3ra-278/21 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- modul de privatizare a locuinţelor
3ra-278/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 3ra-278/21
Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (jud: E. Bancov)
Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud: G. Vavrin, I. Dănăilă, S. Pilipenco)
DECIZIE
19 mai 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Maria Ghervas
Nina Vascan
Victor Burduh
Iurie Bejenaru
examinând recursul depus de Consiliul raional Cantemir reprezentat de
avocatul Eduard Barbarov,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Rita Culicovschi împotriva Consiliului raional Cantemir, persoane terțe Consiliul
orășenesc Cantemir, Ion Culicovschi, Leonid Culicovschi și Rita Cacerovschi
(Culicovschi) cu privire la contestarea actului administrativ, încasarea prejudiciului
moral și a cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 10 noiembrie 2020 a Curții de Apel Cahul, prin care a
fost respins apelul depus de Consiliul raional Cantemir reprezentat de avocatul
Eduard Barbarov, împotriva hotărârii din 3 februarie 2020 a Judecătoriei Cahul,
sediul Central,
c o n s t a t ă:
La 27 noiembrie 2017 Rita Culicovschi a depus cerere de chemare în judecată
în procedura contenciosului administrativ împotriva Consiliului raional Cantemir cu
privire la contestarea actului administrativ, încasarea prejudiciului moral și a
cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a indicat că împreună cu familia sa compusă din patru
membri, începând cu anul 2011, deține în locațiune apartamentul nr. 11 de pe strada
xxxxx din orașul Cantemir, ce avea o suprafață de 33 m2.
La cererea sa, Consiliul orășenesc Cantemir prin decizia nr. 01(9)/16-XXIII din
2 februarie 2004, i-a atribuit în folosință spațiul locativ cu suprafața de 38,5 m2 și
holul alăturat apartamentului, având astfel în locațiune și folosință totală, potrivit
deciziei, un spațiu de 71,9 m2.
A menționat că la 23 septembrie 2005, a obținut certificatul de urbanism cu nr.
127 eliberat de Primăria orașului Cantemir pentru reconstrucția holului primit în
locațiune și folosință. Ulterior, a perfectat documentația de reconstrucție a spațiului
1
locativ pentru suprafața de 71,9 m2, obținând acordul tuturor instituțiilor de profil în
acest sens.
La fel, a relatat că la 3 martie 2016, în temeiul hotărârii din 22 noiembrie 2011
a Judecătoriei Cantemir, Consiliul orășenesc Cantemir i-a eliberat ordinul de
repartiție cu nr. 2304 pentru dreptul de a privatiza încăperea din orașul Cantemir, str.
xxxxx, și anume apartamentul nr. 11, ce reprezintă spațiul locativ cu o suprafață
totală de 71,9 m2, destinată pentru familia sa compusă din patru persoane.
A declarat că la 9 martie 2016, s-a adresat cu cerere către Comisia raională
pentru privatizarea spațiului locativ a Consiliului raional Cantemir, prin care a
solicitat acordul la privatizarea apartamentului nr. 11, de pe strada xxxxx din orașul
Cantemir, la care a anexat actele necesare. Astfel, în permanență a fost informată
despre faptul că cererea este în examinare și se desfășoară lucrul tehnic în acest sens,
solicitându-se pe parcurs să mai prezinte acte necesare. Totodată, niciodată nu a fost
informată despre deciziile care s-ar fi adoptat de către Comisia de privatizare a
spațiului locativ în baza cererii sale, comunicându-i-se doar faptul că dosarul este în
proces de lucru.
Reclamanta a specificat că la 26 octombrie 2017, a obținut răspunsul
Consiliului raional Cantemir cu nr. 485, prin care a fost informată despre faptul că
cererea sa a fost examinată la ședințele comisiei de privatizare din 10 martie 2016,
26 mai 2016 și 4 septembrie 2017 și într-un final s-a decis refuzul în privatizarea
apartamentului nr. 11 de pe strada xxxxx din orașul Cantemir, din motiv că, „este
încălcat Regulamentul Tehnic din 1 ianuarie 2005, cap. 3, p. 45, 46 lit. a) cu privire
la Reguli Generale de apărare împotriva incendiilor în RM, sunt închise căile de
ieșire și evacuare în caz de incendiu și alte calamități naturale, ceea ce nu corespunde
cu proiectul tehnic al construcției”. Totodată, comisia a decis că va permite
privatizarea locuinței după deschiderea căilor de ieșire (coridorul).
A susținut că nu este de acord cu răspunsul Consiliului raional Cantemir nr.
485 din 26 octombrie 2017, considerându-l ilegal, iar refuzul de a emite decizia de
privatizare este în contradicție cu prevederile legale.
În acestă privință, a afirmat că pe numele său este eliberat ordinul de repartiție
cu nr. 2304 pentru dreptul de a privatiza încăperea de locuit din orașul Cantemir,
strada xxxxx - ap. 11, ce reprezintă spațiul locativ cu o suprafață totală de 71,9 m2,
ce include și holul de la etajul I, spațiu ce a fost destinat pentru familia sa compusă
din 4 persoane și corespunde cerințelor stabilite de art. 10 alin. (1) al Legii nr. 1324
din 10 martie 1993 privind privatizarea fondului de locuințe.
