3ra-425/22 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-425/2022 2-20159730-01-3ra-14042022 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. A. Paniș) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, Gh. Mîra, Gr. Dașchevici) ÎNCHEIERE 27 iulie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Nina Vascan Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Stratuța împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actelor administrative individual defavorabile și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, împotriva deciziei din 01 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 03 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, c o n s t a t ă: La 18 decembrie 2020 Sergiu Stratuța a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actelor administrative individual defavorabile și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, a activat în cadrul Inspectoratului de Poliție Cahul al Ministerului Afacerilor Interne în perioada anilor 1992 – 2006. Conform datelor din fișa matricolă din dosarul personal, situația ce ține de activitate sa în organele afacerilor interne este următoarea: începând cu 06 octombrie 1980 – 27 octombrie 1982 serviciul militar; începând cu 25 martie 1992 – 01 octombrie 1992 polițist al serviciului patrulă și santinelă; începând cu 01 octombrie 1992 – 01 iulie 1999 polițist al secției de pază a arestului și escortă; începând cu 01 iulie 1999 – 07 august 2006 polițist izolatorul de detenție provizorie. 1 În baza înscrisurilor din carnetul de muncă, stagiul de activitate în organele afacerilor interne constituie 16 ani 05 luni și 03 zile.

Exercitându-și serviciul nemijlocit în izolatoarele de urmărire penală, care cad sub incidența reglementărilor pct.8 al Hotărîrii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994, la data de 03 aprilie 2020 i-a fost eliberat certificatul nr.34/26 privind calcularea vechimii în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, ce constituie 30 ani 03 luni și 27 zile. Astfel, la data de 02 iunie 2020 s-a adresat cu o cerere către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Cahul prin care a solicitat stabilirea pensiei pentru vechime în muncă cu avantaje două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, în baza certificatului menționat supra. Abia la 22 septembrie 2020, prin scrisoarea Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Cahul nr.2962, a fost informat despre existența unei decizii nr.09/2020/26489 din 09 iunie 2020, prin care s-a respins cererea privind stabilirea pensiei.

Refuzul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale se bazează pe prevederile art.6 alin.(2) al Legii nr.1036 din 17.12.1996 cu privire la sistemul penitenciar, care a fost abrogată la data de 16 mai 2018. Casa Teritorială de Asigurări Sociale Cahul la examinarea cererii urma să se conducă de prevederile Legii nr.300 din 21 decembrie 2017 cu privire la sistemul administrației penitenciare, care la art.11 alin.(1) expres prevede că: „instituțiile penitenciare sânt organele care asigură executarea pedepselor de către persoanele condamnate la închisoare sau la detențiune pe viață, precum și detenția provizorie a persoanelor față care a fost aplicată măsura arestului preventiv sau sancțiunea arestului contravențional.

Nefiind de acord cu decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Cahul, s-a adresat cu o cerere prealabilă către Casa Națională de Asigurări Sociale pentru soluționarea problemei, însă prin scrisoarea din 03 octombrie 2020 i s-a refuzat în stabilirea pensiei pentru vechime în muncă. A solicitat reclamantul anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Cahul nr. 09/2020/26489 din 09 iunie 2020 și a deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.S-2588/20 din 02 decembrie 2020, adoptată în cadrul procedurii prealabile; obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să stabilească și să achite reclamantului pensia pentru vechime în muncă începând cu data de 02 iunie 2020 și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d.

3-5). Prin hotărârea din 03 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani, acțiunea depusă de Sergiu Stratuța a fost admisă. A fost anulată ca ilegală decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale nr.09/2020/26489 din 09 iunie 2020 privind respingerea cererii de stabilire a pensiei și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.S- 2588/20 din 02 decembrie 2020 privind respingerea cererii prealabile.

A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ individual favorabil, prin care să stabilească lui Stratuța Sergiu pensia pentru vechime în muncă, reieșind din informația cuprinsă în certificatul nr.34/26 eliberat de Inspectoratul de Poliție Cahul la 03 aprilie 2020, începând cu data depunerii cererii de către reclamant – 02 iunie 2020. A fost admisă parțial cererea privind încasarea cheltuielilor de judecată și a fost încasată de la Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiului lui Sergiu Stratuța suma de 2 3000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică. În rest, cererea privind încasarea cheltuielilor de judecată suportate pentru transport a fost respinsă (f.d.

