3ra-425/22 — contestarea actului administrativ

3ra-425/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-425/2022

2-20159730-01-3ra-14042022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. A. Paniș)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, Gh. Mîra, Gr. Dașchevici)

ÎNCHEIERE

27 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nina Vascan

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Sergiu Stratuța împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea

actelor administrative individual defavorabile și obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil,

împotriva deciziei din 01 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva

hotărârii din 03 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 18 decembrie 2020 Sergiu Stratuța a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actelor

administrative individual defavorabile și obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, a activat în cadrul Inspectoratului de

Poliție Cahul al Ministerului Afacerilor Interne în perioada anilor 1992 – 2006.

Conform datelor din fișa matricolă din dosarul personal, situația ce ține de activitate sa

în organele afacerilor interne este următoarea: începând cu 06 octombrie 1980 – 27

octombrie 1982 serviciul militar; începând cu 25 martie 1992 – 01 octombrie 1992

polițist al serviciului patrulă și santinelă; începând cu 01 octombrie 1992 – 01 iulie 1999

polițist al secției de pază a arestului și escortă; începând cu 01 iulie 1999 – 07 august

2006 polițist izolatorul de detenție provizorie.

1

În baza înscrisurilor din carnetul de muncă, stagiul de activitate în organele

afacerilor interne constituie 16 ani 05 luni și 03 zile. Exercitându-și serviciul nemijlocit

în izolatoarele de urmărire penală, care cad sub incidența reglementărilor pct.8 al

Hotărîrii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994, la data de 03 aprilie 2020 i-a fost

eliberat certificatul nr.34/26 privind calcularea vechimii în cadrul Ministerului

Afacerilor Interne, ce constituie 30 ani 03 luni și 27 zile.

Astfel, la data de 02 iunie 2020 s-a adresat cu o cerere către Casa Teritorială de

Asigurări Sociale Cahul prin care a solicitat stabilirea pensiei pentru vechime în muncă

cu avantaje două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, în baza certificatului

menționat supra.

Abia la 22 septembrie 2020, prin scrisoarea Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Cahul nr.2962, a fost informat despre existența unei decizii nr.09/2020/26489 din 09

iunie 2020, prin care s-a respins cererea privind stabilirea pensiei.

Refuzul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale se bazează pe prevederile art.6

alin.(2) al Legii nr.1036 din 17.12.1996 cu privire la sistemul penitenciar, care a fost

abrogată la data de 16 mai 2018. Casa Teritorială de Asigurări Sociale Cahul la

examinarea cererii urma să se conducă de prevederile Legii nr.300 din 21 decembrie

2017 cu privire la sistemul administrației penitenciare, care la art.11 alin.(1) expres

prevede că: „instituțiile penitenciare sânt organele care asigură executarea pedepselor de

către persoanele condamnate la închisoare sau la detențiune pe viață, precum și detenția

provizorie a persoanelor față care a fost aplicată măsura arestului preventiv sau

sancțiunea arestului contravențional.

Nefiind de acord cu decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Cahul, s-a

adresat cu o cerere prealabilă către Casa Națională de Asigurări Sociale pentru

soluționarea problemei, însă prin scrisoarea din 03 octombrie 2020 i s-a refuzat în

stabilirea pensiei pentru vechime în muncă.

A solicitat reclamantul anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Cahul nr. 09/2020/26489 din 09 iunie 2020 și a deciziei Casei Naționale de Asigurări

Sociale nr.S-2588/20 din 02 decembrie 2020, adoptată în cadrul procedurii prealabile;

obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să stabilească și să achite reclamantului

pensia pentru vechime în muncă începând cu data de 02 iunie 2020 și încasarea

cheltuielilor de judecată (f.d. 3-5).

Prin hotărârea din 03 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani, acțiunea

depusă de Sergiu Stratuța a fost admisă. A fost anulată ca ilegală decizia Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale nr.09/2020/26489 din 09 iunie 2020 privind respingerea

cererii de stabilire a pensiei și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.S-

2588/20 din 02 decembrie 2020 privind respingerea cererii prealabile. A fost obligată

Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ individual favorabil,

prin care să stabilească lui Stratuța Sergiu pensia pentru vechime în muncă, reieșind din

informația cuprinsă în certificatul nr.34/26 eliberat de Inspectoratul de Poliție Cahul la

03 aprilie 2020, începând cu data depunerii cererii de către reclamant – 02 iunie 2020. A

fost admisă parțial cererea privind încasarea cheltuielilor de judecată și a fost încasată

de la Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiului lui Sergiu Stratuța suma de

2

3000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică. În rest, cererea privind

încasarea cheltuielilor de judecată suportate pentru transport a fost respinsă (f.d. 42, 48-

61).