A mai indicat că în motivarea refuzului, pârâtul a invocat faptul precum că s-ar
încălca prevederile Regulilor generale de apărare împotriva incendiilor, lucru ce este
în opinia sa absolut nejustificat, deoarece, din momentul atribuirii prin decizia
Consiliului orășenesc Cantemir cu nr. 01 (9)/l 6-XXIII din 2 februarie 2004, a
holului respectiv drept spațiu locativ (decizie menținută prin hotărârea Judecătoriei
Cantemir din 22 noiembrie 2011), acest spațiu nu mai poate fi tratat drept hol sau
coridor, iar prevederile Regulamentului Tehnic din 1 ianuarie 2005, cap. 3, p. 45, 46
lit. a) cu privire la Reguli Generale de apărare împotriva incendiilor în RM, nu sunt
relevante cazului.
Totodată, a arătat că la obținerea certificatului de urbanism nr. 127 din 23
septembrie 2005 pentru reconstrucția holului acordat în spațiu locativ, a fost obținut
avizul pozitiv al primarului orașului Cantemir, arhitectului șef al raionului Cantemir,
2
medicului șef al CMP, șefului Inspecției Antiincendiare pe raionul Cantemir,
reprezentantului rețelelor electrice Cantemir, șefului Serviciului Relații Funciare
Cantemir, șefului Secției Ecologice Cantemir, reprezentantului Centrului de
Telecomunicații Cantemir, reprezentantului „Apă-Canal” Cantemir și a
reprezentantului filialei „Cantemir Gaz”. A relatat prin urmare că argumentele de
refuz invocate de Comisie sunt absolut formale și nu corespund realității, deoarece
riscurile la care se face referire au fost evaluate la etapa de acordare a holului drept
spațiu locativ și la elaborarea proiectului de reconstrucție a holului, care prevedea și
blocarea coridorului, iar atunci șeful Inspecției antiincendiare nu a constatat anumite
riscuri în acest sens și a dat un aviz pozitiv în reconstrucție. În același timp, a
menționat că pentru apartamentele ce se află la etajul I, există o altă ieșire prin
intermediul coridorului din interior și în afară de aceasta, o parte din apartamentele
de la primul nivel au fost reconstruite în așa mod încât majoritatea apartamentelor
au ieșire directă în exteriorul clădirii fără utilizarea coridorului din interior.
A comunicat că în motivarea refuzului, pârâtul a invocat și faptul că suprafața
în planul construcției efectuate de organul cadastral nu ar corespunde cu suprafața
menționată în hotărârea instanței de judecată. Referitor la acest fapt a relatat că
potrivit măsurărilor efectuate preliminar în cadrul efectuării planului reconstrucției
apartamentului nr. 11 de pe strada xxxxx din orașul Cantemir, întocmit de
arhitectorul-șef al raionului Cantemir, precum și din documentația cu privire la
eliberarea certificatului de urbanism nr. 88 din perioada anilor 2005-2006, suprafața
holului a fost măsurată cu metrul și a fost menționată într-un caz că are suprafața de
34,8 m2, iar în alt caz suprafața de 38,5 m2. Acest fapt s-a datorat erorilor tehnice
admise de persoanele responsabile la efectuarea măsurărilor în cauză și care au
perfectat în mod manual documentația necesară în acest sens. Astfel, la data de 4
martie 2016, la solicitarea sa, Oficiul Cadastral Teritorial Cantemir a efectuat
măsurările necesare în ap. 11 de pe strada xxxxx din orașul Cantemir pentru
efectuarea planului construcției necesare a fi prezentate comisiei de privatizare. În
urma acestor măsurări, care au fost efectuate cu aparataj special, a fost constatată
suprafața corectă a ap. 11, ce reprezintă 76,5 m2. În așa fel, potrivit planului
construcției întocmit de Oficiul Cadastral Teritorial Cantemir, Comisia pentru
privatizarea spațiului locativ al Consiliului raional Cantemir urmează să accepte spre
privatizare ap. 11 de pe strada xxxxx din orașul Cantemir cu o suprafață de 76,5 m2,
fapt ce se încadrează în prevederile art. 10 alin. (1) al Legii nr. 1324 din 10 martie
1993 privind privatizarea fondului de locuințe și corespunde normelor de spațiu
alocate unei familii din patru persoane. Totodată, a susținut că în acest mod se vor
înlătura definitiv erorile admise la efectuarea măsurărilor din ap. 11, iar
documentația de privatizare va corespunde cu planul cadastral întocmit de Oficiul
Cadastral Teritorial Cantemir, la care și urmează a fi înregistrat ulterior dreptul de
proprietate.
În privința declarației scrisă din numele său care datează cu data de 21
septembrie 2016 și care a fost atașată la răspunsul Consiliului raional Cantemir nr.
485 din 26 octombrie 2017, potrivit căreia ar fi renunțat la coridor și că ar pretinde
pentru privatizare doar la suprafața de 68 m2, a declarat că aceasta nu-i aparține și
nu a fost semnată de dânsa, cu atât mai mult, că în perioada dată de timp se afla peste
hotarele țării și în realitate nu a solicitat un astfel de lucru. Ulterior, a aflat că această
3
declarație a fost obținută prin înșelăciune de la mama sa, care nici nu era
împuternicită să o reprezinte în problema de privatizare.
Reclamanta a mai explicat că în același răspuns din 26 octombrie 2017, pârâtul
a invocat faptul că i-au fost înmânate procesele-verbale ale Comisiei de privatizare
a spațiului locativ din 10 martie 2016, 26 mai 2016 și 4 septembrie 2017, lucru ce
reprezintă un fals, deoarece nici unul din procesele-verbale menționate, nici celelalte
acte atașate la răspunsul nr. 485, nu au fost remise în adresa sa și respectiv, nu a
cunoscut despre ele. Astfel, până la obținerea răspunsului nr. 485 din 26 octombrie
2017 nu a fost informată și nici nu a primit nici o decizie cu privire la cererea sa de
privatizare a ap. 11 de pe strada xxxxx din orașul Cantemir.
