3ra-351/22 — contestarea actului administrativ

3ra-351/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-351/2022

2-19087456-01-3ra-09042022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rășcani (jud. Gr. Cazacu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, Gr. Dașchevici)

ÎNCHEIERE

27 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nina Vascan

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Autoritatea Națională de Integritate,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Alexei Hanțațuc împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la contestarea

actului administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei din 09 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de Alexei Hanțațuc, a fost casată hotărârea din 05 noiembrie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a fost emisă o nouă decizie de admitere a

acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 03 aprilie 2019 Alexei Hanțațuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la contestarea actului

administrativ individual defavorabil.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 20 martie 2019, prin

cancelaria Întreprinderii Municipale „Grădina Zoologică” a parvenit Actul de constatare

nr.33/10 din 15 martie 2019 în privința sa, Hanțațuc Alexei, Director al Întreprinderii

Municipale „Grădina Zoologică”, emis de către Inspectoratul de Integritate al Autorității

Naționale de Integritate (ANI).

A susținut că prin Actul menționat s-a constatat precum că nu a soluționat și că a

admis consumarea conflictelor de interese de fiecare dată când a semnat și emis ordinele

în privința lui Hanțațuc Liudmila, care este soția sa.

A menționat că nu este de acord cu actul de constatare emis, a considerat că este

unul ilegal care urmează a fi anulat din următoarele considerente.

A invocat că, prin scrisoarea nr. 04-10/1232 din 23 octombrie 2018, parvenită la

data de 29 octombrie 2018 prin cancelaria Întreprinderii Municipale „Grădina

Zoologică”, înregistrată cu nr. de intrare nr.245, a fost informat despre inițierea în

privința sa a controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese

1

și drepturile persoanei supuse controlului prevăzute la art. 33 din Legea 132/2016 cu

privire la Autoritatea Națională de Integritate (ANI).

A declarat că la 15 noiembrie 2018, pe numele ANI, a fost înregistrat răspunsul

nr.228 din 15 noiembrie 2018 la solicitarea ANI primită la data de 23 octombrie 2018,

cu anexarea tuturor înscrisurilor solicitate.

A afirmat că la 22 ianuarie 2019, prin cancelaria Întreprinderii Municipale

„Grădina Zoologică”, înregistrat cu nr. de intrare 10, a parvenit pe numele său, invitația

ANI nr. 04-10/59 din 16 ianuarie 2019, prin care a fost informat că în privința sa, se

desfășoară controlul privind respectarea regimului juridic al conflictelor dc interese, în

cadrul căruia se verifică legalitatea adoptării și semnării de către reclamant, în calitate

de director al Întreprinderii Municipale „Grădina Zoologică” a ordinelor enunțate în

anexă cât și soluționarea cererilor/notelor informative ce a stat la baza emiterii acelor

ordine în care figurează soția sa, Hanțațuc Liudmila, angajată a Întreprinderii

Municipale „Grădina Zoologică”.

A declarat că în temeiul art. 37 alin. (3) din Legea nr. 132 din 17.06.2016 cu

privire la Autoritatea Națională de Integritate, a fost invitat cu buletinul de identitate în

sediul Autorității Naționale de Integritate, pentru a se prezenta, în termen de 15 zile de

la recepționarea invitației, punctul de vedere asupra legalității soluționării cererilor și

notelor informative ce o vizează pe soția sa.

A menționat că drept urmare a amenințărilor inspectorului ANI Ion Crețu, la data

de 24 ianuarie 2019 a expediat răspunsul nr. 19 la invitația ANI nr. 04-10/59 din 16

ianuarie 2019, semnată de către directorul interimar al Întreprinderii Municipale

„Grădina Zoologică” Sergiu Pînzari, care a adus la cunoștință inspectorului ANI Ion

Crețu despre faptul că Hanțațuc Alexei, la momentul dat se află în concediu de boală.