Dispozitivul hotărârii din 03 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a

fost notificat Casei Naționale de Asigurări Sociale la aceiași dată, fapt confirmat prin

semnătura reprezentantului pe confirmarea din dosar (f.d. 43).

La 07 iunie 2021, prin intermediul adresei electronice, Casa Națională de Asigurări

Sociale a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 03 iunie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii contestate cu

emiterea unei noi decizii de respingere a cererii de chemare în judecată (f.d. 46, 47).

La 15 septembrie 2021 Casa Națională de Asigurări Sociale a recepționat

hotărârea motivată a primei instanțe, iar la 17 septembrie 2021, prin intermediul adresei

electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus motivarea apelului (f.d.65, 67,

68-71).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul Casei

Naționale de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 03 iunie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin decizia din 01 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea

de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea din

03 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 91, 93-101).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel s-a bazat pe articolele 3, 10, 17,

22, alin. (1), 189 alin. (1), (2), 93 alin. (1) 206 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ,

art. 1 alin. (1), 2 alin. (1) și (2), 13 lit. a), 14 lit. a) și b), 18 lit. c), 44, 48, 49 din Legea

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, art. 53 din Legea cu privire

la sistemul administrației penitenciare nr. 300 din 21 decembrie 2017, pct. 7 lit. g), pct.

8 lit. d) al Hotărârii de Guvern nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de

calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne.

Instanța de apel a menționat că, s-a constatat cu certitudine că urmare a recalculării

vechimii în muncă cu avantaje a reclamantului Sergiu Stratuța, prin certificatul

Inspectoratului de Poliție Cahul nr. 34/26- 5043 din 03 aprilie 2020, vechimea în muncă

a acestuia a constituit 30 ani 03 luni și 27 zile, fiindu-i calculată vechimea în muncă, în

temeiul ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018 cu privire la

recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari

publici cu statut special și militar din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, cu înlesniri

(1:2) pentru perioada de 01 octombrie 1992 până la 07 august 2006, când a activat în

cadrul escortei și izolatorului de detenție provizorie.

Instanța de apel a notat că, având în vedere refuzul expus în decizia Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Cahul, la normele legale ce guvernează speța, instanța

de fond a ajuns la o concluzie justă privind netemeinicia refuzului recalculării pensiei,

or, intimatului Sergiu Stratuța i-a fost calculată greșit vechimea în muncă, fiindu-i

calculată o lună vechime în muncă egală cu o lună de serviciu, însă conform

3

prevederilor legale enunțate mai sus, vechimea în muncă pentru acest gen de funcții se

calculează două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, fapt stipulat în art. 33

alin. (2) din Legea nr. 1036 din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul penitenciar.

Instanța de apel a remarcat că, în cadrul examinării cauzei s-a stabilit cu certitudine

faptul că, la data de 02 iunie 2020, când intimatul Sergiu Stratuța a depus cerere către

Casa Teritorială de Asigurări Sociale Cahul, dânsul întrunea toate condițiile stipulate la

art.13 lit. b) din Legea nr.1544 din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din

cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, însă Casa Națională de Asigurări Sociale

neîntemeiat i-a refuzat intimatului Sergiu Stratuța stabilirea pensiei, interpretând eronat

că, pentru stabilirea pensiei în conformitate cu prevederile acestei norme se ia în calcul

vechimea în muncă calendaristică fără înlesniri.

Instanța de apel a invocat că, din esența normelor de drept rezultă, că pentru

calcularea vechimii în muncă cu înlesnirile solicitate este necesar ca persoana să

întrunească două condiții și anume: instituția în care persoana execută serviciul să fie o

subdiviziune indicată în pct. 8 lit.d) al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994

1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor

și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor

publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare și să-și exercite

serviciul nemijlocit în închisori, izolatoare de urmărire penală, izolatoare de detenție

provizorie și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și

bolnavilor psihici.

Instanța de apel a menționat că, colaboratorii care efectuează serviciul de pază,

escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală

și izolatoarele de detenție provizorie sunt persoanele, care cad sub incidența

reglementărilor pct. 8 lit.d) al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu

privire la la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și

indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor

publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare.

Prin urmare, Izolatorul de detenție provizorie al Direcției de Poliție a mun.

Chișinău a IGP al MAI, este instituție cu menirea deținerii persoanelor reținute sau

arestate și care face parte din categoria instituțiilor penitenciare prevăzute la art.6 alin.

(2) al Legii nr. 1036/ 1996 și respectiv urmează a fi raportată la prevederile pct. 8 al

Hotărîrii Guvernului nr. 78/1994.

