3ra-278/21 — contestarea actului administrativ

3ra-278/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-278/21

Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (jud: E. Bancov)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud: G. Vavrin, I. Dănăilă, S. Pilipenco)

DECIZIE

19 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

examinând recursul depus de Consiliul raional Cantemir reprezentat de

avocatul Eduard Barbarov,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Rita Culicovschi împotriva Consiliului raional Cantemir, persoane terțe Consiliul

orășenesc Cantemir, Ion Culicovschi, Leonid Culicovschi și Rita Cacerovschi

(Culicovschi) cu privire la contestarea actului administrativ, încasarea prejudiciului

moral și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 10 noiembrie 2020 a Curții de Apel Cahul, prin care a

fost respins apelul depus de Consiliul raional Cantemir reprezentat de avocatul

Eduard Barbarov, împotriva hotărârii din 3 februarie 2020 a Judecătoriei Cahul,

sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 27 noiembrie 2017 Rita Culicovschi a depus cerere de chemare în judecată

în procedura contenciosului administrativ împotriva Consiliului raional Cantemir cu

privire la contestarea actului administrativ, încasarea prejudiciului moral și a

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că împreună cu familia sa compusă din patru

membri, începând cu anul 2011, deține în locațiune apartamentul nr. 11 de pe strada

xxxxx din orașul Cantemir, ce avea o suprafață de 33 m2.

La cererea sa, Consiliul orășenesc Cantemir prin decizia nr. 01(9)/16-XXIII din

2 februarie 2004, i-a atribuit în folosință spațiul locativ cu suprafața de 38,5 m2 și

holul alăturat apartamentului, având astfel în locațiune și folosință totală, potrivit

deciziei, un spațiu de 71,9 m2.

A menționat că la 23 septembrie 2005, a obținut certificatul de urbanism cu nr.

127 eliberat de Primăria orașului Cantemir pentru reconstrucția holului primit în

locațiune și folosință. Ulterior, a perfectat documentația de reconstrucție a spațiului

1

locativ pentru suprafața de 71,9 m2, obținând acordul tuturor instituțiilor de profil în

acest sens.

La fel, a relatat că la 3 martie 2016, în temeiul hotărârii din 22 noiembrie 2011

a Judecătoriei Cantemir, Consiliul orășenesc Cantemir i-a eliberat ordinul de

repartiție cu nr. 2304 pentru dreptul de a privatiza încăperea din orașul Cantemir, str.

xxxxx, și anume apartamentul nr. 11, ce reprezintă spațiul locativ cu o suprafață

totală de 71,9 m2, destinată pentru familia sa compusă din patru persoane.

A declarat că la 9 martie 2016, s-a adresat cu cerere către Comisia raională

pentru privatizarea spațiului locativ a Consiliului raional Cantemir, prin care a

solicitat acordul la privatizarea apartamentului nr. 11, de pe strada xxxxx din orașul

Cantemir, la care a anexat actele necesare. Astfel, în permanență a fost informată

despre faptul că cererea este în examinare și se desfășoară lucrul tehnic în acest sens,

solicitându-se pe parcurs să mai prezinte acte necesare. Totodată, niciodată nu a fost

informată despre deciziile care s-ar fi adoptat de către Comisia de privatizare a

spațiului locativ în baza cererii sale, comunicându-i-se doar faptul că dosarul este în

proces de lucru.

Reclamanta a specificat că la 26 octombrie 2017, a obținut răspunsul

Consiliului raional Cantemir cu nr. 485, prin care a fost informată despre faptul că

cererea sa a fost examinată la ședințele comisiei de privatizare din 10 martie 2016,

26 mai 2016 și 4 septembrie 2017 și într-un final s-a decis refuzul în privatizarea

apartamentului nr. 11 de pe strada xxxxx din orașul Cantemir, din motiv că, „este

încălcat Regulamentul Tehnic din 1 ianuarie 2005, cap. 3, p. 45, 46 lit. a) cu privire

la Reguli Generale de apărare împotriva incendiilor în RM, sunt închise căile de

ieșire și evacuare în caz de incendiu și alte calamități naturale, ceea ce nu corespunde

cu proiectul tehnic al construcției”. Totodată, comisia a decis că va permite

privatizarea locuinței după deschiderea căilor de ieșire (coridorul).

A susținut că nu este de acord cu răspunsul Consiliului raional Cantemir nr.

485 din 26 octombrie 2017, considerându-l ilegal, iar refuzul de a emite decizia de

privatizare este în contradicție cu prevederile legale.

În acestă privință, a afirmat că pe numele său este eliberat ordinul de repartiție

cu nr. 2304 pentru dreptul de a privatiza încăperea de locuit din orașul Cantemir,

strada xxxxx - ap. 11, ce reprezintă spațiul locativ cu o suprafață totală de 71,9 m2,

ce include și holul de la etajul I, spațiu ce a fost destinat pentru familia sa compusă

din 4 persoane și corespunde cerințelor stabilite de art. 10 alin. (1) al Legii nr. 1324

din 10 martie 1993 privind privatizarea fondului de locuințe.

