3ra-649/22 — contestarea actului administrativ

3ra-649/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-649/22

2-20017216-01-3ra-28062022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: G.Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Bostan, Gh.Mîra, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

27 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la acțiunea în obligare depusă de Ipati

Ghenadie către Casa Națională de Asigurări Sociale, terț Unitatea Consolidată

pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor Agricole privind obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută

hotărârea din 26 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La data de 7 februarie 2020 Ipati Ghenadie a depus cerere de chemare în

judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale, terț Unitatea Consolidată pentru Implementarea și Monitorizarea

Proiectelor Agricole privind obligarea emiterii actului administrativ individual

favorabil.

În motivarea acestei acțiuni, reclamantul a invocat că, conform contractului

18/CS/2002 din 5 aprilie 2002 a prestat servicii pentru Unitatea Consolidată pentru

Implementarea și Monitorizarea Proiectelor Agricole finanțate de Banca Mondială.

În corespundere cu prevederile pct. 3 din contractul vizat, în luna august 2002

a achitat de sine stătător contribuțiile de asigurare socială (de 29% și de 1%) reieșind

din suma remunerației totale calculate - 18964 lei.

Astfel, conform avizelor de plată nr. 243 ;i nr. 245 din 30 august 2002, a achitat

la buget contribuția în sumă de 5499,61 lei (29% de la suma remunerației de 18964

lei) și contribuția în sumă de 189,64 lei (1% de la suma remunerației de 18964 lei).

De asemenea, a achitat și impozitul pe venit în sumă de 4741,05 lei, iar în total plățile

obligatorii la buget au constituit 55% din suma remunerației calculate.

1

Ulterior, în luna decembrie 2019, la verificarea contului personal, a constatat

că aceste contribuții nu au fost incluse în contul său, respectiv acestea nu vor fi

incluse în venitul mediu lunar asigurat la calculul pensiei.

Respectiv, la data de 13 decembrie 2019 a depus la organul de asigurări sociale

o cerere prealabilă prin care a solicitat înscrierea în contul său personal a venitului

asigurat și a contribuțiilor efectiv achitate, însă Casa Națională de Asigurări Sociale

nu i-a răspuns la cerere.

Reclamantul a specificat că remunerația primită conform contractului

18/CS/2002, reprezintă un venit suplimentar la cel de bază în perioada dată, deoarece

în luna august 2002 a deținut statut de persoană asigurată în cadrul locului de muncă

de bază – SRL Cont-Expert, ceea ce se confirmă prin extrasul din contul personal.

A mai subliniat că, modul de achitare în adresa sa a remunerației în cauză a fost

următorul: inițial, contabilitatea Unității Consolidate i-a eliberat sumele impozitului

pe venit și a contribuțiilor de asigurare socială obligatorie de stat pe care urma să le

achite de sine stătător la buget conform condițiilor contractului, iat ulterior la

prezentarea bonurilor de plată ce confirmau achitarea la buget a plăților obligatorii,

i-a fost plătită restul sumei prevăzute de contract.

Conform prevederilor Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002,

nr. 740 din 20 decembrie 2001, de la suma remunerației primite conform

Contractului 18/CS/2002, în mod cert urmau a fi plătite contribuții de asigurare

socială obligatorie de stat. Conform anexei 1 la Legea menționată, contribuțiile ce

urmau a fi plătite, au constituit pentru cetățenii Republicii Moldova angajați, pe bază

de contract, în proiecte, instituții și organizații internaționale, indiferent de sursa

finanțării activităților, - 29 la sută la fondul de retribuire a muncii și alte recompense,

conform contractelor, pentru acești cetățeni. Astfel, conform legislației în vigoare,

de la suma remunerației în cauză urmau în mod obligatoriu a fi plătite la buget

contribuții de asigurare socială de stat, contribuțiile de asigurare socială obligatorie

de stat de la suma remunerației în cauză au și fost efectiv plătite la buget.

Reieșind din prevederile articolului 8 alin. (1) și (2) al Legii privind sistemul

public de pensii nr. 156 din 14 octombrie 1998, baza de calcul a pensiei o constituie

venitul mediu lunar asigurat din toată perioada de activitate, valorizat la momentul

stabilirii pensiei, venitul mediu lunar asigurat se determină din suma contribuțiilor

plătite în perioadele contributive, cotele de contribuții stabilite prin lege pentru

aceste perioade și numărul total de luni de cotizare. Formula de calcul a venitului

mediu lunar asigurat este redată în anexa nr. 1, parte integrantă a prezentei legi.

