2rh-43/22 — privind partajarea averii comune in devalmasie

2rh-43/22 — privind partajarea averii comune in devalmasie (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.2rh-43/2022

2-16160630-01-2rh-12042022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul central (jud: T. Avasiloaie)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: L. Bulgac, A. Panov, Gr. Dașchevici)

instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: Sv. Filincova, G. Stratulat, D. Mardari,

N. Craiu, Iu. Bejenaru)

Î N C H E I E R E

27 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Nina Vascan

Iurie Bejenaru

examinând cererea de revizuire depusă de către Sadoveanu Alecu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Sadoveanu

(Nistoran) Inga împotriva lui Sadoveanu Alecu și Margina Nina cu privire la

partajarea averii comune în devălmășie, partajarea datoriilor rezultate din contractul

de credit, declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare a automobilului cu

repunerea părților în poziție inițială și partajarea acestui automobil, încasarea

sumelor bănești pentru chiria bunului imobil și automobilului,

împotriva deciziei din 03 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, prin care a

fost respins recursul declarat de Sadoveanu Alecu și a fost menținută decizia din 31

octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă

La 28 martie 2016, Sadoveanu Inga a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Sadoveanu Alecu cu privire la partajul averii comune în devălmășie.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 24 iulie 2004 a încheiat

căsătoria cu pârâtul Sadoveanu Alecu, în care s-au născut doi copii minori XXXX

XXX, născut la XX XXXX XXX și XXXXX XXXX, născut la XX XXXX XXXX.

A menționat reclamanta că, căsătoria cu Sadoveanu Alecu s-a dovedit a fi una

neviabilă, iar pe parcursul ultimilor ani de căsătorie, relațiile dintre ei s-au înrăutățit

încât conviețuirea împreună a devenit imposibilă.

A susținut reclamanta că, în timpul vieții în comun împreuna cu Sadoveanu

Alecu au acumulat avere și anume un apartament cu mobilier și alte bunuri casnice.

Până la momentul de față nu au reușit să partajeze bunurile proprietate comună în

devălmășie pe cale amiabilă.

Astfel, reieșind din faptul că interesele copiilor minori comuni urmează a fi

tratate cu prioritate, a solicitat reclamanta partajarea apartamentului nr. XX

proprietate comună în devălmășie a soților Sadoveanu Inga și Sadoveanu Alecu,

situat pe str. XXXX nr. XX, mun. Chișinău, cu numărul cadastral XXXXXXXXX,

prin atribuirea apartamentului integral ei cu atribuirea unei sulte achitată lui

Sadoveanu Alecu; partajarea datoriilor ce reies din contractul de credit nr. XXXX

din XX XXXXX XXXX și anume a sumei de 80000 de lei. (f.d. 4-6, vol. I)

Ulterior, la 22 septembrie 2016, reclamanta a depus o cerere suplimentară către

Sadoveanu Alecu și Margina Nina, prin care a solicitat anularea contractului de

vânzare-cumpărare a automobilului, în care a indicat că este necesar a supune

partajării și bunul mobil proprietate comună în devălmășie - automobilul de model

„Honda CRV”, anul producerii 2005, cu numărul de înmatriculare XX XX. (f.d. 71-

73, vol. I)

A menționat reclamanta că, automobilul dat este proprietate comună în

devălmășie, obținut din surse financiare comune și constituie obiectul unei partajări

între soți. A invocat că din cauza relațiilor ostile apărute între soți, din care cauză au

și survenit motivele desfacerii căsătoriei, pârâtul Sadoveanu Alecu a înstrăinat fictiv,

fără acordul ei prealabil, automobilul de model „Honda CRV” către mătușa lui

Margina Nina pentru un preț stabilit fictiv și diminuat exagerat de 10000 de lei, deși

valoarea de piață a unui astfel de automobil constituie circa 8000 de euro,

echivalentul a cel puțin 170000 de lei.

În opinia reclamantei, pentru a evita partajarea automobilului între soți, pârâții

au recurs la acest gest și anume semnarea unui contract de vânzare-cumpărare fictiv,

care urmează a fi declarat absolut nul.