A invocat că în temeiul prevederilor art. 2, art. 5 alin. (1) și art. 11 alin. (1) al
Legii privind privatizarea fondului de locuințe nr. 1324 din 10 marte 1993, Comisia
raională pentru privatizarea spațiului locativ a Consiliului raional Cantemir urma să
accepte cererea sa și să emită o decizie pozitivă de a admite privatizarea
apartamentului nr. 11, potrivit solicitării înaintate.
De asemenea, a relevat că prin comportamentul pârâtului, inclusiv prin refuzul
nejustificat de a-i accepta cererea de privatizare a apartamentului nr. 11, i-a fost
cauzat un prejudiciu moral pe care îl evaluează la suma de 50 000 lei. Acest
prejudiciu se datorează suferințelor psihice puternice pe care le suportă timp
îndelungat în legătură cu imposibilitatea privatizării apartamentului nr. 11, deși acest
drept îi este atribuit și garantat prin lege. În tot acest timp, a trecut printr-un
sentiment imens de frustrare și neliniște, deoarece pe parcursul mai multor ani nu
poate avea în proprietate o locuință, din motiv că pârâtul a decis să încalce legea și
să-i creeze diferite obstacole inventate. Astfel, prin comportamentul său, pârâtul a
plasat-o pe ea și familia sa într-o stare permanentă de stres ce îi afectează în mod
enorm, iar acest fapt îi împiedică să aibă siguranță în ziua de mâine și să obțină
liniște și certitudine că într-o zi vor avea propria locuință.
Invocând prevederile art. 47 alin. (1) din Constituție, art. 25 din Declarația
Universală a Drepturilor Omului, art. 5 alin. (1), art. 11 alin. (1), alin. (5) din Legea
privatizării fondului de locuințe cu nr. 1324 din 10 martie 1993, reclamanta a
susținut că pârâtul nu putea să-i refuze în privatizarea ap. 11 din motivele invocate
în răspunsul cu nr. 485 din 26 octombrie 2017 și în procesele-verbale ale ședințelor
Comisiei de privatizare a fondului de locuințe din 10 martie 2016, 26 mai 2016 și 4
septembrie 2017, având în vedere că apartamentele din blocul nr. 2 de pe strada
xxxxx din orașul Cantemir sunt supuse privatizării și majoritatea locatarilor acestui
bloc au beneficiat de acest drept.
A solicitat recunoașterea ilegalității refuzului Consiliului raional Cantemir de a
soluționa cererea privind privatizarea spațiului locativ, obligarea Consiliului raional
Cantemir prin intermediul Comisiei raionale de privatizare a fondului de locuințe să
emită hotărârea privind privatizarea ap. 11 de pe str. xxxxx, or. Cantemir, cu
suprafața de 76,5m2 de către Culicovschi Rita și membrii familiei sale și să încheie
contract de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate
privată, repararea prejudiciului moral în sumă de 50 000 lei și încasarea cheltuielilor
de judecată.
Prin hotărârea din 3 mai 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir, cererea de
chemare în judecată a fost admisă parțial.
4
Prin decizia din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Cahul, s-a admis cererea
de apel depusă de Consiliul raional Cantemir, s-a casat hotărârea din 3 mai 2018 a
Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir, cu restituirea cauzei spre rejudecare în aceiași
instanță de judecată, în alt complet de judecată.
Prin încheierea din 4 ianuarie 2019 a Judecătoriei Cahul, au fost atrași în proces
în calitate de intervenienți accesorii, Consiliul orășenesc Cantemir, Ion Culicovschi,
Leonid Culicovschi și Rita Cacerovschi (Culicovschi).
Prin hotărârea din 3 februarie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost
admisă parțial cererea de chemare în judecată. A fost recunoscut ilegal refuzul
Consiliului raional Cantemir de a soluționa cererea depusă de Rita Culicovschi
privind privatizarea spațiului locativ. A fost obligat Consiliul raional Cantemir să
adopte prin intermediul Comisiei raionale de privatizare a fondului de locuințe,
hotărârea privind privatizarea ap.11 de pe str. xxxxx, or. Cantemir cu suprafața de
76,5 m2 de către Culicovschi Rita și membrii familiei ei și să încheie contractul de
vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată. S-a încasat
de la Consiliul raional Cantemir în beneficiul reclamantei Rita Culicovschi suma de
5000 lei întru compensarea prejudiciului moral și suma de 6000 lei cu titlu de
cheltuieli de asistență juridică, iar în total suma de 11000 lei. În rest, acțiunea a fost
respinsă ca neîntemeiată.
La 10 februarie 2020 Consiliul raional Cantemir reprezentat de avocatul Eduard
Barbarov a depus apel împotriva hotărârii din 3 februarie 2020 a Judecătoriei Cahul,
sediul Central.
Prin decizia din 10 noiembrie 2020 a Curții de Apel Cahul, a fost respins apelul
depus de Consiliul raional Cantemir reprezentat de avocatul Eduard Barbarov,
împotriva hotărârii din 3 februarie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central.
La 5 ianuarie 2021 Consiliul raional Cantemir reprezentat de avocatul Eduard
Barbarov a depus recurs împotriva deciziei din 10 noiembrie 2020 a Curții de Apel
Cahul.
