administrate la dosarul cauzei date, prin ce au acționat contrar prevederilor art. 130 din Codul de procedură civilă. A menționat că prin declanșarea procedurilor judiciare pe speța dată a beneficiat de posibilitatea/mecanismul legal de apărare a drepturilor sale, la caz fiind vorba despre „legitima speranță” a recurentului de a înregistra dreptul său de proprietate asupra terenului, pentru care a achitat achiziția fiind sancționată prin prevederile deciziei Consiliului comunal Leușeni nr. 10/04 din 28 decembrie 2004 în limitele competențelor și atribuțiilor legale administrativ individual necontestat.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. La 13 mai 2022 Curtea de Apel Chișinău a notificat reprezentantul recurentului, avocatul Natalia Ctitor, copia dispozitivului deciziei, iar la 01 iunie 2022, prin intermediul oficiului poștal, avocatul Natalia Ctitor a depus cererea de recurs nemotivată (f.d.195-196).

La 11 august 2022 avocatul Natalia Ctitor a recepționat decizia motivată a instanței de apel și la 12 septembrie 2022 a depus cererea de recurs motivată, solicitând admiterea acestuia, anularea deciziei din 11 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii (f.d.202-208). În condițiile enunțate, recursul nemotivat depus la 01 iunie 2022 și cel motivat depus la 12 septembrie 2022 sunt în termen. La 12 septembrie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Primăriei satului Leușeni și Consiliului local Leușeni copia recursului motivat depus de Vladimir Vasilache cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de recurs depusă de Vladimir Vasilache, reprezentat de avocatul Natalia Ctitor inadmisibilă, din următoarele motive. În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)- f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

8 Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi 9 conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Vladimir Vasilache, reprezentat de avocatul Natalia Ctitor. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Vladimir Vasilache, reprezentat de avocatul Natalia Ctitor se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru 10