Mai mult decât atât, a considerat reclamanta că, fictivitatea acestei tranzacții se

probează și prin actul de constatare al executorului judecătoresc Ungureanu Oleg

întocmit la 30 mai 2016, prin care s-a stabilit că de facto, automobilul a rămas în

proprietatea lui Sadoveanu Alecu, acesta conducându-l și posedându-l exact cum a

făcut și anterior, deci actul juridic privind vânzarea-cumpărarea a fost încheiat fără

intenția de a produce efecte juridice (fictiv). Acest fapt este declarat însuși de pârât

la faza întocmirii actului de constatare a faptelor de către executorul judecătoresc. În

această ordine de idei, afirma reclamanta că a fost prejudiciată direct în urma

desfășurării acestei tranzacții și anume prin faptul că s-a diminuat exagerat de mult

valoarea unui bun care urmează a fi inclus în masa bunurilor proprietate comună în

devălmășie supus partajării între soți.

A considerat reclamanta că, pentru a fi posibilă includerea bunului în masa

partajabilă a bunurilor proprietate comună în devălmășie și restabilirea în drepturile

sale, urmează ca contractul de vânzare-cumpărare a automobilului întocmit la data

de 22 septembrie 2015, sa fie declarat nul de către instanța de judecată și puse părțile

în poziție inițială, reoferindu-se la automobil.

Astfel, în urma concretizării acțiunii, reclamanta a solicitat partajarea

apartamentului proprietate comună în devălmășie a soților Sadoveanu Inga și

Sadoveanu Alecu, apartamentul nr. X, situat pe str. XXXXXX nr.XX, mun.

Chișinău, cu numărul cadastral XXXXXXXXXXX, prin atribuirea în proprietatea ei

a imobilului, cu atribuirea unei sulte din contul său achitată lui Sadoveanu Alecu, în

sensul răscumpărării cotei părții care-i revine lui;

2

- anularea contractului de vânzare-cumpărare a automobilului de model „Honda

CRV”, anul producerii 2005, numărul de înmatriculare XX XXX, încheiat între

Margina Nina și Sadoveanu Alecu, ca fiind unul fictiv;

- partajarea automobilului de model „Honda CRV”;

- partajarea datoriilor care reies din contractul de credit nr. XXXX din XX

XXXXX XXXX, și anume a sumei de 80000 de lei, a dobânzii și comisionului,

calculate și achitate conform condițiilor contractuale;

- toate bunurile obținute în devălmășie din imobilul – apartamentul nr. X, str.

XXXXX nr.XXX, mun. Chișinău, să-i revină în proprietatea reclamantei, cu

atribuirea unei sulte în cuantum de 30000 de lei din achitată lui Sadoveanu Alecu în

sensul răscumpărării cotei părți care-i revine acestuia;

- încasarea din contul pârâtului a sumei de chirie pentru imobilul - apartamentul

nr. X din str. XXXXX nr.XXX, mun. Chișinău, calculată pe perioada de la 09

noiembrie 2015 (data din care reclamanta nu mai beneficiază de aceste bunuri,

confirmată prin contractul de închiriere a spațiului locativ) până la momentul

partajării efective a bunului, din considerentul a 50% din suma de chirie stabilită în

raportul de evaluare în valoare de 3257,80 de lei/lunar, pentru utilizarea doar de

către reclamant a imobilului litigios, și respectiv la 17 ianuarie 2018 suma constituia

42771,75 de lei;

- încasarea din contul pârâtului a sumei de chirie pentru automobil, calculată pe

perioada de la 09 noiembrie 2015 până la momentul partajării efective a bunului, din

considerentul a 50% din suma chiriei stabilită conform analizei pieței de închiriere a

autoturismelor, în condițiile închirierii unui autoturism de clasa medie, stabilită a

câte 15 euro/zi, pentru utilizarea doar de către reclamant a automobilului litigios, la

data de 17 ianuarie 2018 constituind 6000 de euro.

Prin hotărârea din 27 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul central, acțiunea

s-a admisă parțial. S-a dispus încetarea dreptului de proprietate comună în

devălmășie asupra apartamentului nr. XX din str. XXXXX nr.XX, mun. Chișinău,

între coproprietarii Sadoveanu Alecu și Sadoveanu Inga, prin atribuirea întregului

bun unuia din coproprietari, în schimbul unei sulte. S-a atribuit în proprietatea

personală a Ingăi Sadoveanu apartamentul nr. X din str. XXX nr. XX, mun.