A indicat că după prognozele medicilor, activitatea sa în cadrul întreprinderii urma

să o reia doar după 2-2,5 luni. La data de 01 februarie 2019, cu nr. 34, a fost expediat în

adresa ANI suplimentar la răspunsul nr. 19 din 24 ianuarie 2019, răspunsul

Întreprinderii Municipale „Grădina Zoologică” semnat de vice-directorul Sergiu Pînzari,

cu anexarea actelor.

A susținut că ignorând acel fapt că se afla în concediu de boală, în imposibilitate de

a se deplasa, cu încălcarea prevederilor Codului Muncii, la data de 21 februarie 2019,

prin cancelaria Întreprinderii Municipale „Grădina Zoologică”, a parvenit pe numele

său, invitația ANI nr. 04-10/346 din 21 februarie 2019, prin care a fost informat că în

privința sa, se desfășoară controlul privind respectarea regimului juridic al conflictelor

de interese, în cadrul căruia se verifică legalitatea adoptării și semnării de către

reclamant, în calitate de director al Întreprinderii Municipale „Grădina Zoologică” a

ordinelor enunțate în anexă cât și soluționarea cererilor, notelor informative ce a stat la

baza emiterii acelor ordine în care figurează soția sa, Hanțațuc Liudmila, angajată a

Întreprinderii Municipale „Grădina Zoologică”.

A afirmat că privitor la semnarea de către reclamanta în calitate de director al

instituției al notelor informative din 31.01.2017, 02.06.2017, 31.01.2018, 28.02.2018,

30.03.2018, 31.05.2018, 29.06.2018, 31.07.2018, 24.08.2018, 29.09.2018 în baza cărora

au fost stabilite prime lunare și adaosuri în procente din salariul fix Liudmilei Hanțațuc,

în calitatea sa de șef al secției de pregătire a hranei din cadrul instituției, toate notele

2

informative nominalizate au fost înaintate reclamantului spre semnare de către

conducătorul nemijlocit Liudmilei Hanțațuc, adică de către șeful secției de

aprovizionare și păstrare lui Tatiana Pîslari, iar notele informative din 28.02.2017,

31.03.2017, 28.04.2017, 30.06.2017, 28.07.2017 sunt înaintate și semnate și de

directorul adjunct pe gospodărie, Ciobanu Dumitru, în subordinea căruia conform

organigramei se afla secția de aprovizionare și păstrare în cadrul căreia era secția de

pregătire a hranei.

A indicat că în acest mod este respectată schema structurală a entității și

metodologia de înaintare a documentației ce ține de premierea și stabilirea adaosurilor

dnei Liudmila Hanțațuc. A susținut că ceea ce ține de semnarea ordinelor de premiere și

stabilire a adaosurilor dnei Liudmila Hanțațuc șeful secției de pregătire a hranei, din

27.02.2017, 41-a și 42-a din 31.03.2017, 82-a și 83-a din 02.06.2017, 90-a și 91-a din

29.06.2017, 101/1 -a și 101 /2-a din 31.07.2017, 157 și 157-1 din 29.12.2017, 12-a din

24.01.2018, 21-a și 22-a din 01.02.2018, 26-a și 37-a din 01.03.2018, 47/1-a și 47/2-a

din 03.04.2018, 58-a și 59-a din 02.05.2018 nr. 86/2-a și 86/3-a din 01.08.2018, 98-a și

99-a din 03.09.2018, 110-a și 111-a din 05.10.2018) toate ordinele nominalizate au fost

întocmite în baza notelor de serviciu parvenite de la șefii secțiilor și subdiviziunilor care

includ toți angajații instituției, de la muncitorul de rând până la directorul adjunct.

Astfel, sunt respectate prevederile Hotărârii Guvernului nr.381 din 13.04.2006 cu

privire la condițiile de salarizare a personalului din unitățile bugetare, prin care

conducătorilor unităților bugetare li se acordă dreptul de a stabili suplimente de plată și

premii angajaților din subordine.