În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,
considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate
eronat normele de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe
deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.
A declarat că instanța de apel la emiterea deciziei nu a luat în considerare
prevederile art. 5 alin. (2) al Legii privatizării fondului de locuințe și neîntemeiat a
concluzionat în privința temeiniciei cerererii depuse în acest sens de Rita
Culicovschi.
La fel, a relatat că instanța de apel nu a luat în considerare că au fost încălcate
pct. 45 și 46 lit. a) ale Hotărârii Guvernului nr. 1159 din 24.10.2007 cu privire la
aprobarea Reglementării tehnice ,,Reguli generale de apărare împotriva incendiilor
în Republica Moldova” și că spațiul solicitat pentru privatizare de către intimată
reprezintă un spațiu de folosință comună pentru toți locatarii căminului.
A mai indicat că suprafața din planul construcției executată de organul cadastral
– 76, 5 m2 nu corespunde cu suprafața menționată în hotărârea instanței de judecată
– 71, 9 m2, iar instanța de apel a acceptat neîntemeiat explicațiile intimatei privind
admiterea unor erori în cadrul măsurărilor preliminare a încăperilor transmise în
locațiune.
5
Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și
emiterea unei noi decizii.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel
ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune
la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,
dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții
Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de
apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune
la instanța de apel.
Curtea de Apel Cahul a pronunțat decizia contestată la 10 noiembrie 2020, fiind
notificată recurentului în data de 14 decembrie 2020, fapt ce se confirmă prin avizul
de recepție a scrisorii recomandate anexat la dosar (f.d. 177 Vol.II). Astfel, recursul
depus la 5 ianuarie 2021, este în termen.
La 27 ianuarie 2021 în adresa intimaților Rita Culicovschi, Ion Culicovschi și
Leonid Culicovschi a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre
posibilitatea depunerii referinței. Deși, intimații au recepționat recursul, fapt ce
rezultă din avizul de recepție a scrisorii recomandate (f.d.186), nu și-au valorificat
dreptul procedural de depunere a referinței.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție, examinând admisibilitatea recursului, l-a numit pentru judecare în complet
din 5 judecători.
În conformitate cu art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de
contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor
examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform
prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în
contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la
intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica
corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a
încheierilor judecătorești.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Respectiv, procedura
de contencios administrativ în prezenta speță în partea procedurală urmează a fi
examinată prin prisma dispozițiilor Codului administrativ, adoptat prin Legea nr.
116 din 19 iulie 2018, iar în partea materială urmează a fi aplicate prevederile legale
în vigoare la momentul derulării procedurii administrative, și anume a Legii
contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (abrogată la 1 aprilie
2019). Or, în speță procedura administrativă se referă la o activitate administrativă
inițiată până la 1 aprilie 2019, aspect care determină că la caz se vor aplica
dispozițiile legale vechi, care reglementau aceste instituții.
În conformitate cu prevederile art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră
necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.
Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite
6
recursul, a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și a
emite o nouă decizie, din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând
recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează
integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.
Conform art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de examinare a
cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în
privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.
În corespundere cu art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și
instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea
stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile
participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.
Reglementări similare se conțin și în art. 219 alin. (1) Cod administrativ, care
stipulează că instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu
în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute,
nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.
Prin prisma alin. (2) și (3) al aceluiași articol, instanța de judecată depune
eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare,
depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea
tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de
judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost
discutate de participanții la proces. Instanța de judecată nu are dreptul să depășească
limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor
formulate de participanții la proces.
În conformitate cu prevederile art.1 alin. (2) din Legea contenciosului
administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019),
orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege,
de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în
termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ
competente pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și
repararea pagubei ce i-a fost cauzată.
În temeiul art. 16 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV
din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019), persoana care se consideră
vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ și nu
este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit niciun
răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios
administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv și
repararea pagubei cauzate.
Din materialele cauzei s-a constatat că, înaintând prezenta acțiune în judecată,
Rita Culicovschi a solicitat de a recunoaște ilegal refuzul Consiliului raional
Cantemir de a soluționa cererea privind privatizarea spațiului locativ, obligarea
Consiliului raional Cantemir prin intermediul Comisiei raionale de privatizare a
fondului de locuințe să emită hotărârea privind privatizarea ap. 11 de pe str. xxxxx,
or. Cantemir, cu suprafața de 76,5m2 de către Culicovschi Rita și membrii familiei
sale și să încheie contract de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în
proprietate privată, repararea prejudiciului moral în sumă de 50 000 lei și încasarea
cheltuielilor de judecată.
7
Judecând cauza, prima instanță a conchis asupra temeiniciei parțiale a acțiunii
înaintate.
Hotărârea primei instanțe a fost apreciată ca fiind justă și de către instanța de
apel, care a ajuns la concluzia netemeiniciei apelului depus de către Consiliul raional
Cantemir.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel cu referire la prevederile
art.1 alin. (1), art. 4 alin. (1) lit. c), alin. (2) și (3), art. 5 alin. (1) și (2), art. 6 alin.
(1), art. 10 alin. (1), art. 11 alin. (1), (4) și (5) al Legii privatizării fondului de locuințe
nr. 1324 din 10 martie 1993, a reținut ca fiind justă concluzia primei instanțe
referitoare la admiterea parțială a acțiunii, având în vedere lipsa de temeinicie a
refuzului Comisiei pentru privatizarea spațiului locativ din cadrul Consiliului raional
Cantemir de a permite privatizarea apartamentului nr.11 de pe str. xxxxx, or.