42, 48- 61). Dispozitivul hotărârii din 03 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost notificat Casei Naționale de Asigurări Sociale la aceiași dată, fapt confirmat prin semnătura reprezentantului pe confirmarea din dosar (f.d. 43). La 07 iunie 2021, prin intermediul adresei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 03 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii contestate cu emiterea unei noi decizii de respingere a cererii de chemare în judecată (f.d. 46, 47). La 15 septembrie 2021 Casa Națională de Asigurări Sociale a recepționat hotărârea motivată a primei instanțe, iar la 17 septembrie 2021, prin intermediul adresei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus motivarea apelului (f.d.65, 67, 68-71).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul Casei Naționale de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 03 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Prin decizia din 01 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea din 03 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 91, 93-101).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel s-a bazat pe articolele 3, 10, 17, 22, alin. (1), 189 alin. (1), (2), 93 alin. (1) 206 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, art. 1 alin. (1), 2 alin. (1) și (2), 13 lit. a), 14 lit. a) și b), 18 lit. c), 44, 48, 49 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, art. 53 din Legea cu privire la sistemul administrației penitenciare nr. 300 din 21 decembrie 2017, pct. 7 lit. g), pct. 8 lit. d) al Hotărârii de Guvern nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne.

Instanța de apel a menționat că, s-a constatat cu certitudine că urmare a recalculării vechimii în muncă cu avantaje a reclamantului Sergiu Stratuța, prin certificatul Inspectoratului de Poliție Cahul nr. 34/26- 5043 din 03 aprilie 2020, vechimea în muncă a acestuia a constituit 30 ani 03 luni și 27 zile, fiindu-i calculată vechimea în muncă, în temeiul ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018 cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militar din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, cu înlesniri (1:2) pentru perioada de 01 octombrie 1992 până la 07 august 2006, când a activat în cadrul escortei și izolatorului de detenție provizorie.

Instanța de apel a notat că, având în vedere refuzul expus în decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Cahul, la normele legale ce guvernează speța, instanța de fond a ajuns la o concluzie justă privind netemeinicia refuzului recalculării pensiei, or, intimatului Sergiu Stratuța i-a fost calculată greșit vechimea în muncă, fiindu-i calculată o lună vechime în muncă egală cu o lună de serviciu, însă conform 3 prevederilor legale enunțate mai sus, vechimea în muncă pentru acest gen de funcții se calculează două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, fapt stipulat în art. 33 alin. (2) din Legea nr. 1036 din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul penitenciar.

Instanța de apel a remarcat că, în cadrul examinării cauzei s-a stabilit cu certitudine faptul că, la data de 02 iunie 2020, când intimatul Sergiu Stratuța a depus cerere către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Cahul, dânsul întrunea toate condițiile stipulate la art.13 lit. b) din Legea nr.1544 din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, însă Casa Națională de Asigurări Sociale neîntemeiat i-a refuzat intimatului Sergiu Stratuța stabilirea pensiei, interpretând eronat că, pentru stabilirea pensiei în conformitate cu prevederile acestei norme se ia în calcul vechimea în muncă calendaristică fără înlesniri.

Instanța de apel a invocat că, din esența normelor de drept rezultă, că pentru calcularea vechimii în muncă cu înlesnirile solicitate este necesar ca persoana să întrunească două condiții și anume: instituția în care persoana execută serviciul să fie o subdiviziune indicată în pct. 8 lit.d) al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare și să-și exercite serviciul nemijlocit în închisori, izolatoare de urmărire penală, izolatoare de detenție provizorie și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici.

Instanța de apel a menționat că, colaboratorii care efectuează serviciul de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală și izolatoarele de detenție provizorie sunt persoanele, care cad sub incidența reglementărilor pct. 8 lit.d) al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare. Prin urmare, Izolatorul de detenție provizorie al Direcției de Poliție a mun.

