3ra-717/20 — cu privire la contestarea actelor administrative, obligarea perfectării contractului de vânzare - cumpărare

Dosarul nr. 3ra-717/20 Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Cantemir – S. Caitaz Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul – V. Movilă, N. Veleva, E. Dvurecenschii ÎNCHEIERE 29 iulie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nina Vascan Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Dorin Nucă, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Dorin Nucă împotriva Primăriei orașului Cantemir, Consiliului orașănesc Cantemir, intervenient accesoriu Liviu Andoni cu privire la contestarea actelor administrative și cererea de chemare în judecată depusă de către Dorin Nucă împotriva Primăriei orașului Cantemir cu privire la declararea ilegală a refuzului, obligarea perfectării contractului de vânzare- cumpărare a imobilului, împotriva deciziei din data de 06 februarie 2020 a Curții de Apel Cahul, prin care s-a respins apelul declarat de către Dorin Nucă, s-a menținut hotărârea din data de 04 aprilie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir, constată: Dorin Nucă la 14 septembrie 2018 a depus cereri de chemare în judecată, care au fost conexate într-o singură procedură, prin care a solicitat anularea deciziei Consiliului orășenesc Cantemir nr. 03/5-XXVI din 18 mai 2018 privind scoaterea la licitație a unui bun imobil pentru a fi vândut și a procesului –verbal cu privire la rezultatele licitației din data de 16 iulie 2018,

declararea nulității refuzului Primăriei orașului Cantemir, obligarea Primăriei orașului Cantemir de a perfecta contractul de vânzare-cumpărare a bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunilor Dorin Nucă a indicat că la 04 septembrie 2017 a avut loc licitația publică în rezultatul căreia bunul imobil cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de 280 m.p. a fost adjudecat reclamantului. Potrivit procesului – verbal nr. 1 cu privire la rezultatele licitației din 04 septembrie 2017 a fost vândut lotul- încăperi nelocuibile cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de 280 m.p., prețul final al lotului fiind de 650 000 lei. La 22 septembrie 2017 reclamantul a transferat pe contul Primăriei orașului Cantemir suma de 600 000 lei, care împreună cu acontul depus inițial în valoare de 50 000 lei, a achitat în total suma de 650 000 lei.

Din motive necunoscute, nu a fost perfectat contractul de vânzare – cumpărare pentru a fi supus înregistrării în Registrul bunurilor imobile. 1 În opinia lui Dorin Nucă, Primăria orașului Cantemir a încălcat prevederile legale ce reglementează raportul juridic, deoarece, fiind desemnat câștigător al licitației, nu a fost încheiat contractul de vânzare- cumpărare a bunului imobil. Astfel, la 26 iulie 2018 Dorin Nucă a depus cerere, prin care a solicitat încheierea procedurii de achiziții a bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx și autentificarea contractului de vânzare – cumpărare, cerere care nu a fost soluționată. Cu referire la ilegalitatea deciziei și a procesului –verbal cu privire la rezultatele licitației din data de 16 iulie 2018, reclamantul a menționat că Consiliul orășenesc Cantemir prin decizia nr. 03/5-XXVI din 18 mai 2018 a scos repetat bunul imobil cu numărul cadastral xxxxx la licitație pentru a fi vândut.

La 16 iulie 2018 a avut loc licitația publică, în rezultatul căreia bunul imobil cu numărul cadastral xxxx, cu suprafața de 247,7 m.p. a fost adjudecat lui Liviu Andoni. Potrivit procesului – verbal nr. 1 cu privire la rezultatele licitației din 16 iulie 2018 a fost vândut lotul- încăperi nelocuibile cu numărul cadastral xxxx, cu suprafața de 247,7 m.p., prețul final al lotului fiind de 800 000 lei.

