2ra-857/22 — ridicarea sechestrului

2ra-857/22 — ridicarea sechestrului (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-857/22

2-19070370-01-2ra-15062022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. N. Mazur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, A. Malîi, V. Sîrbu)

ÎNCHEIERE

27 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Banca

Comercială „Moldinconbank” Societate pe Acțiuni, Corina Gaibu și Sergiu Gaibu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Banca Comercială

„Moldinconbank” Societate pe Acțiuni împotriva Carolinei Popa, Grigore Popa și

Procuratura municipiului Chișinău, oficiul Ciocana, intervenient principal Corina

Gaibu, intervenienți accesorii Sergiu Gaibu, Afanasii Curnic și succesorul lui

Gheorghe Garabadjiu, Diana Garabadjiu cu privire la ridicarea sechestrului,

împotriva deciziei din 26 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Banca Comercială „Moldinconbank” Societate pe Acțiuni,

Corina Gaibu și Sergiu Gaibu și a fost menținută hotărârea din 04 iunie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La 24 ianuarie 2019, Banca Comercială „Moldinconbank” Societate pe Acțiuni a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Carolinei Popa, Grigore Popa și

Procuratura municipiului Chișinău, oficiul Ciocana, intervenient principal Corina

Gaibu cu privire la ridicarea sechestrului.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, în temeiul contractului de credit nr.

102/13 din 26 septembrie 2013, BC „Moldinconbank” SA a acordat lui Grigore Popa

un credit în sumă de 270 000 lei.

A menționat că, întru asigurarea executării în termen a obligațiilor contractuale

asumate, debitorii ipotecari Grigore Popa și Carolina Popa au gajat, conform

contractului de ipotecă din 26 septembrie 2013, înregistrat notarial cu nr. 5244, de către

notarul Cristina Nicolaescu, bunul imobil situat în mun. Chișinău, XXXXX, constituit

din: construcție casă de locuit individual, cu suprafața totală pe perimetru de 102,2

m.p., cu nr. cadastral XXXXX, amplasată pe terenul pentru construcții, cu suprafața de

1

0,0102 ha, cu nr. cadastral XXXXX ce aparține Administrației Publice Locale.

Reclamanta a precizat că, conform extrasului din Registrul bunurilor imobile, la

momentul înregistrării contractului de ipotecă nu erau aplicate careva interdicții și nu

era înregistrată o altă ipotecă. De asemenea, în Registrul bunurilor imobile a fost

înregistrat și preavizul de executare a dreptului de ipotecă asupra imobilului dat.

A susținut că, debitorul Grigore Popa nu și-a onorat obligațiunile față de BC

„Moldinconbank” SA cu privire la achitarea ratelor de credit, acumulând datorii față

de bancă.

Reclamanta a comunicat că, BC „Moldinconbak” SA a întreprins măsurile

prevăzute de art. 31 din Legea nr. 142-XVI din 26 iunie 2008 cu privire la ipotecă,

expediind în adresa debitorilor ipotecari notificarea nr. 00/02/4-03/1035,1036,1037 din

02 aprilie 2015, prin care a fost solicitată achitarea benevolă a datoriei formate. La fel,

aceștia au fost informați despre intenția BC „Moldinconbank” SA de a executa dreptul

de ipotecă conform Legii nr. 142-XVI din 26 iunie 2008 cu privire la ipotecă, iar în

cazul neîndepliniri cerințelor înaintate în termenul acordat, dreptul de ipotecă va fi

executat silit.

A mai notat că, BC „Moldinconbank”, în conformitate cu prevederile aceluiași

articol din Legea nr. 142-XVI din 26 iunie 2008 cu privire la ipotecă, a înregistrat în

Registrul bunurilor imobile preavizul de executare a dreptului de ipotecă cu nr.

00/02/4-10/189 din 17 aprilie 2015.

Reclamanta a specificat că, potrivit girului de autentificare părțile au convenit

referitor la investirea cu formulă executorie a contractului de ipotecă din 26 septembrie

2013, înregistrat notarial cu nr. 5244 de către notarul Cristina Nicolaescu.

A subliniat că, la 05 iulie 2018, BC „Moldinconbank” SA a primit în posesie bunul

imobil ipotecat prin intermediul executorului judecătoresc Viorica Prutean, iar potrivit

art. 34 alin. (2) din Legea cu privire la ipotecă creditorul ipotecar trebuie să vândă bunul

ipotecat fără tergiversări nejustificate, în condiții și la un preț comercial rezonabil,

ținând cont de interesele debitorului ipotecar.