Cantemir cu suprafața de 76,5 m2 de către Culicovschi Rita și membrii familiei ei,
cu încheierea contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în
proprietate private, precum și faptul că în speță, nu se atestă niciuna din situațiile
prevăzute în art. 5 alin. (2) al Legii privatizării fondului de locuințe, care ar impune
Comisia de privatizare din cadrul Consiliului raional Cantemir să refuze Ritei
Culicovschi privatizarea spațiului locativ.
La fel, instanța de apel a respins argumentele Comisiei pentru privatizarea
spațiului locativ din cadrul Consiliului raional Cantemir, precum că este încălcat
Regulamentul Tehnic din 1 ianuarie 2005, cap. 3, p. 45, 46 lit. a) cu privire la
Regulile Generale de apărare împotriva incendiilor în Republica Moldova, fiind
închise căile de ieșire și evacuare în caz de incendiu și alte calamități naturale, ceea
ce nu corespunde cu proiectul tehnic al construcției, pe motiv că acestea poartă un
caracter declarativ și nu sunt probate prin concluzii ale organelor de specialitate.
Instanța de apel a reținut din actele anexate la dosar că reconstrucția
apartamentului nr. 11 din casa de locuit nr. 2 de pe strada xxxxx din orașul Cantemir
(cu reutilarea holului) a fost coordonată cu Inspecția antiincendiară a Secției situații
excepționale a raionului Cantemir, iar încăperea respectivă a devenit spațiu locativ,
asupra căruia la data de 3 martie 2016, în temeiul hotărârii din 22 noiembrie 2011 a
Judecătoriei Cantemir, Primăria orașului Cantemir a eliberat familiei Culicovschi
ordin de repartiție.
Totodată, instanța de apel a reținut că divergența între suprafața indicată în
hotărârea din 22 noiembrie 2011 a Judecătoriei Cantemir și încheierea din 19
februarie 2016 a Judecătoriei Cantemir în privința apartamentului nr. 11 de pe str.
xxxxx, or. Cantemir și anume, 71,9m2 și suprafața aceluiași apartament în planul
construcției întocmită de organul cadastral teritorial Cantemir anexată la cererea de
privatizată a apartamentului depusă de Rita Culicovschi care este de 76,5m2, rezultă
din faptul că la data emiterii actelor judecătorești, instanța de judecată a stabilit
suprafața apartamentului reieșind din actele prezentate la acel moment, însă ulterior
la cererea intimatei Rita Culicovschi, organul cadastral teritorial a efectuat măsurări,
stabilind o altă suprafață mai mare, pe când Consiliul raional Cantemir nu a prezentat
probe care ar dovedi contrariul.
Astfel, având în vedere că suprafața de 76,5 m2 a apartamentului în privința
căruia se solicită admiterea privatizării, nu depășește limitele asigurării normative
cu spațiu locativ prevăzute la art. 10 alin. (1) al Legii privatizării fondului de
locuințe, instanța de apel a concluzionat că cererea Ritei Culicovschi privind
8
privatizarea întregului spațiu locativ aflat în posesia și folosința familiei Culicovschi
este conformă cu normele legale.
Cât privește pretenția intimatei Rita Culicovschi privind repararea prejudiciului
moral în mărime de 50 000 lei, instanța de apel a menționat că prima instanță
evaluând caracterul echitabil al prejudiciului moral cauzat intimatei Rita Culicovschi
întemeiat a considerat că în mod cert aceasta a avut de suportat suferințe psihice și
respectiv suma de 5 000 lei încasată din contul Consiliul raional Cantemir, constituie
o satisfacția echitabilă pentru dauna morală cauzată.
De asemenea, instanța de apel a apreciat ca fiind justă și soluția primei instanțe
de a dispune prin prisma art. 94 alin. (1) și art. 96 alin. (1) Cod de procedură civilă,
încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de de 6 000 lei pentru serviciile de
asistență juridică prestate de avocat în prima instanță și instanța de apel, cuantum
care este real, necesar și rezonabil ca mărime.
Prin urmare, Curtea de Apel Cahul a conchis că prima instanță a dat o apreciere
obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele
care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept
material și procedural, iar soluția de admitere parțială a acțiunii este justă, fiind
rezultată din aprecierea probelor cercetate în cadrul procesului de judecată în
coraport cu normele aplicabile speței.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție consideră soluția primei instanțe și a instanței de apel, referitoare la
temeinicia acțiunii ca fiind rezultată din aplicarea și interpretarea eronată a normelor
de drept material, motiv din care actele judecătorești de dispoziție nu pot fi menținute
ca fiind legale și întemeiate.
Astfel, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1) din Legea privatizării
fondului de locuințe nr.1324 din 10 martie 1993, privatizarea fondului de locuințe
este un proces de înstrăinare, efectuat de organele puterii de stat, a fondului de
locuințe aparținând statului, organizațiilor obștești, asupra cărora statul și-a declarat
dreptul de proprietate, altor asociații și întreprinderi cooperatiste de stat, construite
din contul mijloacelor alocate din bugetul de stat, în proprietate privată cetățenilor
Republicii Moldova și asociațiilor acestora (societăți pe acțiuni și societăți
economice, alte societăți), pentru satisfacerea necesităților în locuințe și formarea
unor stăpâni reali prin dreptul de a dispune liber de proprietatea imobiliară.