La 26 iulie 2018 reclamantul, nefiind de acord cu licitația repetată cu privire la vânzarea bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx, a înaintat către Primăria orașului Cantemir cerere, prin care a solicitat anularea deciziei și a procesului – verbal cu privire la rezultatele licitației din data de 16 iulie 2018. Prin hotărârea din data de 04 aprilie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir cererea de chemare în judecată depusă de către Dorin Nucă împotriva Primăriei orașului Cantemir, Consiliului orășenesc Cantemir, intervenient accesoriu Liviu Andoni cu privire la anularea deciziei Consiliului orășenesc Cantemir nr. 03/5-XXVI din 18 mai 2018 privind scoaterea la licitație a unui bun imobil pentru a fi vândut, s-a scos de pe rol pentru nerespectarea procedurii prealabile, în rest pretențiile lui Dorin Nucă cu privire la contestarea procesului –verbal cu privire la rezultatele licitației din data de 16 iulie 2018, declararea ilegală a refuzului, obligarea Primăriei orașului Cantemir la perfectarea contractului de vânzare- cumpărare a imobilului și încasarea cheltuielilor de judecată s-au respins ca fiind neîntemeiate.

(f.d. 98,104-113) În conformitate cu prevederile art. 232, alin.(1) din Codul administrativ Dorin Nucă în termen, la 26 aprilie 2019, a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din data de 04 aprilie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir. (f.d. 119-120) Judecătoria Cahul, sediul Cantemir la 12 iulie 2019 a expediat în adresa lui Dorin Nucă copia hotărârii motivate, notificare privind recepționarea acesteia de către apelant la materialele dosarului lipsește. (f.d.114) În aceste circumstanțe apelul expediat de către Dorin Nucă prin intermediul oficiului poștal în adresa Curții de Apel Cahul la 20 august 2019 a fost considerat a fi depus în termen. Curtea de Apel Cahul prin decizia din data de 06 februarie 2020 a respins apelul declarat de către Dorin Nucă, a menținut hotărârea din data de 04 aprilie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir.

(f.d. 199, 200-209) În susținerea soluțiilor adoptate, instanțele de judecată au concluzionat prin prisma art.14, alin. (1-2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie 2000 că pretenția lui Dorin Nucă privind anularea deciziei Consiliului orășenesc Cantemir nr. 03/5-XXVI din 18 mai 2018 privind scoaterea la licitație a unui bun imobil pentru a fi vândut urmează a fi scoasă de pe rol, ori nu a fost respectată procedura de soluționare a cererii prealabile a litigiului. La caz, din conținutul cererii 2 prealabile anexate în copie la dosar rezultă clar și fără echivoc că la 26 iulie 2018 Dorin Nucă a contestat legalitatea deciziei Comisiei de licitație și a procesului-verbal cu privire la licitație al Comisiei de licitație din 16 iulie 2018. O altă cerere prealabilă în adresa Consiliului orășenesc Cantemir, Nucă Dorin nu a depus.

Cu referire la pretențiile privind anularea procesului –verbal cu privire la rezultatele licitației din data de 16 iulie 2018, declararea nulității refuzului Primăriei orașului Cantemir, obligarea Primăriei orașului Cantemir de a perfecta contractul de vânzare-cumpărare a bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx instanțele de judecată au reținut că acestea sunt neîntemeiate, menționând că prin decizia Consiliului orășenesc Cantemir nr. 03/5-XXVI din 18 mai 2018 privind scoaterea la licitație a unui bun imobil pentru a fi vândut s-a abrogat decizia nr. 01/23-XXVI din 24 februarie 2017 cu privire la scoaterea la licitație a unui bun imobil pentru a fi vândut. Astfel, instanțele de judecată au constatat că au fost anulate rezultatele licitației din data de 04 septembrie 2017, în cadrul căruia lui Dorin Nucă i s-a adjudecat bunul imobil aflat în litigiu și s-a desfășurat o nouă licitație, câștigătorul căreia a fost desemnat Liviu Andoni.

La caz, procedura de organizare și desfășurare a licitației, stabilită prin Regulamentul privind licitațiile cu strigare și reducere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 136 din 10 februarie 2009, a fost respectată, temeiuri pentru anularea rezultatelor licitației din 16 iulie 2018, nu au fost constatate. Din materialele dosarului s-a mai constatat că încăperile scoase la licitație sunt amplasate într-un bloc situat pe str. xxxxx, cu suprafața totală de 540,8 m.p., care a fost înregistrat ca bun imobil distinct, proprietate publică a orașului Cantemir la data de 21 mai 2018 în baza deciziei privind formarea bunului imobil din 05 aprilie 2018 (f.d.56).