Chișinău estimat la prețul de 723370 de lei. S-a dispus încasarea din contul Ingăi

Sadoveanu în beneficiul lui Sadoveanu Alecu sulta bănească în mărime de 361685

de lei și s-a dispus că hotărârea în această parte servește temei pentru Agenția

Servicii Publice de a introduce modificări în Registrul bunurilor imobile. S-au

respins pretențiile lui Sadoveanu Inga împotriva lui Sadoveanu Alecu și Margina

Nina cu privire la anularea contractului de vânzare-cumpărare din 22 septembrie

2015 a automobilului de model „Honda CR-V”, anul producerii 2005, cu numărul de

înmatriculare XX XXX și partajarea acestui automobil. S-au respins pretențiile: cu

privire la atribuirea în proprietatea Ingăi Sadoveanu a bunurilor mobile din

apartamentul nr. X din str. XXXXX nr. XX, mun. Chișinău, în schimbul achitării lui

Sadoveanu Alecu a sultei în sumă de 30000 lei; cu privire la partajarea datoriilor ce

reies din contractul de credit nr. XXX din XX XXXX XXXX în sumă de 80000 de

lei, a dobânzilor și comisionului calculat și achitat; cu privire la încasarea sumei de

chirie pentru perioada 09 noiembrie 2015 – 17 ianuarie 2018 pentru închirierea

spațiului locativ în sumă de 42771,75 de lei și pentru închirierea automobilului în

3

sumă de 6000 de euro. S-a dispus încasarea din contul lui Sadoveanu Alecu în

beneficiul Ingăi Sadoveanu a sumei de 3900 de lei cu titlul de compensare a

cheltuielilor de judecată pentru taxa de stat achitată la depunerea cererii de chemare

în judecată și 2100 de lei pentru efectuarea expertizei, proporțional părții admise din

acțiune. S-a dispus încasarea din contul lui Sadoveanu Alecu în beneficiul statului

taxa de stat în sumă de 6950,55 de lei, proporțional părții admise din acțiune. S-a

dispus încasarea din contul Ingăi Sadoveanu în beneficiul statului taxa de stat în

sumă de 9273,20 de lei, proporțional părții respinse din acțiune.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Sadoveanu Inga a contestat cu

apel hotărârea din 27 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul central, solicitând

casarea parțială a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care

să fie admisă acțiunea depusă de Inga Sadoveanu împotriva lui Sadoveanu Alecu și

Margina Nina cu privire la anularea contractului de vânzare-cumpărare din 22

septembrie 2015 a automobilului de model „Honda CRV”, partajarea acestui

automobil și atribuirea Ingăi Sadoveanu a bunurilor mobile din apartamentul nr. XX,

str. XXXXX nr.XX, mun. Chișinău, în schimbul achitării lui Sadoveanu Alecu a

sultei de 30 000 de lei.

Referitor la pretențiile ce țin de partajarea datoriilor care reies din contractul de

credit nr. XXXXX6 din XX XXXX XXXX, a sumei de 76702,42 de lei și încasarea

sumelor bănești, plăți pentru chiria apartamentului și automobilului, apelanta a

renunțat.

Nefiind de acord cu hotărârea din 27 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

central, Sadoveanu Alecu a contestat-o cu apel, solicitând admiterea apelului,

casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a

acțiunii.

Prin decizia din 31 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, au fost admise

apelurile declarate de Sadoveanu (Nistoran) Inga și de Sadoveanu Alecu și a fost

casată în parte hotărârea din 27 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul central și

anume în partea respingerii pretențiilor reclamantei despre partajarea bunurilor

mobile și declarării nulității contractului de vânzare-cumpărare a automobilului, cu

adoptarea în această parte a unei noi hotărâri, după cum urmează: s-a declarat nul

contractul de vânzare-cumpărare din 22 septembrie 2015 a automobilului de model

Honda CRV, a.f. 2005, număr de înmatriculare XX XXX, încheiat între Sadoveanu

Alecu și Margina Nina, cu repunerea părților în poziție inițială; s-a partajat averea

comună în devălmășie a foștilor soți - automobilul de model Honda CRV, a.f. 2005,

în valoare de 130655 de lei, prin atribuirea lui Sadoveanu Alecu a automobilului în

proprietate exclusivă, cu atribuirea unei sulte bănești Ingăi Sadoveanu (Nistoran) în

mărime de 65327,50 de lei din contul lui Sadoveanu Alecu; s-au partajat bunurile

mobile în valoare totală de 60000 de lei, care se află în apartamentul nr. X, str.

XXXXX, XXX, mun. Chișinău, prin atribuirea integrală a bunurilor mobile în

proprietatea Ingăi Sadoveanu (Nistoran) și cu atribuirea unei sulte bănești în mărime

de 30000 de lei lui Sadoveanu Alecu din contul Ingăi Sadoveanu (Nistoran). S-a

modificat hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul central din 27 iulie 2018, în partea

încasării din contul Ingăi Sadoveanu (Nistoran) în beneficiul lui Sadoveanu Alecu a

sultei bănești în mărime de 361685 de lei pentru cota-parte din bunul imobil –

apartamentul nr. X, str. XXXXX nr.XX, mun. Chișinău, prin majorarea mărimii

4

sultei de la suma de 361685 de lei, la suma de 549326 de lei. În rest, hotărârea din

27 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul central a fost menținută.