Reclamanta a mai indicat că, la 25 octombrie 2018, bunul imobil transmis în

posesia BC „Moldinconbank” SA a fost vândut Corinei Gaibu, conform contractului

de vânzare-cumpărare autentificat la biroul notarului public Olga Bondarciuc, trecut în

registru cu nr. 3737.

În acest context a precizat că, bunul imobil a fost procurat de către Corina Gaibu

la prețul de 573 000 lei, în urma organizării licitației ce a avut loc la 10 octombrie 2018,

fapt ce se confirmă prin procesul-verbal nr.1 cu privire la rezultatele licitației.

Reclamanta a invocat că, unicul obstacol de a înregistra în Registrul bunurilor

imobile dreptul de proprietate asupra bunului imobil, situat în mun. Chișinău, sect.

Botanica, str. Nuferilor este sechestrul aplicat în baza ordonanței ofițerului de urmărire

penală al Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Ciocana, autorizat prin încheierea din 26

decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

A notat că, potrivit pct. 7, cap. II din contractul de vânzare-cumpărare nr. 3737

din 25 octombrie 2018, banca se obligă să restituie, la cererea cumpărătorului, suma

achitată pentru procurarea bunului în cazul pronunțării de către instanța de judecată a

undei decizii irevocabile cu privire la respingerea cererii de ridicare a sechestrului

aplicat în baza ordonanței ofițerului de urmărire penală al Procuraturii mun. Chișinău,

2

oficiul Ciocana, autorizat prin încheierea din 26 decembrie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Ciocana.

Reclamanta a specificat că, la momentul aplicării sechestrului bunul imobil era

deja grevat cu ipotecă în favoarea BC „Moldinconbank” SA și prin urmare consideră

că este în drept să solicite ridicarea sechestrului.

A indicat că, la 07 noiembrie 2018 s-a adresat la Procuratura mun. Chișinău,

oficiul Ciocana cu o cerere privind scoaterea de sub sechestru a casei de locuit

individuală, cu suprafața de 102,2 m.p., cu nr. cadastral XXXXX, situată în mun.

Chișinău, XXXXX. Iar prin răspunsul Procuraturii Ciocana cu nr. 10273 din 23

noiembrie 2018, s-a respins cererea BC „Moldinconbank” SA privind scoaterea de sub

sechestru a bunului imobil menționat și s-a explicat petiționarului să solicite scoaterea

bunurilor de sub sechestru în ordinea procedurii civile.

Reclamanta a subliniat că, dreptul de proprietate asupra bunului imobil, situat în

mun. Chișinău, sect. Botanica, str. Nuferilor a fost dobândit din momentul încheierii

contractului de vânzare-cumpărare, la 25 octombrie 2018, iar sechestrul aplicat de

instanța de judecată la 26 decembrie 2017 asupra bunului menționat, limitează dreptul

de proprietate al proprietarului, drept garantat prin art. 46 din Constituție și art. 1 din

Protocolul Adițional nr. 1 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și

Libertăților Fundamentale, care prevăd că orice persoană fizică sau juridică are dreptul

de a-i fi protejate bunurile sale. Nimeni nu poate fi privat de proprietate, decât pentru

o cauză de utilitate publică în condițiile prevăzute de lege și de tratatele internaționale

în vigoare.

A solicitat reclamanta ridicarea sechestrului aplicat în baza ordonanței ofițerului

de urmărire penală al Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Ciocana, autorizat prin

încheierea din 26 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana asupra

bunului imobil-casa de locuit individuală, cu suprafața de 102,2 m.p., nr. cadastral

XXXXX, situată în mun. Chișinău, XXXXX, ipotecat la BC „Moldinconbank” SA,

conform contractului de ipotecă nr. 5244 din 26 septembrie 2013 și vândut Corinei

Gaibu conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 3737 din 25 octombrie 2018.

Prin încheierea protocolară din 22 mai 2019, Sergiu Gaibu a fost atras în calitate

de intervenient accesoriu.

Prin hotărârea din 08 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia din 23 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, au fost admise

apelurile declarate de BC „Moldinconbank” SA, Corina Gaibu și Sergiu Gaibu, a fost

casată hotărârea din 08 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost

remisă cauza la rejudecare în aceeași instanță, în alt complet de judecată.