A mai indicat că în motivarea refuzului, pârâtul a invocat faptul precum că s-ar

încălca prevederile Regulilor generale de apărare împotriva incendiilor, lucru ce este

în opinia sa absolut nejustificat, deoarece, din momentul atribuirii prin decizia

Consiliului orășenesc Cantemir cu nr. 01 (9)/l 6-XXIII din 2 februarie 2004, a

holului respectiv drept spațiu locativ (decizie menținută prin hotărârea Judecătoriei

Cantemir din 22 noiembrie 2011), acest spațiu nu mai poate fi tratat drept hol sau

coridor, iar prevederile Regulamentului Tehnic din 1 ianuarie 2005, cap. 3, p. 45, 46

lit. a) cu privire la Reguli Generale de apărare împotriva incendiilor în RM, nu sunt

relevante cazului.

Totodată, a arătat că la obținerea certificatului de urbanism nr. 127 din 23

septembrie 2005 pentru reconstrucția holului acordat în spațiu locativ, a fost obținut

avizul pozitiv al primarului orașului Cantemir, arhitectului șef al raionului Cantemir,

2

medicului șef al CMP, șefului Inspecției Antiincendiare pe raionul Cantemir,

reprezentantului rețelelor electrice Cantemir, șefului Serviciului Relații Funciare

Cantemir, șefului Secției Ecologice Cantemir, reprezentantului Centrului de

Telecomunicații Cantemir, reprezentantului „Apă-Canal” Cantemir și a

reprezentantului filialei „Cantemir Gaz”. A relatat prin urmare că argumentele de

refuz invocate de Comisie sunt absolut formale și nu corespund realității, deoarece

riscurile la care se face referire au fost evaluate la etapa de acordare a holului drept

spațiu locativ și la elaborarea proiectului de reconstrucție a holului, care prevedea și

blocarea coridorului, iar atunci șeful Inspecției antiincendiare nu a constatat anumite

riscuri în acest sens și a dat un aviz pozitiv în reconstrucție. În același timp, a

menționat că pentru apartamentele ce se află la etajul I, există o altă ieșire prin

intermediul coridorului din interior și în afară de aceasta, o parte din apartamentele

de la primul nivel au fost reconstruite în așa mod încât majoritatea apartamentelor

au ieșire directă în exteriorul clădirii fără utilizarea coridorului din interior.

A comunicat că în motivarea refuzului, pârâtul a invocat și faptul că suprafața

în planul construcției efectuate de organul cadastral nu ar corespunde cu suprafața

menționată în hotărârea instanței de judecată. Referitor la acest fapt a relatat că

potrivit măsurărilor efectuate preliminar în cadrul efectuării planului reconstrucției

apartamentului nr. 11 de pe strada xxxxx din orașul Cantemir, întocmit de

arhitectorul-șef al raionului Cantemir, precum și din documentația cu privire la

eliberarea certificatului de urbanism nr. 88 din perioada anilor 2005-2006, suprafața

holului a fost măsurată cu metrul și a fost menționată într-un caz că are suprafața de

34,8 m2, iar în alt caz suprafața de 38,5 m2. Acest fapt s-a datorat erorilor tehnice

admise de persoanele responsabile la efectuarea măsurărilor în cauză și care au

perfectat în mod manual documentația necesară în acest sens. Astfel, la data de 4

martie 2016, la solicitarea sa, Oficiul Cadastral Teritorial Cantemir a efectuat

măsurările necesare în ap. 11 de pe strada xxxxx din orașul Cantemir pentru

efectuarea planului construcției necesare a fi prezentate comisiei de privatizare. În

urma acestor măsurări, care au fost efectuate cu aparataj special, a fost constatată

suprafața corectă a ap. 11, ce reprezintă 76,5 m2. În așa fel, potrivit planului

construcției întocmit de Oficiul Cadastral Teritorial Cantemir, Comisia pentru

privatizarea spațiului locativ al Consiliului raional Cantemir urmează să accepte spre

privatizare ap. 11 de pe strada xxxxx din orașul Cantemir cu o suprafață de 76,5 m2,

fapt ce se încadrează în prevederile art. 10 alin. (1) al Legii nr. 1324 din 10 martie

1993 privind privatizarea fondului de locuințe și corespunde normelor de spațiu

alocate unei familii din patru persoane. Totodată, a susținut că în acest mod se vor

înlătura definitiv erorile admise la efectuarea măsurărilor din ap. 11, iar

documentația de privatizare va corespunde cu planul cadastral întocmit de Oficiul

Cadastral Teritorial Cantemir, la care și urmează a fi înregistrat ulterior dreptul de

proprietate.

În privința declarației scrisă din numele său care datează cu data de 21

septembrie 2016 și care a fost atașată la răspunsul Consiliului raional Cantemir nr.

485 din 26 octombrie 2017, potrivit căreia ar fi renunțat la coridor și că ar pretinde

pentru privatizare doar la suprafața de 68 m2, a declarat că aceasta nu-i aparține și

nu a fost semnată de dânsa, cu atât mai mult, că în perioada dată de timp se afla peste

hotarele țării și în realitate nu a solicitat un astfel de lucru. Ulterior, a aflat că această

3

declarație a fost obținută prin înșelăciune de la mama sa, care nici nu era

împuternicită să o reprezinte în problema de privatizare.

Reclamanta a mai explicat că în același răspuns din 26 octombrie 2017, pârâtul

a invocat faptul că i-au fost înmânate procesele-verbale ale Comisiei de privatizare

a spațiului locativ din 10 martie 2016, 26 mai 2016 și 4 septembrie 2017, lucru ce

reprezintă un fals, deoarece nici unul din procesele-verbale menționate, nici celelalte

acte atașate la răspunsul nr. 485, nu au fost remise în adresa sa și respectiv, nu a

cunoscut despre ele. Astfel, până la obținerea răspunsului nr. 485 din 26 octombrie

2017 nu a fost informată și nici nu a primit nici o decizie cu privire la cererea sa de

privatizare a ap. 11 de pe strada xxxxx din orașul Cantemir.