La 12 februarie 2020, Sadoveanu Alecu a declarat recurs împotriva deciziei din

31 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea acesteia și

a hotărârii primei instanțe cu remiterea cauzei spre rejudecare.

Prin decizia din 03 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost respins

recursul declarat de Sadoveanu Alecu. A fost menținută decizia din 31 octombrie

2019 a Curții de Apel Chișinău, emisă în cauza civilă, la cererea de chemare în

judecată depusă de Sadoveanu (Nistoran) Inga împotriva lui Sadoveanu Alecu și

Margina Nina cu privire la partajarea averii comune în devălmășie, partajarea

datoriilor rezultate din contractul de credit, declararea nulității contractului de

vânzare-cumpărare a automobilului cu repunerea părților în poziție inițială și

partajarea acestui automobil, încasarea sumelor bănești pentru chiria bunului imobil

și automobilului.

La 12 aprilie 2022, Sadoveanu Alecu a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei din 03 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea acesteia,

casarea deciziei instanței de recurs cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de

apel.

În motivarea cererii de revizuire a indicat că, nu este de acord cu decizia

instanței de recurs din 03 iunie 2020, deoarece instanța de recurs a încălcat și a

aplicat eronat normele de drept material și procedural, iar concluziile acesteia sunt

contradictorii, invocând drept temei al declarării revizuirii prevederile art. 449 lit. b)

din Codul de procedură civilă.

A relevat revizuentul că, soluția judiciară contestată cu prezenta cerere de

revizuire contravine practicii judiciare în ceea ce privește atribuirea în proprietate

exclusivă a întregului bun imobil în schimbul unei sulte.

A mai menționat revizuentul că, după emiterea deciziei, au fost descoperite

decizii ale Curții Supreme de Justiție, care se referă la o situație similară ca în cazul

din speță, iar circumstanței prezentate ca temei de revizuire pot servi temei pentru

redeschiderea procesului.

La 19 aprilie 2022, Curtea Supremă de Justiție, a expediat pentru cunoștință în

adresa lui Sadoveanu (Nistoran) Inga, precum și Ninei Margina copia cererii de

revizuiri depusă de Sadoveanu Alecu împotriva deciziei din 03 iunie 2020 a Curții

Supreme de Justiție. (f.d.10, Vol.II)

Prin referința depusă la 01 iunie 2022, Sadoveanu (Nistoran) Inga, a solicitat

respingerea cererii de revizuire depusă de Sadoveanu Alecu împotriva deciziei din

03 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, ca fiind inadmisibilă. (f.d.12/16, Vol.II)

În conformitate cu art. 452 alin. (11) din Codul de procedură civilă, dacă

examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a

instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.

Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența

participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Astfel, Colegiul a decis examinarea cererii de revizuire fără înștiințarea

participanților la proces, cu plasarea datei și orei ședinței pe pagina web a Curții

Supreme de Justiție, or, este inoportună invitarea participanților la proces, întrucât

5

argumentele expuse în cererea de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie

pentru a permite instanței controlul actului judecătoresc contestat.

Mai mult, nici un participant nu a solicitat audierea publică a cauzei sale (a se

vedea, mutatis mutandis, cauza Auza Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda, hotărârea

din 19 aprilie 2007, § 72 75, cauza Eriksso n vs Suedia, hotărârea din 12 aprilie

2012, § 66, 72, cauza Pönkä vs Estonia, hotărârea din 8 noiembrie 2016, § 33 34).

Posibilitatea revizuirii prevăzute de Capitolul XXXIX din Codul de procedură

civilă reprezintă o procedură excepțională. Prin urmare, cererile de revizuire a

hotărârilor judecătorești trebuie supuse unei analize stricte.

Verificând argumentele revizuentului, examinând materialele cauzei în raport

cu temeiul de revizuire prevăzut de art. 449 lit. b) din Codul procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție, consideră că cererea de revizuire este inadmisibilă și urmează a fi respinsă

din următoarele considerente.

În temeiul art. 446 alin. (1) din Codul de procedură civilă, pot fi supuse

revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor

instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

Potrivit art. 447 lit. a) din Codul de procedură civilă, sunt în drept să depună

cerere de revizuire părțile și alți participanți la proces.