Instanța de apel a conchis că, prima instanță, examinând cauza, a ajuns la o

concluzie justă și întemeiată privind faptul că, intimatul Sergiu Stratuța a respectat

condițiile de stabilire a pensiei pentru vechime în serviciu, iar decizia Casei teritoriale

de asigurări sociale Cahul nr. 09/2020/26489 din 09 iunie 2020 privind respingerea

cererii în stabilirea pensiei și răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale cu nr. S-

2185 din 30 octombrie sunt ilegale și arbitrare.

4

Nu pot fi reținute afirmațiile Casei Naționale de Asigurări Sociale precum că,

subdiviziunile de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în

izolatoarele de detenție provizorie nu cad sub incidența art. 6 alin. (2) a Legii nr. 1036

din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul penitenciar (abrogată la 16.05.2018 prin

Legea R. Moldova nr. 300 din 21.12.2017) și pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 78 din

21 februarie 1994, or se constată cu certitudine că, acestea contravin și sunt combătute

prin imperativele normelor menționate că, pentru unele categorii de persoane este

prevăzut calcularea vechimii de muncă conform - două luni vechime în muncă pentru o

lună de serviciu, faptul dat fiind reglementat de art. 33 alin.(2), (3) lit. a) ale Legii cu

privire la sistemul penitenciar nr.1036 din 17 decembrie 1996 (art. 53 Legea nr. 300 din

21.12.2017), pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994.

Reieșind din circumstanțele speței raportate la normele de drept enunțate, instanța

de apel a conchis că, subdiviziunile menționate în care a activat reclamantul Sergiu

Stratuța, constituie entități destinate pentru deținerea persoanelor, și care cad sub

incidența reglementărilor pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21.04.1994, cu privire

la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și

indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și sistemului penitenciar, colaboratorilor Centrului Național

Anticorupție considerent din care are dreptul la calcularea vechimii în muncă cu

avantaje, calculându-se 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu.

Astfel, pretențiile înaintate de intimat/reclamantul Sergiu Stratuța sunt întemeiate,

iar instanța de fond corect a ajuns la concluzia de a fi admisă acțiunea și a constatat

ilegal refuzul și a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul

administrativ individual favorabil prin care să-i stabilească lui Sergiu Stratuța pensia

pentru vechime în muncă, reieșind din informația cuprinsă în certificatul nr. 34/26

eliberat de Inspectoratul de Poliție Cahul la 03 aprilie 2020, începând cu data de 02

iunie 2020. De asemenea, instanța de fond corect a admis parțial și cheltuielile de

asistență juridică încasând de la Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiul lui

Sergiu Stratuța suma de 3000 de lei.

La 08 februarie 2022, prin intermediul adresei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a expediat recursul nemotivat, iar la 27 aprilie 2022 a expediat

motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, anularea deciziei din 01 februarie

2022 a Curții de Apel Chișinău și emiterea unei noi decizii (f.d.104, 109-110).

În susținerea recursului recurenta a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o ilegală și neîntemeiată, prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat

normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.

Făcând referire la pct.8 lit.d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994

cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și

indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor

publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, recurenta a

relevat că, instanța de apel urma să facă o delimitare între activitatea dintr-o

5

subdiviziune a Inspectoratului de Poliție cum este Izolatorul de detenție provizorie,

Batalionul de escortă și pază și o instituție penitenciară, asupra activității căreia se

reflectă Legea nr. 300 din 21 decembrie 2017 cu privire la sistemul administrației

penitenciare, dar și Legea nr. 1036-XIII din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul

penitenciar, abrogate la data de 16 mai 2018, care garantează expres acordarea

înlesnirilor respective.

Astfel a indicat că două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu se acordă

persoanelor care au activat în penitenciare de tip închis și nu provizoriu cum este indicat

în ordinul emis de MAI.

A considerat că instanța de apel nu a verificat totalitatea circumstanțelor relevate

mai sus, emițînd acte judecătorești neîntemeiate.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 01 februarie 2022 și la

02 februarie 2022 a notificat dispozitivul deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale

(f.d.102). Iar, la 29 martie 2022 a fost notificată decizia integrală Casei Naționale de

Aigurări Sociale (f.d. 106).

În condițiile enunțate, recursul nemotivat depus la 08 februarie 2022 și cel motivat

depus la 07 aprilie 2022, sunt în termen.

La 27 aprilie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Sergiu

Stratuța copia recursului motivat depus de Casa Națională de Asigurări Sociale cu

înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea

de recurs depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale inadmisibilă, din următoarele

motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)- f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

6

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul

de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul

de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

7

conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Iurie Bejenaru

8