A afirmat că referitor la cererea Liudmilei Hanțațuc, șeful secției de pregătire a

hranei, cu solicitarea concediului ordinar de odihnă în anul 2017, cererea nominalizată

înainte de a fi vizată de reclamant, este vizată de șeful secției de păstrare și

aprovizionare, Tatiana Pîslari și directorul adjunct pe gospodărie, Dumitru Ciobanu, în

subordinea cărora se află șeful secției de pregătire a hranei, inclusiv și de șeful

serviciului resurse umane. Iar, în baza cererii menționate este emis ordinul nr.72-c din

06 iunie 2017, care servește drept bază juridică pentru acordarea concediului ordinar de

odihnă.

La fel, este și în cazul cererii din 14 mai 2018 a lui Liudmila Hanțațuc de acordare

a concediului ordinar de odihnă în anul 2018, în baza căreia a fost emis ordinul nr.78-c

din 23 mai 2018.

A menționat că asemenea ordine ce țin de acordarea concediilor de odihnă au fost

emise în privința tuturor angajaților instituției. A susținut că nu există un raport de audit

sau o analiză economică concretă a consecințelor ordinelor semnate asupra activității

Întreprinderii Municipale „Grădina Zoologică” sau a fondatorului acesteia.

A indicat că actul constată prin formalitate nu existența conflictului de interese, dar

numai presupune existența unui asemenea conflict de interese. Or, prin raționamentul

logic, persoana nu este obligată să declare un conflict de interese dacă acesta nici nu

există.

A menționat că actul contestat nu conține argumente și probe anume în ce privește

existența conflictului de interese ci s-a axat doar la argumentarea lipsei declarării unui

asemenea conflict.

3

A solicitat reclamantul Alexei Hanțațuc anularea actului de constatare nr.33/10 din

15.03.2019, în privința lui Hanțațuc Alexei, emis de către Autoritatea Națională de

Integritate, Inspectoratul de Integritate.

Prin hotărârea din 05 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,

cererea de chemare în judecată depusă de către Hanțațuc Alexei împotriva Autorității

Naționale de Integritate privind anularea actului de constatare nr. 33/10 din 15.03.2019,

a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Dispozitivul hotărârii din 05 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani a fost notificat reprezentantului reclamantului prin intermediul oficiului poștal

la 16 noiembrie 2020 (f.d.52, vol. II).

Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 03 decembrie 2020, Alexei

Hanțațuc a depus apel motivat împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani

din 05 noiembrie 2020, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și

emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

La 11 ianuarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Alexei Hanțațuc a

recepționat hotărârea motivată a primei instanțe (f.d. 75, vol. II).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul depus

de Alexei Hanțațuc împotriva hotărârii din 05 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani.

Prin decizia din 09 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

declarat de Alexei Hanțațuc, a fost casată hotărârea din 05 noiembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a fost emisă o nouă decizie prin care a fost

anulat actul de constatare nr. 33/10 din 15 martie 2019 emis de Autoritatea Națională de

Integritate.

În susținerea soluției sale, instanța de apel s-a bazat pe prevederile art. 53 alin. (1)

din Constituție, art. 3, 5, 10 alin. (10), 17, 22 alin. (1), 20, 21 alin. (1), (2), 19, 208 alin.

(1), 163 lit. c), 206 alin. (1) lit. a), 224 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, art. 5, 6,

19, 20 31, 37, 38 din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din

17 iunie 2016, art. 2, 3, 11, 12, 14 din Legea privind declararea averii și a intereselor

personale nr. 133 din 17 iunie 2016 și a stabilit că în acțiunile Directorului Întreprinderii

Municipale „Grădina Zoologică”- Hanțațuc Alexei nu se atestă existența a vreunui

interes a acestuia nici material și nici nematerial la semnarea în privința soției sale a

ordinelor enunțate în actul contestat.