În conformitate cu art. 448 alin. (2) din Codul de procedură civilă, cererea de

revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută,

modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care

a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

În conformitate cu art. 450 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, după

ce examinează cererea de revizuire, instanță emite încheiere de respingere a cererii

de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în

mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le

confirmă.

Colegiul lărgit menționează că, revizuirea este posibilă doar în cazurile în care

sunt invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente prevăzute de lege ca

temeiuri, care sunt esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze

soluția adoptată. Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art. 449 din

Codul de procedură civilă care poartă un caracter exhaustiv.

Instanța de revizuire reține că, pentru a redeschide procesul trebuie să fie

invocate temeiurile prevăzute de către art. 449 din Codul de procedură civilă și

prezentate circumstanțele sau faptele existente obiectiv pentru declararea revizuirii

confirmate în fața instanței prin prezentarea unor probe concludente.

Din conținutul cererii de revizuire depusă de Sadoveanu Alecu rezultă că,

revizuentul a invocat drept temei de revizuire prevederile art. 449 lit. b) din Codul

de procedură civilă.

În conformitate cu art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale

ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuenților, dacă acesta

6

dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Din prevederile enunțate este important de înțeles că, circumstanțele sau faptele

trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să aibă importanță

esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra

concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea

judecătorească devine irevocabilă.

Cu alte cuvinte, art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, vorbește despre

circumstanțe (fapte) necunoscute anterior petiționarului, dar întrucât examinarea

fondului cauzei prezumă că instanța a constatat și elucidat pe deplin toate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, este evident că o

condiție esențială pentru admiterea revizuirii este că și instanței nu i-au fost și nu au

putut fi cunoscute aceste circumstanțe (fapte).

Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că nu a

știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe

sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi

ca temei de revizuire.

Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

cauzei. Sub acest aspect, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest

temei este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data pronunțării

hotărârii, ele urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea

hotărârii.

Faptele noi apărute după adoptarea hotărârii pot servi temei de adresare cu o

nouă acțiune în judecată, dar nu ca temei de revizuire.

Circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să

influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice circumstanțe

sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt

determinante pentru judecarea justă a cauzei, or, aceste noi circumstanțe conduc

după sine la apariția, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părțile în

litigiu și deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei.

Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut la

art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, decade sau lipsește revizuentul de

posibilitatea invocării unui atare temei.

Așadar, având în vedere această normă juridică de trimitere, Colegiul lărgit

conchide că, revizuentul, nu a probat nici într-un fel prezența acestui temei de

revizuire, altfel spus, Sadoveanu Alecu, nu a făcut dovada faptului că în procesul

examinării anterioare a cauzei nu a cunoscut de cele invocate drept temei al cererii

de revizuire, sau că a întreprins careva măsuri pentru a le cunoaște în procesul

examinării cauzei.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție constată că, revizuentul nu a prezentat înscrisuri noi care

să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată, în timp ce cele

invocate nu au putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată ori

de natură să răstoarne o situație juridică deja stabilită.

7

Situația de fapt impune de a remarca că, revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres

determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la

încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt

prevăzute în mod limitativ în art. 449 din Codul de procedură civilă.

În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că argumentele invocate

de Sadoveanu Alecu se referă la dezacordul cu soluția pronunțată de către Curtea

Supremă de Justiție prin decizia a cărei revizuire se pretinde, și nu atestă prin prisma

art. 449 din Codul de procedură civilă, careva temeiuri legale de revizuire.

Astfel, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea

împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o

violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

Colegiul reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată urmează să

fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară preeminența

dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul

securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanțele

judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi

pusă în discuție (Brumărescu vs. Romania, Roșca vs. Moldova).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata

(ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești.

Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei

hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două

opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O

derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită

unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca vs. Moldova, citată mai sus, §

25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele menționate și având în vedere că, cererea de revizuire nu

indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269 - 270, art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către

Sadoveanu Alecu, împotriva deciziei din 03 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiției,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Sadoveanu (Nistoran)

Inga împotriva lui Sadoveanu Alecu și Margina Nina cu privire la partajarea averii

8

comune în devălmășie, partajarea datoriilor rezultate din contractul de credit,

declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare a automobilului cu repunerea

părților în poziție inițială și partajarea acestui automobil, încasarea sumelor bănești

pentru chiria bunului imobil și automobilului.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Nina Vascan

Iurie Bejenaru

9