A invocat că în temeiul prevederilor art. 2, art. 5 alin. (1) și art. 11 alin. (1) al

Legii privind privatizarea fondului de locuințe nr. 1324 din 10 marte 1993, Comisia

raională pentru privatizarea spațiului locativ a Consiliului raional Cantemir urma să

accepte cererea sa și să emită o decizie pozitivă de a admite privatizarea

apartamentului nr. 11, potrivit solicitării înaintate.

De asemenea, a relevat că prin comportamentul pârâtului, inclusiv prin refuzul

nejustificat de a-i accepta cererea de privatizare a apartamentului nr. 11, i-a fost

cauzat un prejudiciu moral pe care îl evaluează la suma de 50 000 lei. Acest

prejudiciu se datorează suferințelor psihice puternice pe care le suportă timp

îndelungat în legătură cu imposibilitatea privatizării apartamentului nr. 11, deși acest

drept îi este atribuit și garantat prin lege. În tot acest timp, a trecut printr-un

sentiment imens de frustrare și neliniște, deoarece pe parcursul mai multor ani nu

poate avea în proprietate o locuință, din motiv că pârâtul a decis să încalce legea și

să-i creeze diferite obstacole inventate. Astfel, prin comportamentul său, pârâtul a

plasat-o pe ea și familia sa într-o stare permanentă de stres ce îi afectează în mod

enorm, iar acest fapt îi împiedică să aibă siguranță în ziua de mâine și să obțină

liniște și certitudine că într-o zi vor avea propria locuință.

Invocând prevederile art. 47 alin. (1) din Constituție, art. 25 din Declarația

Universală a Drepturilor Omului, art. 5 alin. (1), art. 11 alin. (1), alin. (5) din Legea

privatizării fondului de locuințe cu nr. 1324 din 10 martie 1993, reclamanta a

susținut că pârâtul nu putea să-i refuze în privatizarea ap. 11 din motivele invocate

în răspunsul cu nr. 485 din 26 octombrie 2017 și în procesele-verbale ale ședințelor

Comisiei de privatizare a fondului de locuințe din 10 martie 2016, 26 mai 2016 și 4

septembrie 2017, având în vedere că apartamentele din blocul nr. 2 de pe strada

xxxxx din orașul Cantemir sunt supuse privatizării și majoritatea locatarilor acestui

bloc au beneficiat de acest drept.

A solicitat recunoașterea ilegalității refuzului Consiliului raional Cantemir de a

soluționa cererea privind privatizarea spațiului locativ, obligarea Consiliului raional

Cantemir prin intermediul Comisiei raionale de privatizare a fondului de locuințe să

emită hotărârea privind privatizarea ap. 11 de pe str. xxxxx, or. Cantemir, cu

suprafața de 76,5m2 de către Culicovschi Rita și membrii familiei sale și să încheie

contract de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate

privată, repararea prejudiciului moral în sumă de 50 000 lei și încasarea cheltuielilor

de judecată.

Prin hotărârea din 3 mai 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir, cererea de

chemare în judecată a fost admisă parțial.

4

Prin decizia din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Cahul, s-a admis cererea

de apel depusă de Consiliul raional Cantemir, s-a casat hotărârea din 3 mai 2018 a

Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir, cu restituirea cauzei spre rejudecare în aceiași

instanță de judecată, în alt complet de judecată.

Prin încheierea din 4 ianuarie 2019 a Judecătoriei Cahul, au fost atrași în proces

în calitate de intervenienți accesorii, Consiliul orășenesc Cantemir, Ion Culicovschi,

Leonid Culicovschi și Rita Cacerovschi (Culicovschi).

Prin hotărârea din 3 februarie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost

admisă parțial cererea de chemare în judecată. A fost recunoscut ilegal refuzul

Consiliului raional Cantemir de a soluționa cererea depusă de Rita Culicovschi

privind privatizarea spațiului locativ. A fost obligat Consiliul raional Cantemir să

adopte prin intermediul Comisiei raionale de privatizare a fondului de locuințe,

hotărârea privind privatizarea ap.11 de pe str. xxxxx, or. Cantemir cu suprafața de

76,5 m2 de către Culicovschi Rita și membrii familiei ei și să încheie contractul de

vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată. S-a încasat

de la Consiliul raional Cantemir în beneficiul reclamantei Rita Culicovschi suma de

5000 lei întru compensarea prejudiciului moral și suma de 6000 lei cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică, iar în total suma de 11000 lei. În rest, acțiunea a fost

respinsă ca neîntemeiată.

La 10 februarie 2020 Consiliul raional Cantemir reprezentat de avocatul Eduard

Barbarov a depus apel împotriva hotărârii din 3 februarie 2020 a Judecătoriei Cahul,

sediul Central.

Prin decizia din 10 noiembrie 2020 a Curții de Apel Cahul, a fost respins apelul

depus de Consiliul raional Cantemir reprezentat de avocatul Eduard Barbarov,

împotriva hotărârii din 3 februarie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central.