Ori, soția lui Hanțațuc Alexei, Liudmila Hanțațuc (la data angajării - Liudmila

Badicico), a fost angajată la Întreprinderea Municipală „Grădina Zoologică” la data

04.07.2005, în funcția de șef al depozitului central, în baza cererii depuse, ordinului de

angajare și prin semnarea contractului individual de muncă. Căsătoria dintre Hanțațuc

Alexei și dna Hanțațuc Liudmila a fost înregistrată la data de 24.11.2006. Astfel, la

materialele cauzei nu se atestă nici o probă din care ar reieși că Hanțațuc Alexei a

semnat careva acte care au favorizat-o, facilitat-o sau avantajat-o pe soția acestuia în

comparație cu alți angajați sau din care ar rezulta un careva interes material sau

nematerial al lui Hanțațuc Alexei ce rezultă din actele semnate în privința șoției sale în

calitate de Director al Întreprinderii Municipale „Grădina Zoologică”.

4

În ce privește semnarea de către Alexei Hanțațuc, în calitate de director al ÎM

„Grădina Zoologică” a notelor informative din 31.01.2017, 02.06.2017, 31.01.2018,

28.02.2018, 30.03.2018, 31.05.2018, 29.06.2018, 31.07.2018, 24.08.2018, 29.09.2018,

în baza cărora au fost stabilite prime lunare și adaosuri în procente din salariul fix

colaboratorilor ÎM „Grădina Zoologică”, inclusiv și dnei Liudmila Hanțațuc, în calitatea

sa de șef al secției de pregătire a hranei din cadrul instituției, instanța de apel a reținut

că, toate notele informative nominalizate au fost înaintate lui Alexei Hanțațuc spre

semnare de către conducătorul nemijlocit al dnei Liudmila Hanțațuc, adică de către șeful

secției de aprovizionare și păstrare - dna Tatiana Pîslari, iar notele informative din

28.02.2017, 31.03.2017, 28.04.2017, 30.06.2017, 28.07.2017 sunt înaintate și semnate

și de directorul adjunct pe gospodărie, dl Ciobanu Dumitru, în subordinea căruia

conform organigramei se afla secția de aprovizionare și păstrare în cadrul căreia era

secția de pregătire a hranei.

În acest mod, a conchis instanța de apel că este cert faptul că a fost respectată

schema structurală a entității și metodologia de înaintare a documentației ce ține de

premierea și stabilirea adaosurilor colaboratorilor ÎM „Grădina Zoologică”, inclusiv și

dnei Liudmila Hanțațuc.

De asemenea, în privința semnării ordinelor de premiere și stabilire a adaosurilor

dnei Liudmila Hanțațuc, șeful secției de pregătire a hranei, nr.nr.21-a și 22-a din

31.01.2017, 28/1-a și 28/2-a din 27.02.2017, 41-a și 42-a din 31.03.2017, 82-a și 83-a

din 02.06.2017,90-a și 91-a din 29.06.2017,-101/1-a și 101/2- a din 31.07.2017, 157 și

157-1 din 29.12.2017, 12-a din 24.01.2018, 21-a și 22-a din 01.02.2018, 26-a și 37-a din

01.03.2018, 47/1-a și 47/2-a din 03.04.2018, 58-a și 59-a din 02.05.2018, 86/2-a și 86/3-

a din 01.08.2018,98-a și 99-a din 03.09.2018,110-a și 111-a din 05.10.2018, Completul

judiciar al instanței de apel a reținut că, toate ordinele nominalizate au fost întocmite în

baza notelor de serviciu parvenite de la șefii secțiilor și subdiviziunilor care includ toți

angajații instituției, de la muncitorul de rând până la directorul adjunct.

Astfel au fost respectate prevederile Hotărârii Guvernului nr.381 din 13.04.2006

„Cu privire la condițiile de salarizare a personalului din unitățile bugetare”, prin care

conducătorilor unităților bugetare li se acordă dreptul de a stabili suplimente de plată și

premii angajaților din subordine.