Conform art. 4 alin. (1) lit. c), alin. (2) și (3) din Legea privatizării fondului de
locuințe nr.1324 din 10 martie 1993, organele abilitate cu dreptul de a efectua
privatizarea fondului de locuințe, denumite în continuare organe abilitate, sînt:
consiliile raionale – în celelalte localități ale republicii. Organele abilitate, de comun
acord cu autoritățile administrației publice locale, desemnează comisiile pentru
privatizarea fondului de locuințe. Aceste comisii includ reprezentanți ai organelor
abilitate, ai autorităților administrației publice locale, financiare și de exploatare a
locuințelor, ai direcției de arhitectură, ai organului de supraveghere antiincendiară,
stației sanitaro-epidemiologice, biroului teritorial de inventariere tehnică, iar în cazul
vânzării sau transmiterii, cu titlu gratuit, a locuințelor din fondul departamental sau
public include și reprezentanți ai întreprinderilor, asociațiilor, instituțiilor,
organizațiilor respective și ai comitetelor lor sindicale. Activitatea comisiei pentru
9
privatizarea fondului de locuințe este reglementată de regulamentul acesteia, care
este parte integrantă a prezentei legi.
Potrivit art. 5 alin. (1) și (2) al Legii menționate, cetățenilor Republicii Moldova
le pot fi vândute sau transmise cu titlu gratuit în proprietate privată în special
locuințele în care aceștia trăiesc și care aparțin fondului de stat și celui public asupra
căruia statul și-a declarat dreptul de proprietate, precum și în imobilele ce aparțin
unităților, indiferent dacă aceste unități sînt incluse în listele de privatizare. Nu pot
fi vândute sau transmise cu titlu gratuit în proprietate privată imobilele care se află
în orașele militare de tip închis, căminele, locuințele de serviciu, locuințele avariate
și ireparabile, casele ce urmează a fi demolate, cantoanele și alte construcții care se
află la balanța sau în proprietatea fondului forestier de stat.
În temeiul art. 10 alin. (1) din Legea enunțată, o familie poate cumpăra sau
primi cu titlu gratuit în proprietate privată o singură locuință: în limitele asigurării
normative cu spațiu locativ – la prețurile de stat sau cu titlu gratuit; supranormative
– la prețuri comerciale stabilite de Guvern la data privatizării locuințelor, dar care să
nu depășească prețurile curente pentru construcția locuințelor de stat. Asigurarea
normativă cu spațiu locativ în procesul privatizării se acceptă în mărime de 20 m2 de
suprafață totală echivalentă la o persoană (inclusiv membrilor familiei care nu sînt
cetățeni ai Republicii Moldova) și cu un supliment de 10 m2 pentru o familie,
inclusiv pentru persoanele rămase singure în urma decesului soțului (soției), precum
și pentru celibatari.
Conform art. 11 alin. (1), (4) și (5) din Legea privatizării fondului de locuințe
nr.1324 din 10 martie 1993, cetățenii care doresc să cumpere sau să primească cu
titlu gratuit locuința în proprietate privată depun cereri scrise la organele abilitate,
care sînt obligate ca, în termen de două luni de la data înregistrării cererii, să
stabilească, prin intermediul comisiilor de privatizare a fondului de locuințe, costul
locuinței și să adopte hotărârea respectivă. Decizia pozitivă a comisiei este un temei
pentru pregătirea proiectului de contract vânzare-cumpărare, transmitere-primire a
locuinței în proprietate privată și pentru încunoștințarea proprietarului locuinței la
data încheierii contractului (autoritățile administrației publice locale, unitatea
respectivă). Comisia adoptă hotărârea de respingere a privatizării locuinței în
condițiile alineatului al doilea al articolului 5.
Așa după cum rezultă din materialele cauzei, Rita Culicovschi împreună cu
membrii familiei sale, soțul Ion Culicovschi și copii Rita Culicovschi și Leonid
Culicovschi, închiriază în baza contractului de locațiune, începând cu anul 2001,
apartamentul nr. 11 de pe strada xxxxx din orașul Cantemir, care inițial avea
suprafața de 33 m2.
Ulterior, prin decizia Consiliului orășenesc Cantemir nr. 01(9)/16-XXIII din 2
aprilie 2004 cu privire la atribuirea holului ca spațiu locativ, Ritei Culicovschi i s-a
atribuit în folosință, ca spațiu locativ, holul de la etajul I, a căminului nr. 4, strada
xxxxx, cu suprafața de 38,5 m2, aceasta fiind obligată să achite plata pentru spațiul
atribuit (f.d.9, vol.1).
La fel, s-a constatat că la 23 septembrie 2005 Primăria orașului Cantemir a
eliberat Ritei Culicovschi certificatul de urbanism nr. 127, destinat reconstrucției
holului în spațiu locativ (f.d.24).
10
Tot actele cauzei atestă că prin decizia nr. 02/19-XXIV din 5 februarie 2010,
Consiliul orășenesc Cantemir a abrogat decizia nr. 01(9)/16-XXIII din 2 aprilie 2004
cu privire la atribuirea holului ca spațiu locativ.
În continuare, Rita Culicovschi a contestat în instanța de judecată decizia
respectivă, solicitând obligarea Consiliului orășenesc Cantemir să-i elibereze ordinul
de repartiție a spațiului locativ cu suprafața de 71,9 m2 din căminul nr. 4, situat pe
str. xxxxx, ap. 11, din orașul Cantemir.