Din explicațiile verbale primite de la reprezentantul Unitatea Consolidată

pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor Agricole finanțate de Banca

Mondială, contractul în cauză nu prevede statutul de persoană angajată a

consultantului-reclamant, respectiv Unitatea nu putea efectua declararea sau

achitarea acestor contribuții. Deci, nu avea temei și nu putea modifica rapoartele

prezentate.

În esență, conform contractului, reclamantul a avut obligația de a achita

contribuțiile de asigurare, care în mod obligatoriu trebuiau a fi plătite și efectiv au

fost plătite, iar neincluderea informației la contul personal al asiguratului se explică

prin aspectul formal de achitare și declarare, și anume că, declararea și achitarea

trebuia făcută nu de persoana asigurată ci de angajator.

2

Din considerentul că, prin neincluderea în componența venitului asigurat, de la

care efectiv a achitat contribuții de asigurare obligatorii de stat, este încălcat dreptul

său la calcularea justă a pensiei de vârstă, drept prevăzut de articolul 8 alin. (1) și (2)

al Legii privind sistemul public de pensii nr. 156 din 14 octombrie 1998, Ipati

Ghenadie a depus prezenta acțiune, solicitând obligarea Casei Naționale de

Asigurări Sociale de a înscrie în contul său personal în perioada august 2002, a

venitului asigurat în sumă de 18 964 lei, a contribuțiilor de asigurare sociale achitate

în sumă de 5 499,61 lei (29%) și a sumei de 189,64 lei (1%).

Prin hotărârea din 26 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea

în contencios administrativ depusă de Ipati Ghenadie a fost admisă, fiind obligată

Casa Națională de Asigurări Sociale de a efectua înscrierea în contul personal al

reclamantului Ipati Ghenadie a venitului asigurat în perioada lunii august 2002, în

sumă de 18964 lei, a contribuțiilor de asigurări sociale din fondul de retribuire a

muncii achitate în sumă de 5499,61 lei (în raport de 29% procente) și a contribuției

individuale de asigurări sociale de stat obligatorii în sumă de 189,64 lei (în raport de

1% procent), conform legii.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la data de 10 iunie 2021, Casa

Națională de Asigurări Sociale a depus apel, care ulterior la data de 23 septembrie

2021 a fost completat cu motivare, solicitând admiterea apelului, casarea actului

judecătoresc contestat și emiterea unei decizii noi, de respingere a acțiunii.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a pronunțat dispozitivul hotărârii

contestate la data de 26 mai 2021 (f.d.95), iar hotărârea motivată a fost notificată

apelantei Casa Națională de Asigurări Sociale în data de 26 august 2021 (f.d.111).

Astfel, depunerea apelului nemotivat în data de 10 iunie 2021 (f.d.100) cât și

motivarea acestuia prezentată la data de 23 septembrie 2021 (f.d.113) sunt în termen.

Prin decizia din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea

din 26 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanța corect a

apreciat ca neîntemeiat refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale în înscrierea în

contul personal a lui Ipati Ghenadie a venitului asigurat și a contribuțiilor efectiv

achitate în anul 2002.

Or, după cum s-a stabilit la etapa cercetării stării de fapt, reclamantul Ipati

Ghenadie obținând venituri în mărime de 18964 lei în temeiul contractului de

prestări servicii nr. 18/CS/2002 din 5 aprilie 2002 pentru Unitatea Consolidată

pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor Agricole, a achitat personal

contribuțiile de asigurări sociale de stat în fondul de pensii, fapt confirmat prin

avizele de plată nr. 243 și nr. 245 din data de 30 august 2002 (f.d.5).

În circumstanțele descrise, instanța de fond corect a conchis că reclamantul

Ipati Ghenadie și-a onorat obligațiile legale de achitare a contribuțiilor de asigurări

sociale de stat, în temeiul venitului obținut în baza contractului de prestări servicii

menționat supra, iar din motive neimputabile acestuia, suma contribuțiilor de

asigurări sociale de stat achitate, nu au fost introduse/reflectate în fondul de pensii.

Aici, instanța de apel a apreciat critic argumentul apelului precum că, acțiunea

reclamantului urma a fi respinsă întrucât suma achitată a contribuțiilor de asigurări

3

sociale nu se regăsește pe contul Casei Naționale de Asigurări Sociale, deci nu există

temei de a fi înscrise fondul de retribuire în contul personal al reclamantului.