Prin hotărârea din 04 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea

a fost respinsă.

La 23 iunie 2021, BC „Moldinconbank” SA, Corina Gaibu și Sergiu Gaibu au

depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea acesteia și emiterea

unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă.

Prin decizia din 26 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de către BC „Moldinconbank” SA, Corina Gaibu și Sergiu Gaibu și a fost

menținută hotărârea din 04 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

3

Pentru a decide astfel instanțele de judecată inferioare au stabilit că, potrivit

extrasului din Registrul bunurilor imobile rezultă că la data preluării de către BC

„Moldinconbank” SA a bunului ipotecat în posesie-05 iulie 2018, era în vigoare

ordonanța Procurorului în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Ciocana, prin care în

privința bunului ipotecat cu nr. cadastral XXXXX, situat în mun. Chișinău, XXXXX

s-a aplicat sechestrul, autorizat prin încheierea din 26 decembrie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Ciocana.

S-a menționat că, BC „Moldinconbank” SA urma să înștiințeze, ceea ce a și făcut,

despre faptul aplicării sechestrului, fiind stipulat și în pct. 6 din contractul de vânzare-

cumpărare. Cumpărătorul, familia Gaibu, în timpul procurării bunului la licitație

cunoștea deja că asupra bunului imobil este aplicat sechestrul și alte interdicții, dar au

fost de acord să-l procure la prețul stabilit, respectiv asumându-și riscurile.

Instanțele de judecată inferioare au concretizat că, în baza contractului de ipotecă

nr. 5244 din 26 septembrie 2013, creditorul BC „Moldinconbank” SA dispunea de un

drept real și preferențial asupra bunului imobil-drept de gaj (ipotecă), care a apărut

anterior aplicării sechestrului de către organul de urmărire penală.

Respectiv, BC „Moldindconbank” la momentul adresării în instanța de judecată

cu acțiunea din 24 ianuarie 2019, cu trimitere la prevederile art. 209 din Codul de

Procedură Penală, nu mai poate justifica încălcarea căruiva drept sau faptul că bunul

dat îi aparține și sechestrul aplicat este aplicat ilegal, din cauza că sechestrul a fost

instituit încă la 26 decembrie 2017, iar bunul imobil a ieșit din posesia băncii la 25

octombrie 2018, prin încheierea contractului de vânzare-cumpărare.

S-a mai accentuat că, acțiunea de ridicare a sechestrului a fost depusă și semnată

de BC „Moldindconbank” la 24 ianuarie 2019, când deja a vândut acest bun imobil, iar

proprietarul bunului imobil Corina Gaibu, în prezenta cauză civilă, careva pretenții

proprii la obiectul litigiului nu a formulat și nu a invocat.

Totodată, s-a reținut că cumpărătorul, semnând contractul de vânzare-cumpărare

a unui bun imobil ce se înstrăina în cadrul procesului de exercitare a dreptului de gaj,

are dreptul legal să solicite instanței de judecată ridicarea sechestrului. Or, conform

dispozițiilor art. 770 alin. (4) din Codul civil, după ce a devenit proprietar al bunului în

condițiile alin. (2), cumpărătorul poate solicita instanței de judecată anularea

sechestrelor și a interdicțiilor asupra bunului cumpărat. La actele cauzei însă nu se

regăsește vreo cerere de ridicare a sechestrului depusă de cumpărătorul Corina Gaibu.

La 03 iunie 2022, BC „Moldinconbank” SA, Corina Gaibu și Sergiu Gaibu au

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului au indicat că, cumpărătorul Corina Gaibu încă de la

declanșarea prezentului proces, ce are ca obiect ridicarea sechestrului de pe bunul

imobil procurat, a figurat în calitate de intervenient principal, având pretenții proprii în

raportul obiectului litigiului de a ridica sechestrul aplicat de Procuratura mun.

Chișinău, oficiul Ciocana.

Au menționat că, potrivit proceselor-verbale ale ședințelor de judecată din instanța

de fond, Corina Gaibu, în calitate de intervenient principal a participat personal în toate

ședințele de judecată, pledând activ pentru admiterea acțiunii formulate.

4

Recurenții au afirmat că, pe parcursul examinării cauzei Corina Gaibu a dat

explicații, s-a expus asupra obiectului litigiului, a susținut argumentele și solicitările

din cererea de chemare în judecată, precum și a adus argumente suplimentare, proprii

referitor la obiectul litigiului.