La 5 ianuarie 2021 Consiliul raional Cantemir reprezentat de avocatul Eduard

Barbarov a depus recurs împotriva deciziei din 10 noiembrie 2020 a Curții de Apel

Cahul.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate

eronat normele de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe

deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

A declarat că instanța de apel la emiterea deciziei nu a luat în considerare

prevederile art. 5 alin. (2) al Legii privatizării fondului de locuințe și neîntemeiat a

concluzionat în privința temeiniciei cerererii depuse în acest sens de Rita

Culicovschi.

La fel, a relatat că instanța de apel nu a luat în considerare că au fost încălcate

pct. 45 și 46 lit. a) ale Hotărârii Guvernului nr. 1159 din 24.10.2007 cu privire la

aprobarea Reglementării tehnice ,,Reguli generale de apărare împotriva incendiilor

în Republica Moldova” și că spațiul solicitat pentru privatizare de către intimată

reprezintă un spațiu de folosință comună pentru toți locatarii căminului.

A mai indicat că suprafața din planul construcției executată de organul cadastral

– 76, 5 m2 nu corespunde cu suprafața menționată în hotărârea instanței de judecată

– 71, 9 m2, iar instanța de apel a acceptat neîntemeiat explicațiile intimatei privind

admiterea unor erori în cadrul măsurărilor preliminare a încăperilor transmise în

locațiune.

5

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

emiterea unei noi decizii.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Curtea de Apel Cahul a pronunțat decizia contestată la 10 noiembrie 2020, fiind

notificată recurentului în data de 14 decembrie 2020, fapt ce se confirmă prin avizul

de recepție a scrisorii recomandate anexat la dosar (f.d. 177 Vol.II). Astfel, recursul

depus la 5 ianuarie 2021, este în termen.

La 27 ianuarie 2021 în adresa intimaților Rita Culicovschi, Ion Culicovschi și

Leonid Culicovschi a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referinței. Deși, intimații au recepționat recursul, fapt ce

rezultă din avizul de recepție a scrisorii recomandate (f.d.186), nu și-au valorificat

dreptul procedural de depunere a referinței.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție, examinând admisibilitatea recursului, l-a numit pentru judecare în complet

din 5 judecători.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Respectiv, procedura

de contencios administrativ în prezenta speță în partea procedurală urmează a fi

examinată prin prisma dispozițiilor Codului administrativ, adoptat prin Legea nr.

116 din 19 iulie 2018, iar în partea materială urmează a fi aplicate prevederile legale

în vigoare la momentul derulării procedurii administrative, și anume a Legii

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (abrogată la 1 aprilie

2019). Or, în speță procedura administrativă se referă la o activitate administrativă

inițiată până la 1 aprilie 2019, aspect care determină că la caz se vor aplica

dispozițiile legale vechi, care reglementau aceste instituții.

În conformitate cu prevederile art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

6

recursul, a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și a

emite o nouă decizie, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

Conform art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de examinare a

cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în

privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

În corespundere cu art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea

stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Reglementări similare se conțin și în art. 219 alin. (1) Cod administrativ, care

stipulează că instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu

în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute,

nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Prin prisma alin. (2) și (3) al aceluiași articol, instanța de judecată depune

eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare,

depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea

tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de

judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost

discutate de participanții la proces. Instanța de judecată nu are dreptul să depășească

limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor

formulate de participanții la proces.

În conformitate cu prevederile art.1 alin. (2) din Legea contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019),

orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege,

de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în

termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ

competente pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și

repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

În temeiul art. 16 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV

din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019), persoana care se consideră

vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ și nu

este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit niciun

răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios

administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv și

repararea pagubei cauzate.

Din materialele cauzei s-a constatat că, înaintând prezenta acțiune în judecată,

Rita Culicovschi a solicitat de a recunoaște ilegal refuzul Consiliului raional

Cantemir de a soluționa cererea privind privatizarea spațiului locativ, obligarea

Consiliului raional Cantemir prin intermediul Comisiei raionale de privatizare a

fondului de locuințe să emită hotărârea privind privatizarea ap. 11 de pe str. xxxxx,

or. Cantemir, cu suprafața de 76,5m2 de către Culicovschi Rita și membrii familiei

sale și să încheie contract de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în

proprietate privată, repararea prejudiciului moral în sumă de 50 000 lei și încasarea

cheltuielilor de judecată.

7

Judecând cauza, prima instanță a conchis asupra temeiniciei parțiale a acțiunii

înaintate.

Hotărârea primei instanțe a fost apreciată ca fiind justă și de către instanța de

apel, care a ajuns la concluzia netemeiniciei apelului depus de către Consiliul raional

Cantemir.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel cu referire la prevederile

art.1 alin. (1), art. 4 alin. (1) lit. c), alin. (2) și (3), art. 5 alin. (1) și (2), art. 6 alin.

(1), art. 10 alin. (1), art. 11 alin. (1), (4) și (5) al Legii privatizării fondului de locuințe

nr. 1324 din 10 martie 1993, a reținut ca fiind justă concluzia primei instanțe

referitoare la admiterea parțială a acțiunii, având în vedere lipsa de temeinicie a

refuzului Comisiei pentru privatizarea spațiului locativ din cadrul Consiliului raional

Cantemir de a permite privatizarea apartamentului nr.11 de pe str. xxxxx, or.