Or, la materialele dosarului au fost anexate chitanțele care confirmă achitarea

de către Ipati Ghenadie a contribuțiilor de asigurări sociale (de 29% și de 1 %),

reieșind din suma remunerației totale calculate în sumă de 18 964 lei, iar

neintroducerea în contul personal de asigurări sociale al persoanei asigurate a datelor

despre plățile respective, nu poate fi imputată reclamantului.

Referitor la argumentul apelantei că, Unitatea Consolidată pentru

Implementarea și Monitorizarea Proiectelor Agricole urma să prezinte dările de

seamă respective și să transfere nemijlocit defalcările în fondul de pensii, instanța

de apel a menționat că reclamantul de fapt a prestat servicii și nu s-a aflat în raporturi

de muncă cu Unitatea sus menționată, nefiind încheiat vre-un contract individual de

muncă, adică nu a avut statut de angajat al acestei unități, or, contractul de prestări

servicii a fost atribuit la categoria contractelor civile, astfel că obligațiunea

defalcărilor în fondul social a rămas în sarcina exclusivă a reclamantului.

Ca urmare, prima instanță întemeiat a dispus obligarea Casei Naționale de

Asigurări Sociale de a efectua înscrierea în contul personal al reclamantului Ipati

Ghenadie a venitului asigurat în perioada lunii august 2002, în sumă de 18964 lei, a

contribuțiilor de asigurări sociale din fondul de retribuire a muncii achitate în sumă

de 5499,61 lei (în raport de 29% procente) și contribuției individuale de asigurări

sociale de stat obligatorii în sumă de 189,64 lei (în raport de 1% procent), conform

legii.

La data de 29 aprilie 2022, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus

împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului împotriva deciziei din 15

februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea

actului judecătoresc ce constituie obiectul prezentului recurs cu emiterea unei noi

decizii, de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului, recurenta a invocat dezacordul cu actul judecătoresc

contestat, considerându-l neîntemeiat prin faptul că au fost aplicate eronat normele

de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

În acest context, a menționat că intimatul/reclamant Ipati Ghenadie a încheiat

contractul pentru serviciile de consultanță obligațiuni și plăți totale - Acordul de

grant pentru RISP TF 025806 cu Unitatea Consolidată pentru Implementarea și

Monitorizarea Proiectelor Agricole, potrivit căruia, consultantul (Ipati Ghenadie)

urma să presteze servicii în perioada de la 5 aprilie 2002 până la 30 mai 2002. Iar

conform pct.3 al contractului, achitarea cotelor de asigurări sociale a fost pusă în

sarcina consultantului, ceea ce constituie o eroare a determinării obligativității

achitării contribuțiilor de asigurări sociale, deoarece obligativitatea achitării

contribuțiilor de asigurări sociale, precum și obligativitatea de a prezenta declarațiile

pentru evidența individuală de asigurări sociale, urma a fi pusă în sarcina

angajatorului și numai în temeiul declarației prezentate se putea efectua înscrierea

în contul personal al salariatului.

Recurenta a subliniat că Unitatea Consolidată pentru Implementarea și

Monitorizarea Proiectelor Agricole, pentru perioada anului 2002, a prezentat

organului de asigurări sociale Rîșcani darea de seamă privind calcularea, utilizarea

4

și achitarea cotelor de asigurare socială de stat pentru anul 2002 (Forma 4-BASS),

în care, au fost reflectate achitarea contribuțiilor de asigurări sociale pentru 17

lucrători.

La rândul său, indicii reflectați în Darea de seamă Forma 4-BASS, corespund

în totalitate cu indicii reflectați în cele 17 declarații a persoanelor asigurate.

Din considerentul că intimatul Ipati Ghenadie nu s-a regăsit în lista dării de

seamă privind calcularea, utilizarea și achitarea cotelor de asigurare socială de stat

prezentată de Unitatea Consolidată pentru Implementarea și Monitorizarea

Proiectelor Agricole pentru perioada anului 2002, nu s-au regăsit nici sumele

contribuțiilor de asigurări sociale achitate potrivit chitanțelor prezentate de către

intimatul/reclamant de 189,64 lei 1 (1%) și de 5499,1 lei (29%), iar dispozițiile de

plată vizate nu se regăsesc nici pe contul Casei Naționale de Asigurări Sociale, în

speță nu există temei de a fi înscrise aceste sume în fondul de retribuire în contul

personal al reclamantului.