Astfel, prin hotărârea din 22 noiembrie 2011 a Judecătoriei Cantemir, a fost
admisă acțiunea reclamantei și a fost obligat Consiliul orășenesc Cantemir să
elibereze Ritei Culicovschi ordinul de repartiție asupra spațiului locativ din căminul
nr. 4, strada xxxxx, apartamentul nr. 11, din orașul Cantemir (f.d.10). Iar, prin
încheiere din 19 februarie 2016 a Judecătoriei Cantemir, a fost explicat sensul
hotărârii respective și anume, că ordinul de repartiție urmează a fi eliberat asupra
suprafeței de 71,9 m2. (f.d.11, Vol.I).
În temeiul hotărârii din 22 noiembrie 2011 a Judecătoriei Cantemir, la 3 martie
2013 Primăria orașului Cantemir a eliberat Ritei Culicovschi ordinul de repartiție cu
nr. 2304 pentru dreptul de a ocupa încăperea de locuit pe adresa orașul Cantemir,
strada xxxxx, ap. 11, alcătuită din 3 camere, cu spațiul locativ de 71,9 m2, destinată
ei și membrii familiei sale (f.d.8, Vol.I).
Ulterior, la 9 martie 2016 Rita Culicovschi s-a adresat cu cerere către Comisia
pentru privatizarea spațiului locativ a Consiliului raional Cantemir, prin care a
solicitat permisiunea de a privatiza apartamentul nr. 11 de pe strada xxxxx din orașul
Cantemir, la care a anexat actele necesare în acest sens (f.d.7, Vol.I).
Cererea Ritei Culicovschi a fost examinată în ședințele Comisiei pentru
privatizarea spațiului locativ din cadrul Consiliului raional Cantemir din 10 martie
2016, 25 mai 2016 și 4 septembrie 2017, iar conform proceselor-verbale cererea a
fost respinsă pe motivul admiterii încălcărilor de ordin tehnic și din motiv că
suprafața indicată în planul construcției nu corespunde cu suprafața indicată în
hotărârea judecătorească.
La fel, prin răspunsul cu nr. 485 din 26 octombrie 2017 al Consiliului raional
Cantemir, Ritei Culicovschi i s-a comunicat că cererea a fost examinată la ședințele
Comisiei de privatizare din 10 martie 2016, 26 mai 2016 și 4 septembrie 2017,
despre care fapt a fost informată, cu înmânarea procesului-verbal al comisiei
menționate. Totodată, Rita Culicovschi a fost atenționată despre încălcările admise
în Regulamentul Tehnic din 1 ianuarie 2005, cap. 3, p. 45, 46 lit. a) cu privire la
,,Reguli Generale de apărare împotriva incendiilor în Republica Moldova”, și anume
prin aceea că sunt închise căile de ieșire și evacuare în caz de incendiu și alte
calamități naturale, ceea ce nu corespunde cu proiectul tehnic al construcției, despre
acest fapt fiind informată Primăria orașului Cantemir pentru întreprinderea
măsurilor, cât și a fost înaintat un demers către secția Situații Excepționale al
raionului Cantemir. La fel, a fost comunicat despre faptul că suprafața indicată în
planul construcției de la cadastru nu corespunde cu suprafața indicată în hotărârea
instanței de judecată, iar Comisia de privatizare a luat o decizie clară că va permite
privatizarea locuinței după deschiderea căilor de ieșire (coridorul) (f.d.52, Vol.I).
În contextul circumstanțelor descrise raportate la normele de drept enunțate,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
menționează că, deși suprafața de 76,5 m2 a apartamentului în privința căruia se
11
solicită admiterea privatizării, nu depășește limitele asigurării normative cu spațiu
locativ, totuși instanțele de judecată neîntemeiat au dispus obligarea Consiliului
raional Cantemir să adopte prin intermediul Comisiei raionale de privatizare a
fondului de locuințe, hotărârea privind privatizarea ap.11 de pe str. xxxxx, or.
Cantemir cu suprafața de 76,5 m2 de către Culicovschi Rita și membrii familiei ei,
în condițiile în care s-a constatat o divergență între suprafața acestui apartament, pe
de o parte stabilită prin hotărâre judecătorească, iar pe de altă parte de către organul
cadastral la cererea intimatei.
Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ nu poate reține ca întemeiat argumentul instanței de apel precum că
divergența între suprafața indicată în hotărârea din 22 noiembrie 2011 a Judecătoriei
Cantemir și încheierea din 19 februarie 2016 a Judecătoriei Cantemir în privința
apartamentului nr. 11 de pe str. xxxxx, or. Cantemir și anume, 71,9m2 și suprafața
aceluiași apartament în planul construcției întocmită de organul cadastral teritorial
Cantemir anexată la cererea de privatizare a apartamentului depusă de Rita
Culicovschi care este de 76,5m2, rezultă din faptul că la data emiterii actelor
judecătorești, instanța de judecată a stabilit suprafața apartamentului reieșind din
actele prezentate la acel moment, însă ulterior la cererea intimatei Rita Culicovschi,
organul cadastral teritorial a efectuat măsurări, stabilind o altă suprafață mai mare.
Or, în acest sens, instanța de apel neîntemeiat a acceptat explicațiile intimatei
privind admiterea unor erori în cadrul măsurărilor preliminare a încăperilor
transmise în locațiune și nu a luat în considerare că suprafața din planul construcției
executată de organul cadastral – 76, 5 m2 nu corespunde cu suprafața menționată în
hotărârea instanței de judecată – 71, 9 m2, în temeiul căreia Primăria orașului
Cantemir a și eliberat Ritei Culicovschi ordinul de repartiție cu nr. 2304 pentru
dreptul de a ocupa încăperea de locuit pe adresa orașul Cantemir, strada xxxxx, ap.