Cantemir cu suprafața de 76,5 m2 de către Culicovschi Rita și membrii familiei ei,

cu încheierea contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în

proprietate private, precum și faptul că în speță, nu se atestă niciuna din situațiile

prevăzute în art. 5 alin. (2) al Legii privatizării fondului de locuințe, care ar impune

Comisia de privatizare din cadrul Consiliului raional Cantemir să refuze Ritei

Culicovschi privatizarea spațiului locativ.

La fel, instanța de apel a respins argumentele Comisiei pentru privatizarea

spațiului locativ din cadrul Consiliului raional Cantemir, precum că este încălcat

Regulamentul Tehnic din 1 ianuarie 2005, cap. 3, p. 45, 46 lit. a) cu privire la

Regulile Generale de apărare împotriva incendiilor în Republica Moldova, fiind

închise căile de ieșire și evacuare în caz de incendiu și alte calamități naturale, ceea

ce nu corespunde cu proiectul tehnic al construcției, pe motiv că acestea poartă un

caracter declarativ și nu sunt probate prin concluzii ale organelor de specialitate.

Instanța de apel a reținut din actele anexate la dosar că reconstrucția

apartamentului nr. 11 din casa de locuit nr. 2 de pe strada xxxxx din orașul Cantemir

(cu reutilarea holului) a fost coordonată cu Inspecția antiincendiară a Secției situații

excepționale a raionului Cantemir, iar încăperea respectivă a devenit spațiu locativ,

asupra căruia la data de 3 martie 2016, în temeiul hotărârii din 22 noiembrie 2011 a

Judecătoriei Cantemir, Primăria orașului Cantemir a eliberat familiei Culicovschi

ordin de repartiție.

Totodată, instanța de apel a reținut că divergența între suprafața indicată în

hotărârea din 22 noiembrie 2011 a Judecătoriei Cantemir și încheierea din 19

februarie 2016 a Judecătoriei Cantemir în privința apartamentului nr. 11 de pe str.

xxxxx, or. Cantemir și anume, 71,9m2 și suprafața aceluiași apartament în planul

construcției întocmită de organul cadastral teritorial Cantemir anexată la cererea de

privatizată a apartamentului depusă de Rita Culicovschi care este de 76,5m2, rezultă

din faptul că la data emiterii actelor judecătorești, instanța de judecată a stabilit

suprafața apartamentului reieșind din actele prezentate la acel moment, însă ulterior

la cererea intimatei Rita Culicovschi, organul cadastral teritorial a efectuat măsurări,

stabilind o altă suprafață mai mare, pe când Consiliul raional Cantemir nu a prezentat

probe care ar dovedi contrariul.

Astfel, având în vedere că suprafața de 76,5 m2 a apartamentului în privința

căruia se solicită admiterea privatizării, nu depășește limitele asigurării normative

cu spațiu locativ prevăzute la art. 10 alin. (1) al Legii privatizării fondului de

locuințe, instanța de apel a concluzionat că cererea Ritei Culicovschi privind

8

privatizarea întregului spațiu locativ aflat în posesia și folosința familiei Culicovschi

este conformă cu normele legale.

Cât privește pretenția intimatei Rita Culicovschi privind repararea prejudiciului

moral în mărime de 50 000 lei, instanța de apel a menționat că prima instanță

evaluând caracterul echitabil al prejudiciului moral cauzat intimatei Rita Culicovschi

întemeiat a considerat că în mod cert aceasta a avut de suportat suferințe psihice și

respectiv suma de 5 000 lei încasată din contul Consiliul raional Cantemir, constituie

o satisfacția echitabilă pentru dauna morală cauzată.

De asemenea, instanța de apel a apreciat ca fiind justă și soluția primei instanțe

de a dispune prin prisma art. 94 alin. (1) și art. 96 alin. (1) Cod de procedură civilă,

încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de de 6 000 lei pentru serviciile de

asistență juridică prestate de avocat în prima instanță și instanța de apel, cuantum

care este real, necesar și rezonabil ca mărime.

Prin urmare, Curtea de Apel Cahul a conchis că prima instanță a dat o apreciere

obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept

material și procedural, iar soluția de admitere parțială a acțiunii este justă, fiind

rezultată din aprecierea probelor cercetate în cadrul procesului de judecată în

coraport cu normele aplicabile speței.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră soluția primei instanțe și a instanței de apel, referitoare la

temeinicia acțiunii ca fiind rezultată din aplicarea și interpretarea eronată a normelor

de drept material, motiv din care actele judecătorești de dispoziție nu pot fi menținute

ca fiind legale și întemeiate.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1) din Legea privatizării

fondului de locuințe nr.1324 din 10 martie 1993, privatizarea fondului de locuințe

este un proces de înstrăinare, efectuat de organele puterii de stat, a fondului de

locuințe aparținând statului, organizațiilor obștești, asupra cărora statul și-a declarat

dreptul de proprietate, altor asociații și întreprinderi cooperatiste de stat, construite

din contul mijloacelor alocate din bugetul de stat, în proprietate privată cetățenilor

Republicii Moldova și asociațiilor acestora (societăți pe acțiuni și societăți

economice, alte societăți), pentru satisfacerea necesităților în locuințe și formarea

unor stăpâni reali prin dreptul de a dispune liber de proprietatea imobiliară.