Au comunicat că Corina Gaibu, care a procurat bunul imobil ipotecat, prin prisma

principiului disponibilității a decis să participe în prezentul proces în calitate de

intervenient principal, cu drepturi de reclamant care are pretenții în raport cu obiectul

litigiului și care pe tot parcursul procesului a pledat și a urmărit finalizarea procesului.

Recurenții au precizat că, contractul de ipotecă nr. 5244 din 26 septembrie 2013

a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile cu nr. XXXXX la 26 septembrie 2013,

iar conform prevederilor art. 15, alin. (1) și (3) din Legea cu privire la ipotecă, ipoteca

este valabilă din data înregistrării în Registrul bunurilor imobile și ipoteca devine

opozabilă terților din momentul înregistrării ipotecii în Registrul bunurilor imobile.

Astfel, conform extrasului din Registrul bunurilor imobile din 13 septembrie

2013, la momentul înregistrării contractului de ipotecă nu erau aplicate careva

interdicții, sechestre sau alte tipuri de grevări asupra bunului ipotecat.

Recurenții au susținut că, BC „Moldinconbank” SA, în conformitate cu

prevederile art. 31 din Legea cu privire la ipotecă a înregistrat în Registrul bunurilor

imobile preavizul de executare a dreptului de ipotecă cu nr. 00/02/4-10/189 din 17

aprilie 2015, înainte de aplicarea sechestrului.

În acest context, la 05 iulie 2018 BC „Moldinconbank” SA a primit în posesie

bunul imobil ipotecat, prin intermediul executorului judecătoresc Viorica Prutean, iar

potrivit art. 34 alin. (2) din Legea cu privire la ipotecă, creditorul ipotecar trebuie să

vândă bunul ipotecat fără tergiversări nejustificate, în condiții și la un preț comercial

rezonabil, ținând cont de interesele debitorului ipotecar.

Prin urmare, bunul imobil a fost înstrăinat de BC „Moldinconbank” SA și procurat

în mod legal de către Corina Gaibu, la prețul de 573 000 lei, în urma organizării

licitației publice, fapt confirmat prin procesul-verbal nr. 1 cu privire la rezultatele

licitației, iar pe 25 octombrie 2018 a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare a

bunului imobil.

În continuare, recurenții au precizat că Corina Gaibu a sesizat Procuratura mun.

Chișinău, oficiul Ciocana, solicitând scoaterea sechestrului de pe bunul imobil, însă

potrivit răspunsului nr. 1186 din 18 februarie 2019, Procuratura a comunicat despre

existența actualului litigiu aflat pe rolul Judecătoriei Chișinău, de competența căreia

ține scoaterea/ridicarea sechestrului aplicat asupra bunului imobil în cauză.

Recurenții au mai indicat că, Carolina Popa a înaintat o acțiune în instanța de

judecată cu privire la anularea procesului-verbal din 05 iulie 2018 de transmitere în

posesie a bunului imobil, iar prin încheierea din 28 ianuarie 2021 a Judecătoriei

Chișinău cererea a fost respinsă. Prin decizia din 26 aprilie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, recursul declarat de Carolina Popa a fost respins.

Totodată, Carolina Popa a depus la Procuratura mun. Chișinău o plângere cu

referire la înstrăinarea bunului gajat, însă procesul penal a fost clasat în baza ordonanței

din 30 aprilie 2021, deoarece nu au fost întrunite elementele infracțiunii prevăzute de

art. 251 din Codul Penal.

Prin notificarea din 15 iunie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

5

participanților la proces copia recursului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței (f. d. 163 Vol II).

Prin referința din 01 iulie 2022, Procuratura mun. Chișinău, oficiul Ciocana a

solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil.

Analizând admisibilitatea recursului prin prisma art. 440 din Codul de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de BC „Moldinconbank” SA, Corina

Gaibu și Sergiu Gaibu este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a1) din Codul de procedură civilă cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus împotriva unui act ce nu

se supune recursului, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5).