Respectiv, ținând cont de faptul că terțul Unitatea Consolidată pentru

Implementarea și Monitorizarea Proiectelor Agricole nu și-a onorat corect și

conform procedurii legale a obligației de achitare a contribuțiilor de asigurări sociale

de stat, precum și nu a prezentat declarație de evidență individuală a contribuțiilor

de asigurări sociale pentru intimatul Ipati Ghenadie, recurenta nu a avut temei juridic

de a include aceste sume în contul personal al intimatului, dar nici nu a cunoscut de

sumele menționate.

La data de 27 iunie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

participanților la proces copia motivării recursului depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale împotriva deciziei din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Prin referința depusă la data de 20 iulie 2022, Unitatea Consolidată pentru

Implementarea și Monitorizarea Proiectelor Agricole a solicitat declararea

recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată în data de 15 februarie

2022 (f.d.142), dispozitivul fiind notificat recurentei Casa Națională de Asigurări

Sociale în data de 3 martie 2022, iar copia decizii motivate în data de 4 aprilie 2022

(f.d.154, 157,verso).

Colegiul relevă că, prin Hotărârea Parlamentului nr. 41 din 24 februarie 2022

privind declararea stării de urgență, a fost declarată stare de urgență pe întreg

teritoriul Republicii Moldova pentru o perioadă de 60 de zile.

Potrivit pct. 5.2.1 al Dispoziției nr. 5 din 2 martie 2022 a Comisiei pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova, au fost suspendate de drept examinarea

de către instanțele de judecată a acțiunilor în contencios administrativ, procedurile

5

de executare a hotărârilor judecătorești și a tranzacțiilor judiciare de împăcare, în

conformitate cu prevederile capitolului VI din cartea a treia a Codului administrativ

al Republicii Moldova nr. 116/2018. Sunt exceptate de la suspendare cauzele privind

luarea în custodie publică a străinilor și de prelungire a duratei acesteia și alte

categorii de cauze stabilite expres prin dispoziții emise de Comisia pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova

În conformitate cu pct. 5.2.2 al Dispoziției nr. 5 din 2 martie 2022 a Comisiei

pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, a fost dispus ca termenele de

exercitare a căilor de atac în procedurile de contencios administrativ care se

suspendă de drept, aflate în curs la data intrării în vigoare a prezentei dispoziții, se

întrerup, urmând a curge noi termene, de aceeași durată, de la data încetării stării de

urgență

La fel, prin pct. 1 al Dispoziției nr. 20 din 3 martie 2022 a Președintelui

interimar al Curții Supreme de Justiție cu privire la organizarea activității Curții

Supreme de Justiție pe perioada stării de urgență, a fost dispus că pe perioada stării

de urgență, examinarea cauzelor de către Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ și de către Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, au fost

suspendate de drept, cu excepția celor prevăzute în Dispoziția Comisiei pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 5 din 2 martie 2022.

Ulterior, prin pct. 2 al Dispoziției nr. 13 din 31 martie 2022 a Comisiei pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova, a fost dispusă stabilirea măsurilor de

tranziție în domeniul justiției, începând cu data de 4 aprilie 2022.

Iar potrivit pct. 2.1 al Dispoziției nominalizate, termenele de exercitare a căilor

de atac în cauzele civile, penale și de contencios administrativ care au fost întrerupte

potrivit prevederilor punctului 5 din Dispoziția nr. 5 din 2 martie 2022 a Comisiei

pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, se substituie cu termene noi, de

aceeași durată, care încep a curge de la data prevăzută la pct. 2.

Completul specializat pentru examinarea cauzelor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție mai relevă că prin Dispoziția nr. 34 din 1 aprilie 2022 a Președintelui

interimar al Curții Supreme de Justiție, s-a luat act de măsurile de tranziție în

domeniul justiției stabilite în Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a

Republicii Moldova nr. 13 din 31 martie 2022, începând cu 4 aprilie 2022 și abrogată

Dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 20 din 3 martie

2022.

Respectiv, având în vedere circumstanțele sus-menționate potrivit cărora

termenul de exercitare a căilor de atac a fost suspendat în perioada 2 martie 2022 –

3 aprilie 2022, în speță, depunerea cererii de recurs împreună cu motivarea acestuia

prezentată la data de 29 aprilie 2022 (f.d.165) este în termen.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

6

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 din același cod, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor

de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe

cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii

în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne decizia instanței de apel contestată într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

7

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Nina Vascan

8