Conform art. 4 alin. (1) lit. c), alin. (2) și (3) din Legea privatizării fondului de

locuințe nr.1324 din 10 martie 1993, organele abilitate cu dreptul de a efectua

privatizarea fondului de locuințe, denumite în continuare organe abilitate, sînt:

consiliile raionale – în celelalte localități ale republicii. Organele abilitate, de comun

acord cu autoritățile administrației publice locale, desemnează comisiile pentru

privatizarea fondului de locuințe. Aceste comisii includ reprezentanți ai organelor

abilitate, ai autorităților administrației publice locale, financiare și de exploatare a

locuințelor, ai direcției de arhitectură, ai organului de supraveghere antiincendiară,

stației sanitaro-epidemiologice, biroului teritorial de inventariere tehnică, iar în cazul

vânzării sau transmiterii, cu titlu gratuit, a locuințelor din fondul departamental sau

public include și reprezentanți ai întreprinderilor, asociațiilor, instituțiilor,

organizațiilor respective și ai comitetelor lor sindicale. Activitatea comisiei pentru

9

privatizarea fondului de locuințe este reglementată de regulamentul acesteia, care

este parte integrantă a prezentei legi.

Potrivit art. 5 alin. (1) și (2) al Legii menționate, cetățenilor Republicii Moldova

le pot fi vândute sau transmise cu titlu gratuit în proprietate privată în special

locuințele în care aceștia trăiesc și care aparțin fondului de stat și celui public asupra

căruia statul și-a declarat dreptul de proprietate, precum și în imobilele ce aparțin

unităților, indiferent dacă aceste unități sînt incluse în listele de privatizare. Nu pot

fi vândute sau transmise cu titlu gratuit în proprietate privată imobilele care se află

în orașele militare de tip închis, căminele, locuințele de serviciu, locuințele avariate

și ireparabile, casele ce urmează a fi demolate, cantoanele și alte construcții care se

află la balanța sau în proprietatea fondului forestier de stat.

În temeiul art. 10 alin. (1) din Legea enunțată, o familie poate cumpăra sau

primi cu titlu gratuit în proprietate privată o singură locuință: în limitele asigurării

normative cu spațiu locativ – la prețurile de stat sau cu titlu gratuit; supranormative

– la prețuri comerciale stabilite de Guvern la data privatizării locuințelor, dar care să

nu depășească prețurile curente pentru construcția locuințelor de stat. Asigurarea

normativă cu spațiu locativ în procesul privatizării se acceptă în mărime de 20 m2 de

suprafață totală echivalentă la o persoană (inclusiv membrilor familiei care nu sînt

cetățeni ai Republicii Moldova) și cu un supliment de 10 m2 pentru o familie,

inclusiv pentru persoanele rămase singure în urma decesului soțului (soției), precum

și pentru celibatari.

Conform art. 11 alin. (1), (4) și (5) din Legea privatizării fondului de locuințe

nr.1324 din 10 martie 1993, cetățenii care doresc să cumpere sau să primească cu

titlu gratuit locuința în proprietate privată depun cereri scrise la organele abilitate,

care sînt obligate ca, în termen de două luni de la data înregistrării cererii, să

stabilească, prin intermediul comisiilor de privatizare a fondului de locuințe, costul

locuinței și să adopte hotărârea respectivă. Decizia pozitivă a comisiei este un temei

pentru pregătirea proiectului de contract vânzare-cumpărare, transmitere-primire a

locuinței în proprietate privată și pentru încunoștințarea proprietarului locuinței la

data încheierii contractului (autoritățile administrației publice locale, unitatea

respectivă). Comisia adoptă hotărârea de respingere a privatizării locuinței în

condițiile alineatului al doilea al articolului 5.

Așa după cum rezultă din materialele cauzei, Rita Culicovschi împreună cu

membrii familiei sale, soțul Ion Culicovschi și copii Rita Culicovschi și Leonid

Culicovschi, închiriază în baza contractului de locațiune, începând cu anul 2001,

apartamentul nr. 11 de pe strada xxxxx din orașul Cantemir, care inițial avea

suprafața de 33 m2.

Ulterior, prin decizia Consiliului orășenesc Cantemir nr. 01(9)/16-XXIII din 2

aprilie 2004 cu privire la atribuirea holului ca spațiu locativ, Ritei Culicovschi i s-a

atribuit în folosință, ca spațiu locativ, holul de la etajul I, a căminului nr. 4, strada

xxxxx, cu suprafața de 38,5 m2, aceasta fiind obligată să achite plata pentru spațiul

atribuit (f.d.9, vol.1).

La fel, s-a constatat că la 23 septembrie 2005 Primăria orașului Cantemir a

eliberat Ritei Culicovschi certificatul de urbanism nr. 127, destinat reconstrucției

holului în spațiu locativ (f.d.24).

10

Tot actele cauzei atestă că prin decizia nr. 02/19-XXIV din 5 februarie 2010,

Consiliul orășenesc Cantemir a abrogat decizia nr. 01(9)/16-XXIII din 2 aprilie 2004

cu privire la atribuirea holului ca spațiu locativ.

În continuare, Rita Culicovschi a contestat în instanța de judecată decizia

respectivă, solicitând obligarea Consiliului orășenesc Cantemir să-i elibereze ordinul

de repartiție a spațiului locativ cu suprafața de 71,9 m2 din căminul nr. 4, situat pe

str. xxxxx, ap. 11, din orașul Cantemir.