11, alcătuită din 3 camere, cu spațiul locativ de 71,9 m2, destinată ei și membrilor
familiei sale.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
reține că în condițiile speței, obligarea Consiliului raional Cantemir să adopte prin
intermediul Comisiei raionale de privatizare a fondului de locuințe, hotărârea privind
privatizarea ap.11 de pe str. xxxxx, or. Cantemir cu suprafața de 76,5 m2 de către
Culicovschi Rita și membrii familiei ei, nu este conformă prevederilor legale și
materialului probator administrat în susținerea cerinței înaintate de reclamantă, iar
admiterea unei astfel de solicitări de către instanța de judecată în sensul diminuării
din oficiu a suprafeței apartamentului solicitat pentru privatizare, care conform
hotărârii judecătorești din 22 noiembrie 2011 și ordinului de repartiție cu nr. 2304,
constituie 71,9 m2, nu ar asigura protecția efectivă a drepturilor reclamantei, or,
aceasta nu a înaintat o atare cerință, iar conform art. 219 alin. (3) Cod administrativ,
instanța de judecată nu poate să depășească limitele pretențiilor din acțiune.
De altfel, este de menționat și asupra faptului că decizia pozitivă a comisiei de
privatizare este un temei pentru pregătirea proiectului de contract vânzare-
cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate private, iar instanța de
judecată nu se poate substitui organului de soluționare competent cu privire la
motivele de fapt și de drept pentru care acesta a fost sesizat în exercitarea rolului
activ al său, în sensul că instanța de judecată, deși poate anula actul administrativ,
nu va putea totuși emite actul sau măsura necesară, neputându-se substitui în
12
atribuțiile organului administrativ. Cu alte cuvinte hotărârea judecătorească nu
constituie temeiul direct al realizării dreptului subiectiv, trebuind ca în baza ei să se
emită actul administrativ necesar.
Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ notează că în corespundere cu art. 3 din Legea contenciosului
administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019), obiect
al acțiunii în contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu
caracter normativ și individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al
unei persoane, inclusiv al unui terț, emise de: a) autoritățile publice și autoritățile
asimilate acestora în sensul prezentei legi; b) subdiviziunile autorităților publice; c)
funcționarii din structurile specificate la lit.a) și b). Obiect al acțiunii în contenciosul
administrativ poate fi și nesoluționarea în termenul legal a unei cereri referitoare la
un drept recunoscut de lege.
În acest context legal, verificând pretențiile înaintate în cererea de chemare în
judecată, instanța de judecată constată că răspunsul nr. 485 din 26 octombrie 2017
al Consiliului raional Cantemir cu referire la cererea Ritei Culicovschi privind
privatizarea spațiului locativ, nu constituie un act administrativ, deoarece acesta nu
conține temeiuri de refuz pe fond, astfel că nu poate constitui obiect al acțiunii în
contenciosul administrativ, deoarece nu produce niciun efect juridic. Or, prin acest
răspuns, Ritei Culicovschi i s-a comunicat de fapt despre examinarea cererii sale la
ședințele Comisiei de privatizare, fiind atenționată concomitant despre încălcările
admise în Regulamentul Tehnic cu privire la ,,Reguli Generale de apărare împotriva
incendiilor în Republica Moldova” și despre faptul că suprafața indicată în planul
construcției de la cadastru nu corespunde cu suprafața indicată în hotărârea instanței
de judecată, comunicându-i-se că Comisia de privatizare va permite privatizarea
locuinței după deschiderea căilor de ieșire (coridorul).
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție conducându-se de prevederile art. 224 alin. (1)
lit. f) din Codul administrativ, concluzionează că cererea de chemare în judecată
depusă de Rita Culicovschi, este neîntemeiată și pasibilă de respingere.
Circumstanțele descrise permit completului specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ să conchidă că, instanța de apel și prima
instanță, au interpretat și au aplicat eronat prevederile legii, motiv din care actele
judecătorești de dispoziție pronunțate, nu pot fi menținute ca legale și întemeiate.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că normele de drept
material au fost aplicate și interpretate eronat și nu este necesară verficiarea
suplimentară a cărorva dovezi, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de
Consiliul raional Cantemir reprezentat de avocatul Eduard Barbarov, a casa integral
decizia din 10 noiembrie 2020 a Curții de Apel Cahul și hotărârea din 3 februarie
2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, și a emite o nouă decizie prin care a
respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Rita Culicovschi
împotriva Consiliului raional Cantemir, persoane terțe Consiliul orășenesc
Cantemir, Ion Culicovschi, Leonid Culicovschi și Rita Cacerovschi (Culicovschi)
13
cu privire la contestarea actului administrativ, încasarea prejudiciului moral și a
cheltuielilor de judecată.
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c), art. 248 alin. (2) Cod administrativ,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție
d e c i d e:
Se admite recursul depus de Consiliul raional Cantemir reprezentat de avocatul
Eduard Barbarov.
Se casează integral decizia din 10 noiembrie 2020 a Curții de Apel Cahul și
hotărârea din 3 februarie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, și se emite o
nouă decizie prin care:
Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Rita Culicovschi
împotriva Consiliului raional Cantemir, persoane terțe Consiliul orășenesc
Cantemir, Ion Culicovschi, Leonid Culicovschi și Rita Cacerovschi (Culicovschi)
cu privire la contestarea actului administrativ, încasarea prejudiciului moral și a
cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Maria Ghervas
Nina Vascan
Victor Burduh
Iurie Bejenaru
14