Chișinău a IGP al MAI, este instituție cu menirea deținerii persoanelor reținute sau arestate și care face parte din categoria instituțiilor penitenciare prevăzute la art.6 alin. (2) al Legii nr. 1036/ 1996 și respectiv urmează a fi raportată la prevederile pct. 8 al Hotărîrii Guvernului nr. 78/1994. Instanța de apel a conchis că, prima instanță, examinând cauza, a ajuns la o concluzie justă și întemeiată privind faptul că, intimatul Sergiu Stratuța a respectat condițiile de stabilire a pensiei pentru vechime în serviciu, iar decizia Casei teritoriale de asigurări sociale Cahul nr. 09/2020/26489 din 09 iunie 2020 privind respingerea cererii în stabilirea pensiei și răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale cu nr. S- 2185 din 30 octombrie sunt ilegale și arbitrare.

4 Nu pot fi reținute afirmațiile Casei Naționale de Asigurări Sociale precum că, subdiviziunile de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de detenție provizorie nu cad sub incidența art. 6 alin. (2) a Legii nr. 1036 din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul penitenciar (abrogată la 16.05.2018 prin Legea R. Moldova nr. 300 din 21.12.2017) și pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, or se constată cu certitudine că, acestea contravin și sunt combătute prin imperativele normelor menționate că, pentru unele categorii de persoane este prevăzut calcularea vechimii de muncă conform - două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, faptul dat fiind reglementat de art. 33 alin.(2), (3) lit. a) ale Legii cu privire la sistemul penitenciar nr.1036 din 17 decembrie 1996 (art. 53 Legea nr. 300 din 21.12.2017), pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994. Reieșind din circumstanțele speței raportate la normele de drept enunțate, instanța de apel a conchis că, subdiviziunile menționate în care a activat reclamantul Sergiu Stratuța, constituie entități destinate pentru deținerea persoanelor, și care cad sub incidența reglementărilor pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21.04.1994, cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție considerent din care are dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje, calculându-se 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu.

Astfel, pretențiile înaintate de intimat/reclamantul Sergiu Stratuța sunt întemeiate, iar instanța de fond corect a ajuns la concluzia de a fi admisă acțiunea și a constatat ilegal refuzul și a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ individual favorabil prin care să-i stabilească lui Sergiu Stratuța pensia pentru vechime în muncă, reieșind din informația cuprinsă în certificatul nr. 34/26 eliberat de Inspectoratul de Poliție Cahul la 03 aprilie 2020, începând cu data de 02 iunie 2020. De asemenea, instanța de fond corect a admis parțial și cheltuielile de asistență juridică încasând de la Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiul lui Sergiu Stratuța suma de 3000 de lei.

La 08 februarie 2022, prin intermediul adresei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a expediat recursul nemotivat, iar la 27 aprilie 2022 a expediat motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, anularea deciziei din 01 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău și emiterea unei noi decizii (f.d.104, 109-110). În susținerea recursului recurenta a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o ilegală și neîntemeiată, prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.

Făcând referire la pct.8 lit.d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, recurenta a relevat că, instanța de apel urma să facă o delimitare între activitatea dintr-o 5 subdiviziune a Inspectoratului de Poliție cum este Izolatorul de detenție provizorie, Batalionul de escortă și pază și o instituție penitenciară, asupra activității căreia se reflectă Legea nr. 300 din 21 decembrie 2017 cu privire la sistemul administrației penitenciare, dar și Legea nr. 1036-XIII din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul penitenciar, abrogate la data de 16 mai 2018, care garantează expres acordarea înlesnirilor respective.

Astfel a indicat că două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu se acordă persoanelor care au activat în penitenciare de tip închis și nu provizoriu cum este indicat în ordinul emis de MAI. A considerat că instanța de apel nu a verificat totalitatea circumstanțelor relevate mai sus, emițînd acte judecătorești neîntemeiate. În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 01 februarie 2022 și la 02 februarie 2022 a notificat dispozitivul deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale (f.d.102). Iar, la 29 martie 2022 a fost notificată decizia integrală Casei Naționale de Aigurări Sociale (f.d. 106). În condițiile enunțate, recursul nemotivat depus la 08 februarie 2022 și cel motivat depus la 07 aprilie 2022, sunt în termen. La 27 aprilie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Sergiu Stratuța copia recursului motivat depus de Casa Națională de Asigurări Sociale cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de recurs depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale inadmisibilă, din următoarele motive. În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)- f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

6 Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi 7 conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nina Vascan Iurie Bejenaru 8