Astfel, prin hotărârea din 22 noiembrie 2011 a Judecătoriei Cantemir, a fost

admisă acțiunea reclamantei și a fost obligat Consiliul orășenesc Cantemir să

elibereze Ritei Culicovschi ordinul de repartiție asupra spațiului locativ din căminul

nr. 4, strada xxxxx, apartamentul nr. 11, din orașul Cantemir (f.d.10). Iar, prin

încheiere din 19 februarie 2016 a Judecătoriei Cantemir, a fost explicat sensul

hotărârii respective și anume, că ordinul de repartiție urmează a fi eliberat asupra

suprafeței de 71,9 m2. (f.d.11, Vol.I).

În temeiul hotărârii din 22 noiembrie 2011 a Judecătoriei Cantemir, la 3 martie

2013 Primăria orașului Cantemir a eliberat Ritei Culicovschi ordinul de repartiție cu

nr. 2304 pentru dreptul de a ocupa încăperea de locuit pe adresa orașul Cantemir,

strada xxxxx, ap. 11, alcătuită din 3 camere, cu spațiul locativ de 71,9 m2, destinată

ei și membrii familiei sale (f.d.8, Vol.I).

Ulterior, la 9 martie 2016 Rita Culicovschi s-a adresat cu cerere către Comisia

pentru privatizarea spațiului locativ a Consiliului raional Cantemir, prin care a

solicitat permisiunea de a privatiza apartamentul nr. 11 de pe strada xxxxx din orașul

Cantemir, la care a anexat actele necesare în acest sens (f.d.7, Vol.I).

Cererea Ritei Culicovschi a fost examinată în ședințele Comisiei pentru

privatizarea spațiului locativ din cadrul Consiliului raional Cantemir din 10 martie

2016, 25 mai 2016 și 4 septembrie 2017, iar conform proceselor-verbale cererea a

fost respinsă pe motivul admiterii încălcărilor de ordin tehnic și din motiv că

suprafața indicată în planul construcției nu corespunde cu suprafața indicată în

hotărârea judecătorească.

La fel, prin răspunsul cu nr. 485 din 26 octombrie 2017 al Consiliului raional

Cantemir, Ritei Culicovschi i s-a comunicat că cererea a fost examinată la ședințele

Comisiei de privatizare din 10 martie 2016, 26 mai 2016 și 4 septembrie 2017,

despre care fapt a fost informată, cu înmânarea procesului-verbal al comisiei

menționate. Totodată, Rita Culicovschi a fost atenționată despre încălcările admise

în Regulamentul Tehnic din 1 ianuarie 2005, cap. 3, p. 45, 46 lit. a) cu privire la

,,Reguli Generale de apărare împotriva incendiilor în Republica Moldova”, și anume

prin aceea că sunt închise căile de ieșire și evacuare în caz de incendiu și alte

calamități naturale, ceea ce nu corespunde cu proiectul tehnic al construcției, despre

acest fapt fiind informată Primăria orașului Cantemir pentru întreprinderea

măsurilor, cât și a fost înaintat un demers către secția Situații Excepționale al

raionului Cantemir. La fel, a fost comunicat despre faptul că suprafața indicată în

planul construcției de la cadastru nu corespunde cu suprafața indicată în hotărârea

instanței de judecată, iar Comisia de privatizare a luat o decizie clară că va permite

privatizarea locuinței după deschiderea căilor de ieșire (coridorul) (f.d.52, Vol.I).

În contextul circumstanțelor descrise raportate la normele de drept enunțate,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

menționează că, deși suprafața de 76,5 m2 a apartamentului în privința căruia se

11

solicită admiterea privatizării, nu depășește limitele asigurării normative cu spațiu

locativ, totuși instanțele de judecată neîntemeiat au dispus obligarea Consiliului

raional Cantemir să adopte prin intermediul Comisiei raionale de privatizare a

fondului de locuințe, hotărârea privind privatizarea ap.11 de pe str. xxxxx, or.

Cantemir cu suprafața de 76,5 m2 de către Culicovschi Rita și membrii familiei ei,

în condițiile în care s-a constatat o divergență între suprafața acestui apartament, pe

de o parte stabilită prin hotărâre judecătorească, iar pe de altă parte de către organul

cadastral la cererea intimatei.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ nu poate reține ca întemeiat argumentul instanței de apel precum că

divergența între suprafața indicată în hotărârea din 22 noiembrie 2011 a Judecătoriei

Cantemir și încheierea din 19 februarie 2016 a Judecătoriei Cantemir în privința

apartamentului nr. 11 de pe str. xxxxx, or. Cantemir și anume, 71,9m2 și suprafața

aceluiași apartament în planul construcției întocmită de organul cadastral teritorial

Cantemir anexată la cererea de privatizare a apartamentului depusă de Rita

Culicovschi care este de 76,5m2, rezultă din faptul că la data emiterii actelor

judecătorești, instanța de judecată a stabilit suprafața apartamentului reieșind din

actele prezentate la acel moment, însă ulterior la cererea intimatei Rita Culicovschi,

organul cadastral teritorial a efectuat măsurări, stabilind o altă suprafață mai mare.

Or, în acest sens, instanța de apel neîntemeiat a acceptat explicațiile intimatei

privind admiterea unor erori în cadrul măsurărilor preliminare a încăperilor

transmise în locațiune și nu a luat în considerare că suprafața din planul construcției

executată de organul cadastral – 76, 5 m2 nu corespunde cu suprafața menționată în

hotărârea instanței de judecată – 71, 9 m2, în temeiul căreia Primăria orașului

Cantemir a și eliberat Ritei Culicovschi ordinul de repartiție cu nr. 2304 pentru

dreptul de a ocupa încăperea de locuit pe adresa orașul Cantemir, strada xxxxx, ap.