În baza prevederilor contractului colectiv de muncă, contractului individual de

muncă, dar și în baza prevederilor Codului muncii și Constituției RM - salariații au

dreptul la protecția muncii, la remunerarea muncii, dar și la adaosuri salariale, sporuri,

premii și alte plăți de stimulare și compensare a muncii.

Referitor la cererea dnei Liudmila Hanțațuc, șeful secției de pregătire a hranei, prin

care a solicitat acordarea concediului ordinar de odihnă în anul 2017, Completul judiciar

al instanței de apel a atestat că, cererea nominalizată înainte de a fi vizată de Hanțațuc

Alexei, este vizată de șeful secției de păstrare și aprovizionare, dna Tatiana Pîslari, și

directorul adjunct pe gospodărie, dl Dumitru Ciobanu, în subordinea cărora se află șeful

secției de pregătire a hranei, inclusiv și de șeful serviciului resurse umane (f.d. 121,

Vol.I).

În baza cererii menționate a fost emis ordinul nr.72-С din 06 iunie 2017, care

servește drept bază juridică pentru acordarea concediului ordinar de odihnă. Situație

5

similară este și în cazul cererii din 14 mai 2018 a dnei Liudmila Hanțațuc de acordare a

concediului ordinar de odihnă pentru anul 2018, în baza căreia a fost emis ordinul nr.78-

c din 23 mai 2018. (f.d. 120, Vol.I).

La fel, a stabilit instanța de apel că reclamantul a depus la Primăria mun. Chișinău

o cerere prin care a anunțat despre conflictul de interese, care a rămas fără răspuns, iar

prin informația eliberată de Primăria mun. Chișinău se confirmă faptul dat.

Astfel, instanța de apel a conchis că Alexei Hanțațuc nu a încălcat regimul juridic

al conflictelor de interese și nu există careva temei de a constata încălcarea prevederilor

Legii nr. 133/2016 din 17 iunie 2016 și anume a art. 12 alin. (4) lit.a) și b) și alin. (5),

art. 14 alin. (3) și (4), art. 12 alin. (10) - totodată, se poate constata cu certitudine, lipsa

oricărui conflict de interese nedeclarat sau nesoluționat în ceea ce privește emiterea și

semnarea de către Alexei Hanțațuc a tuturor actelor și ordinelor stipulate în actul

administrativ contestat.

La 16 noiembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Autoritatea Națională de

Integritatea a depus recurs nemotivat împotriva deciziei instanței de apel (f.d. 174, vol.

II), iar la 31 martie 2022, prin intermediul poștei electronice, Autoritatea Națională de

Integritate a depus recurs motivat împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii cu

privire la respingerea acțiunii reclamantului (f.d. 192-199, vol. II).

În susținerea recursului a invocat că nu este de acord cu decizia instanței de apel,

deoarece, este emisă cu aplicarea greșită a normelor de drept material.

A susținut că instanța de apel a pornit de la premisa excluderii dispoziției art. 12

din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale la situația

intimatului, or, instanța de apel a încercat să demonstreze că odată ce notele informative

au fost formulate de către șefii secțiilor și subdiviziunilor pentru toți angajații

întreprinderii municipale, s-au respectat normele de dreptul muncii, deci nu ar fi o

problemă. Cu alte cuvinte, instanța de apel, din start a pornit de la premisa excluderii

prevederilor conflictului de interese real de a fi aplicate în privința intimatului.

Autoritatea notează că regimul juridic al conflictelor de interese nu face distincție între

diferite feluri de cereri și acte administrative, ci prevede că de fiecare dată când

subiectul declarării urmează să soluționeze o cerere și/sau să emită un act administrativ

în privința persoanei apropiate trebuie să declarare și să soluționeze conflictul de

interese real în care se află. Nu este relevantă denumirea cererii, actului administrativ,

nici temeiul de fapt și de drept care a dus la soluționarea cererii sau a emiterii actului

administrativ, nici cine este autorul cererii respective. În toate cazurile este important să

de constatat dacă aceste cereri sau acte administrative vizează persoane apropiate, iar în

asemenea caz, ne aflăm în prezența conflictului de interese real care trebuie declarat și

soluționat până la examinarea cererii și/sau emiterea actului administrativ.