Astfel, la 14 septembrie 2017 încăperile vândute la licitația din data de 04 septembrie 2017 nu erau înregistrate la Oficiul Teritorial Cadastral ca bun imobil distinct, deci lui Dorin Nucă i s-au vândut încăperi nelocuibile cu suprafața totală de 280 m.p., în timp ce suprafața reală a încăperilor proprietate publică în blocul locativ cu numărul cadastral xxxxx constituia doar 247,7 m.p. În acest context rezultă că în anul 2017, când a avut loc licitația cu adjudecarea bunului imobil lui Dorin Nucă, bunul imobil încă nu era format și nu se putea identifica încăperea procurată de Dorin Nucă, care făcea parte dintr-un bun întreg și nu se cunoștea ce încăperi au fost procurate, atât timp cât bunul nu era format, eroare admisă, care a fost depistată abia la perfectarea contractului de vânzare – cumpărare, motiv din care s-a constatat necesitatea petrecerii repetate a licitației, cu anularea rezultatelor anterioare.

Subsecvent, instanțele de judecată au respins pretenția cu privire la repararea cheltuielilor de judecată suportate în legătură cu prezentul litigiul, ori instanța de judecată obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Împotriva deciziei instanței de apel, a depus recurs Dorin Nucă, care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu soluționarea cauzei în fond și emiterea unei noi hotărâri. ( f.d. 218-200) În motivarea recursului Dorin Nucă a indicat că argumentele invocate de către instanța de apel sunt preluate complet din hotărârea instanței de fond și nu există o motivare concretă privind respingerea argumentelor invocate de către acesta în privința anulării licitației din data de 16 iulie 2018, care s-a desfășurat cu încălcarea legislației în vigoare.

3 Recurentul a indicat că bunul imobil cu suprafața de 247,7 m.p., scos la licitație și înstrăinat în cadrul licitației din 16 iulie 2018, conform datelor din Registrul bunurilor imobile, are cu tot un alt număr cadastral, decât cel indicat în decizia nr. 03/5- XXVI din 18 mai 2018 și în procesul – verbal cu privire la rezultatele licitației și anume xxxxx. De asemenea, Dorin Nucă a susținut că procesul – verbal nr. 1 cu privire la rezultatele licitației din data de 04 septembrie 2017, fiind un act administrativ nu a fost anulat prin decizia nr. 03/5-XXVI din 18 mai 2018. În opinia recurentului, scoaterea la vânzare prin organizarea licitației repetate a bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx, fără anularea rezultatelor anterioare constituie temei de nulitate a licitației din 16 iulie 2018. În întâmpinarea recursului la 25 iunie 2020 a depus referință Liviu Andoni, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, care a solicitat declararea recursului inadmisibil.

Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor expuse în recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019. Conform art. 258, alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ. Prin urmare, legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a Codului administrativ, se vor verifica prin prisma Codului administrativ.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 06 februarie 2020, în prezența avocatului Mihail Ulinici, care apără interesele lui Dorin Nucă, expediată în adresa participanților la proces la 21 februarie 2020. (f.d.

214) Confirmare privind recepționarea deciziei motivate la materialele dosarului lipsește, însă Dorin Nucă în recurs a menționat că a recepționat copia decizie motivate la data de 26 februarie 2020. 4 Dat fiind faptul că prin prisma pct. 8 din Anexa la dispoziția nr. 1 din data de 18 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova termenele de exercitare a căilor de atac aflate în curs la data instituirii stării de urgență se întrerup, urmând a curge noi termene, de aceeași durată, de la data încetării stării de urgență, termenul de declarare a recursului pentru Dorin Nucă după întrerupere a început a curge de la data de 16 mai 2020. Dorin Nucă s-a conformat prevederilor legale, expediind prin intermediul oficiului poștal în adresa Curții de Apel Cahul a recursului motivat la 26 mai 2020. (f.d 221) Examinând temeiurile invocate în recurs și în referință în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont 5 pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către Dorin Nucă este inadmisibilă. Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul, depus de către Dorin Nucă, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca- Doneva judecătorii Nina Vascan Maria Ghervas 6