11, alcătuită din 3 camere, cu spațiul locativ de 71,9 m2, destinată ei și membrilor

familiei sale.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

reține că în condițiile speței, obligarea Consiliului raional Cantemir să adopte prin

intermediul Comisiei raionale de privatizare a fondului de locuințe, hotărârea privind

privatizarea ap.11 de pe str. xxxxx, or. Cantemir cu suprafața de 76,5 m2 de către

Culicovschi Rita și membrii familiei ei, nu este conformă prevederilor legale și

materialului probator administrat în susținerea cerinței înaintate de reclamantă, iar

admiterea unei astfel de solicitări de către instanța de judecată în sensul diminuării

din oficiu a suprafeței apartamentului solicitat pentru privatizare, care conform

hotărârii judecătorești din 22 noiembrie 2011 și ordinului de repartiție cu nr. 2304,

constituie 71,9 m2, nu ar asigura protecția efectivă a drepturilor reclamantei, or,

aceasta nu a înaintat o atare cerință, iar conform art. 219 alin. (3) Cod administrativ,

instanța de judecată nu poate să depășească limitele pretențiilor din acțiune.

De altfel, este de menționat și asupra faptului că decizia pozitivă a comisiei de

privatizare este un temei pentru pregătirea proiectului de contract vânzare-

cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate private, iar instanța de

judecată nu se poate substitui organului de soluționare competent cu privire la

motivele de fapt și de drept pentru care acesta a fost sesizat în exercitarea rolului

activ al său, în sensul că instanța de judecată, deși poate anula actul administrativ,

nu va putea totuși emite actul sau măsura necesară, neputându-se substitui în

12

atribuțiile organului administrativ. Cu alte cuvinte hotărârea judecătorească nu

constituie temeiul direct al realizării dreptului subiectiv, trebuind ca în baza ei să se

emită actul administrativ necesar.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că în corespundere cu art. 3 din Legea contenciosului

administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019), obiect

al acțiunii în contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu

caracter normativ și individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al

unei persoane, inclusiv al unui terț, emise de: a) autoritățile publice și autoritățile

asimilate acestora în sensul prezentei legi; b) subdiviziunile autorităților publice; c)

funcționarii din structurile specificate la lit.a) și b). Obiect al acțiunii în contenciosul

administrativ poate fi și nesoluționarea în termenul legal a unei cereri referitoare la

un drept recunoscut de lege.

În acest context legal, verificând pretențiile înaintate în cererea de chemare în

judecată, instanța de judecată constată că răspunsul nr. 485 din 26 octombrie 2017

al Consiliului raional Cantemir cu referire la cererea Ritei Culicovschi privind

privatizarea spațiului locativ, nu constituie un act administrativ, deoarece acesta nu

conține temeiuri de refuz pe fond, astfel că nu poate constitui obiect al acțiunii în

contenciosul administrativ, deoarece nu produce niciun efect juridic. Or, prin acest

răspuns, Ritei Culicovschi i s-a comunicat de fapt despre examinarea cererii sale la

ședințele Comisiei de privatizare, fiind atenționată concomitant despre încălcările

admise în Regulamentul Tehnic cu privire la ,,Reguli Generale de apărare împotriva

incendiilor în Republica Moldova” și despre faptul că suprafața indicată în planul

construcției de la cadastru nu corespunde cu suprafața indicată în hotărârea instanței

de judecată, comunicându-i-se că Comisia de privatizare va permite privatizarea

locuinței după deschiderea căilor de ieșire (coridorul).

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție conducându-se de prevederile art. 224 alin. (1)

lit. f) din Codul administrativ, concluzionează că cererea de chemare în judecată

depusă de Rita Culicovschi, este neîntemeiată și pasibilă de respingere.

Circumstanțele descrise permit completului specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ să conchidă că, instanța de apel și prima

instanță, au interpretat și au aplicat eronat prevederile legii, motiv din care actele

judecătorești de dispoziție pronunțate, nu pot fi menținute ca legale și întemeiate.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că normele de drept

material au fost aplicate și interpretate eronat și nu este necesară verficiarea

suplimentară a cărorva dovezi, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de

Consiliul raional Cantemir reprezentat de avocatul Eduard Barbarov, a casa integral

decizia din 10 noiembrie 2020 a Curții de Apel Cahul și hotărârea din 3 februarie

2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, și a emite o nouă decizie prin care a

respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Rita Culicovschi

împotriva Consiliului raional Cantemir, persoane terțe Consiliul orășenesc

Cantemir, Ion Culicovschi, Leonid Culicovschi și Rita Cacerovschi (Culicovschi)

13

cu privire la contestarea actului administrativ, încasarea prejudiciului moral și a

cheltuielilor de judecată.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c), art. 248 alin. (2) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Consiliul raional Cantemir reprezentat de avocatul

Eduard Barbarov.

Se casează integral decizia din 10 noiembrie 2020 a Curții de Apel Cahul și

hotărârea din 3 februarie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, și se emite o

nouă decizie prin care:

Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Rita Culicovschi

împotriva Consiliului raional Cantemir, persoane terțe Consiliul orășenesc

Cantemir, Ion Culicovschi, Leonid Culicovschi și Rita Cacerovschi (Culicovschi)

cu privire la contestarea actului administrativ, încasarea prejudiciului moral și a

cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

14