În prezenta speță, esența conflictului de interese real îl constituie două elemente și

anume, existența unei atribuții legale dată în competența subiectului declarării (cum este

dreptul de a soluționa cereri și a emite acte administrative în privința angajaților) și,

respectiv, această atribuție legală să vizeze o persoană apropiată.

Materialele dosarului administrativ atestă că, intimatul, în calitate de conducător al

Î.M. „Grădina Zoologică” și, respectiv, angajator, în limita atribuțiilor funcționale, a

6

soluționat cereri și a emis acte administrative. În același timp, inspectorul a reținut că

atât cererile (notele de serviciu) soluționate, cât și actele administrative emise vizau

direct persoana apropiată și anume soția Liudmila Hanțațuc, nefiind relevant că în actele

date erau indicate și alte persoane. Este de notat că, prin emiterea actului administrativ

și prin soluționarea cererilor se are în vedere competența legală a subiectului declarării

care de sine stătător este abilitat să decidă, adică, soluționarea notelor de serviciu și,

respectiv, oportunitatea emiterii actelor administrative constituie o atribuție exclusivă a

intimatului în calitatea dânsului de angajator și, respectiv, nu era în vreun fel obligat să

se supună cerințelor înaintate în notele de serviciu, nici nu era obligat să emită actele

administrative.

În asemenea situație, odată ce intimatul era cel care decidea în privința soluționării

notelor de serviciu și emiterii actelor administrative, tot lui îi revenea sarcina să se

asigure că în cazul când actele date vor viza persoana apropiate, se va respecta regimul

juridic al conflictelor de interese.

În consecință, inspectorul de integritate, în mod întemeiat, a constatat și a

concluzionat că intimatul Alexei Hanțațuc a încălcat regimul juridic al conflictului de

interese prin nerespectarea următoarelor prevederi legale: Informarea/nerezolvarea

cererii/demersului, conform art.12 alin. (4) lit. a) și b) și art. 12 alin. (5) din Legea

nr.133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale. Soluționarea prin

abținere, conform art. 14 alin. (3) și (4) din Legea nr.133/2016 privind declararea averii

și a intereselor personale. Semnarea/emiterea de către intimat în calitatea sa de director

al Întreprinderii Municipale „Grădina Zoologică” în privința soției sale – Liudmila

Hanțațuc a ordinelor, cererile și notele informative ce au stat la baza acestora, prin ce a

comis conflicte de interese consumate conform art. 12 alin. (10) al Legii 133/2016

privind declararea averii și a intereselor personale.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat contestată la 09 noiembrie 2021 și la 01

decembrie 2021 a fost notificat dispozitivul deciziei Autorității naționale de Integritate

(f.d. 186, vol. II). Iar la 17 martie 2022 a fost notificată decizia integrală Autorității

Naționale de Integritate (f.d. 185, vol. II).

În condițiile enunțate, recursul nemotivat depus la 16 noiembrie 2021 și cel

motivat depus la 31 martie 2022, sunt în termen ( 174, 192-199, vol. II).

La 12 aprilie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Alexei

Hanțațuc șu avocatului Constantin Scutelnic copia recursului motivat depus de

Autoritatea Națională de Integritate cu înștiințarea despre necesitatea prezentării

referinței.

7

La 06 iulie 2022 Alexei Hanțațuc, reprezentat de avocatul Constantin Scutelnic a

depus referință, prin care a solicitat declararea recursului depus de Autoritatea Națională

de Integritate ca fiind inadmisibil.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea

de recurs depusă de Autoritatea Națională de Integritate inadmisibilă, din următoarele

motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)- f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul

de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

8

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul

de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Autoritatea Națională de Integritate.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Iurie Bejenaru

9