Examinând materialele dosarului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, BC „Moldinconbank”

SA a depus cerere de chemare în judecată cu privire la ridicarea sechestrului aplicat

asupra bunului imobil, situat în mun. Chișinău, XXXXX, în baza ordonanței ofițerului

de urmărire penală al Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Ciocana, autorizat prin

încheierea din 26 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

Potrivit prevederilor art. 209 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală,

punerea bunurilor sub sechestru poate fi contestată în modul stabilit de prezentul cod,

însă plîngerea sau recursul înaintat nu suspendă executarea acestei acțiuni. Alte

persoane decât bănuitul, învinuitul, inculpatul care consideră că punerea sub sechestru

a bunurilor lor este efectuată ilegal sau neîntemeiat sunt în drept să ceară organului de

urmărire penală sau instanței să scoată bunurile de sub sechestru. În cazul în care

acestea refuză să satisfacă rugămintea sau nu au comunicat persoanei respective despre

soluționarea cererii timp de 10 zile din momentul primirii ei, persoana este în drept să

solicite scoaterea bunurilor de sub sechestru în ordinea procedurii civile. Hotărârea

instanței de judecată în privința acțiunii civile privind scoaterea bunurilor de sub

sechestru poate fi atacată de către procuror în instanța ierarhic superioară cu recurs în

termen de 10 zile, însă, după intrarea ei în vigoare, este obligatorie pentru organele de

urmărire penală și pentru instanța de judecată care judecă cauza penală în cadrul

soluționării chestiunii ale cui bunuri trebuie să fie confiscate sau, după caz, urmărite.

Astfel, din prevederile legale citate supra rezultă că, ridicarea sechestrului se

exercită printr-o acțiune civilă în procedură contencioasă, iar hotărârea instanței de

judecată în privința acțiunii civile privind scoaterea bunurilor de sub sechestru poate fi

atacată de către procuror în instanța ierarhic superioară cu recurs în termen de 10 zile.

Codul de procedură civilă nu determină exact procedura de ridicare a sechestrului,

însă această modalitate se regăsește în prevederile art. 164 din Codul de executare, care

prevede procedura de ridicare a sechestrului nu doar a actelor emise de executorul

judecătoresc, dar în general toate acțiunile de anulare a măsurilor de asigurare.

Aplicabilitatea procesuală a normei date rămâne neafectată în raport cu

sechestrele aplicate de alte instituții sau autorități, dat fiind faptul că procedura este

reglementată de o Lege organică.

Or, faptul că prevederile art. 164 din Codul de executare se aplică sechestrelor

aplicate în ordinea procesual penală rezultă din dispoziția alin. (3) care prevede că,

acțiunea de ridicare a sechestrului (radierea din actul de inventar) se intentează

6

împotriva debitorului și a creditorului urmăritor. Dacă sechestrarea (inventarierea)

bunurilor s-a făcut în temeiul unei hotărâri penale privind confiscarea bunurilor,

persoana condamnată și organul financiar respectiv vor figura în calitate de pârât.

Respectiv, alin. (3) stipulează că, procedura nu implică acțiunea executorului, dar

prevede că anularea sechestrului aplicat de organul de urmărire penală sau instanța

penală, poate avea loc în modul prevăzut de art. 164 din Codul de executare.

Potrivit art. 164 alin. (4) din Codul de executare, acțiunea de ridicare a

sechestrului depusă de terți se examinează în procedură contencioasă în

condițiile Codului de procedură civilă. Hotărârea judecătorească poate fi contestată cu

apel. Decizia instanței de apel nu se supune recursului, fiind definitivă și irevocabilă

de la pronunțare.

Prin urmare, decizia din 26 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău nu poate fi

supusă recursului, deoarece aceasta este definitivă și irevocabilă de la pronunțare.

La caz, se mai reține că, printre regulile juridice care guvernează materia căilor

de atac se enumeră legalitatea instituirii și exercitării acestora, care în esență se rezumă

la dreptul de a utiliza o cale de atac doar atunci când este acordată de lege. Mai puțin

contează faptul dacă o instanță de judecată a indicat în dispozitiv despre calea de atac

atunci când în virtutea legii actul judecătoresc nu se supune căilor de atac.

Având în vedere faptul că BC „Moldinconbank” SA, Corina Gaibu și Sergiu

Gaibu au contestat cu recurs decizia din 26 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău

care nu se supune recursului, în temeiul art. 443 lit. a1) din Codul de procedură civilă,

recursul urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a1) din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Banca Comercială „Moldinconbank” Societate pe Acțiuni,

Corina Gaibu și Sergiu Gaibu se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

7