3ra-665/22 — obligarea deschiderii accesului

Dosarul nr. 3ra-665/22 2-21053648-01-3ra-30062022 Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul central (jud: E. Bancov) Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud: V. Movilă, S. Pilipenco, E. Dvurecenschii) Î N C H E I E R E 27 iulie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului depus de Bagrin Vasile, reprezentat de avocatul Munteanu Feodor, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Bagrin Vasile împotriva Consiliului comunal Cania, raionul Cantemir, persoană terță Primarul comunei Cania cu privire la obligarea deschiderii accesului de intrare și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 19 mai 2022 a Curții de Apel Cahul, prin care a fost respins apelul depus de Bagrin Vasile și menținută hotărârea din 15 iulie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul central, c o n s t a t ă: La 12 aprilie 2021, Bagrin Vasile a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului com.

Cania, raionul Cantemir cu privire la obligarea deschiderii accesului de intrare și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii a indicat că în vara anului 2020, Primăria com. Cania, raionul Cantemir, având un proiect de amenajare a satului Cania, construirea unui trotuar și iluminarea străzii centrale pe traseul G123 Cantemir-Baimaclia, iar prin construcția acestui trotuar în raionul casei sale și a caselor din vecinătate a fost închis accesul de intrare spre poarta sa în gospodărie, fiind lipsit de intrarea cu transportul în ograda. Astfel, a menționat că a solicitat reprezentanților primăriei de a lua măsuri de efectuarea reconstrucției și soluționarea litigiului pe calea amiabilă.

A relatat că la data de 12 noiembrie 2020 a solicitat reconstrucția sectorului de trotuar, însă prin răspuns i-a fost explicat ca problema în cauza nu este în competența lor, deoarece spațiul este public și aparține administrației SA ,,Drumuri-Cahul”. Iar la data de 11 ianuarie 2021, s-a adresat în adresa SA ,,Drumuri-Cahul” care la fel i-a comunicat despre faptul că autoritatea publică locală este responsabilă de 1 respectarea proiectului de execuție, și că societatea nu deține informație referitor la lucrările de construcție a trotuarului public pe traseul G123 Cantemir-Baimaclia. A indicat că la data de 20 ianuarie 2021 s-a adresat la Consiliul com. Cania cu cererea despre deschiderea accesului la gospodăria, îngrădit în legătură cu construcția trotuarului stradal, ca urmare la 29 martie 2021 a primit răspuns, precum că decizia nu a fost adoptată.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 46 din Constituția Republicii Moldova, art. 14, 16, 17 din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. A solicitat admiterea acțiunii, deschiderea accesului de intrare în gospodăria sa particulară aflată în com. Cania, raionul Cantemir, care a fost îngrădit de către Primăria com. Cania în urma implementării proiectului de amenajare a satului prin construcția trotuarelor și iluminarea străzii pe traseul G123 Cantemir-Baimaclia, încasarea prejudiciului moral în mărime de 5 000 lei și a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 1000 lei și alte cheltuieli legate de examinarea cauzei. Prin încheierea din 14 mai 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul central, a fost atras în calitate de terț Primarul com.

Cania. Prin încheierea din 28 iunie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul central, a fost declarată ca inadmisibilă acțiunea lui Bagrin Vasile în partea pretențiilor cu privire la repararea prejudiciului moral. Prin hotărârea din 15 iulie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul central a fost respinsă ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de Bagrin Vasile. La 3 august 2021, Bagrin Vasile a depus apel împotriva hotărârii din 15 iulie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul central, iar în urma notificării la 17 septembrie 2021 a hotărârii motivate, la 5 octombrie 2021 a prezentat motivarea apelului, cu respectarea termenelor prevăzute de art. 232 Cod administrativ. Prin decizia din 19 mai 2022 a Curții de Apel Cahul, a fost respins apelul depus de Bagrin Vasile și menținută hotărârea din 15 iulie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul central.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut ca întemeiate constatările primei instanțe precum că au fost executate lucrările la un trotuar care mărginește traseul G123 Cantemir-Baimaclia, acest traseu trece prin localitatea Cania, raionul Cantemir, iar Bagrin Vasile după cum se menționează în cerere de chemare în judecată, are viza de reședință pe strada Mihai Eminescu 72, satul Cania, dar nu pe traseul G123 Cantemir-Baimaclia. Astfel, considerând că proiectul de amenajare a fost respectat, deoarece în preajma locuinței lui Bagrin Vasile nu este prevăzută o intrare de pe traseul G123 Cantemir-Baimaclia.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că atât timp cât nu a fost modificat proiectul și nu a fost planificat accesul de intrare în gospodăria particulară a lui Bagrin Vasile, și o intrare de pe traseul G123 Cantemir-Baimaclia, acesta având deja intrarea în gospodărie de pe strada Mihai Eminescu 72, satul Cania, unde își are și viza de reședință, prima instanță corect a ajuns la concluzia de a respinge acțiunea. La 13 iunie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Bagrin Vasile, reprezentat de avocatul Munteanu Feodor a depus recurs împreună cu motivarea împotriva deciziei din 19 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău. 2 În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată, prin faptul că instanța a dat o apreciere superficială a cauzei.

A obiectat că prin îngrădirea dreptului de acces în gospodăria sa se consideră vătămat într-un drept prevăzut de lege. Prin urmare, a opinat că conform proiectului de construcție a trotuarului a fost stabilit accesul tuturor locatarilor, inclusiv și lui, la care primăria intenționat a negat datele din proiect, la fel nu sa atras atenția asupra faptului că până în prezent lucrările nu au fost finisate și nu sunt date în exploatare. Astfel, a reiterat că este vătămat dreptul lui recunoscut de lege prin îngrădirea de către Primăria com. Cania, raionul Cantemir a accesului de intrare în gospodăria sa aflată în com. Cania, raionul Cantemir prin ce se încalcă dreptul de proprietate garantat de art. 46 din Constituția Republicii Moldova.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și rejudecarea cauzei cu emiterea unei noi decizii. La 1 iulie 2022, în adresa intimaților a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, însă aceștia nu și-a valorificat dreptul procedural de depunere a referinței. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 19 mai 2022, dispozitivul fiind notificat recurentului la data de 27 mai 2022, iar decizia motivată ce se solicită a fi casată la data de 13 iunie 2022, fapt ce se confirmă prin avize de recepție a scrisorii recomandate (f. d. 198, 207). Astfel, recursul depus împreună cu motivarea la instanța de apel la 13 iunie 2022 este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Bagrin Vasile, reprezentat de avocatul Munteanu Feodor, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. 3 Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de 4 drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Bagrin Vasile, reprezentat de avocatul Munteanu Feodor.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Bagrin Vasile, reprezentat de avocatul Munteanu Feodor, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Nina Vascan 5