2ra-275/20 — cu privire la ridicarea sechestrului de pe bunul imobil

2ra-275/20 — cu privire la ridicarea sechestrului de pe bunul imobil (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.2ra-275/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător: L. Bagrin

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători: L. Bulgac, A. Panov, Gr. Dașchevici

ÎNCHEIERE

19 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de

Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Svetlana

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ilie Țiple, reprezentat de

avocatul Ștefan Balmuș,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Leca Ștefan, intervenient

principal BC „Moldindconbank” SA către Meleca Pavel, Meleca Olga, Țiple Ilie,

Vrăjitoru Aurelia, Stratulat Nicolae, ÎM OM „Moldcredit” SRL, intervenienți

accesorii SRL „Lemos Carne”, executorii judecătorești Talmaci Roman, Bănărescu

Anatolie și Gîlca Iurie, cu privire la ridicarea sechestrului de pe bunul imobil,

împotriva deciziei din 17 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Ilie Țiple și menținută hotărârea din 14 februarie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care acțiunea a fost admisă,

c o n s t a t ă:

La 27 aprilie 2018, Leca Ștefan, acționând în calitate de reclamant, și BC

„Moldinconbank” SA – acționând în calitate de intervenient principal, s-au adresat în

instanță cu cerere de chemare în judecată către Meleca Pavel, Meleca Olga, Țiple Ilie,

Vrăjitoru Aurelia, ÎM OM „Moldcredit” SRL, intervenienți accesorii SRL „Lemos

Carne”, executorul judecătoresc Roman Talmaci și executorul judecătoresc Bănărescu

Anatolie, cu privire la ridicarea sechestrelor de pe bunul imobil - XXXX.

În motivarea acțiunii au indicat că, la 04 februarie 2013, BC „Moldinconbank”

SA, în calitate de creditor ipotecar, și Meleca Pavel și Meleca Olga, în calitate de

debitori ipotecari, au încheiat contractul de ipotecă nr. 828, în vederea asigurării

achitării creditului, a dobânzii și a altor plăți aferente contractului de credit nr. 2/13

din 30 ianuarie 2013 acordat SRL „Lemos Carne” (fondatori ai căreia sunt Meleca

Pavel și Meleca Olga), în baza căruia debitorii ipotecari au ipotecat bunul imobil cu

destinație locativă, amplasat în XXX, cu suprafața totală de 93,50 mp, cu numărul

cadastral XXX.

Dat fiind faptul că, debitorul SRL „Lemos Carne” a admis neexecutarea

obligațiilor contractuale ce reies din contractul de credit încheiat, Banca a demarat

procedura de executare silită a dreptului de ipotecă în privința bunului ipotecat, iar

prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău nr. 2-2025/2016 din 08

decembrie 2016, menținută prin decizia Curții Supreme de Justiție din 07 iunie 2017,

s-a dispus transmiterea silită în posesia BC „Moldinconbank” SA a bunului imobil

ipotecat, în vederea înstrăinării acestuia unei terțe persoane.

Prin procesul-verbal din 23 octombrie 2017, întocmit de executorul judecătoresc

Chiosa Anatolii, apartamentul ipotecat a fost transmis în posesia BC

„Moldinconbank” SA, în scopul vânzării acestuia, în vederea stingerii datoriilor ce

decurg din contractul de credit nr. 2/13 din 30 ianuarie 2013.

Ținând cont de prevederile art. 34 din Legea cu privire la ipotecă și ale art. 491

alin. (1) Cod civil, de hotărârile judecătorești susmenționate, la 13 februarie 2018, în

baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 1303, autentificat de către notarul

Durnescu Tatiana, BC „Moldinconbank” SA, în calitate de creditor ipotecar,

acționând din numele debitorilor ipotecari Meleca Pavel și Meleca Olga, a vândut

apartamentul ipotecat, iar reclamantul Leca Ștefan l-a procurat la prețul de 50000 de

euro, achitați în lei moldovenești la cursul Băncii Naționale a Moldovei în ziua

achitării.

La momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare nr. 130 din 13

februarie 2018, conform extrasului din Registrul bunurilor imobile, asupra bunului

procurat erau aplicate următoarele grevări/interdicții/sechestre:

- încheierea executorului judecătoresc Alexandru Bîrsan nr. 172-211/15 din 29

octombrie 2015, înregistrată la 09 noiembrie 2015;

- sechestru, încheierea executorului judecătoresc Alexandru Bîrsan nr. 172-70/16

din 26 septembrie 2016, înregistrată la 10 octombrie 2016;

- interdicție, încheierea executorului judecătoresc Talmaci Roman nr. 003-813/16

din 12 mai 2016, înregistrată la 10 octombrie 2016;

- interdicție, încheierea executorului judecătoresc Miron Iacob nr. 010-2000/16

din 17 octombrie 2016, înregistrată la 15 noiembrie 2016;

- interdicție, încheierea executorului judecătoresc Guțu Svetlana nr. 074s-

1039R/16 din 22 martie 2017, înregistrată la 10 aprilie 2017;

- interdicție, încheierea executorului judecătoresc Maxim Romaliischi nr. 175-

3137/17 din 20 iulie 2017, înregistrată la 04 august 2017;

- interdicție, încheierea executorului judecătoresc Balan Cornelia nr. 175s-

1574/17 din 15 septembrie 2017, înregistrată la 15 septembrie 2017;

- interdicție, încheierea executorului judecătoresc Talmaci Roman nr.

01/003/131-1220/2017 din 05 octombrie 2017, înregistrată la 11 octombrie

2017;

- interdicție, încheierea executorului judecătoresc Bănărescu Anatolie nr. 056-

920/2017 din 21 decembrie 2017, înregistrată la 04 ianuarie 2018.

Potrivit pct. 6 alin. 4 din contractul de vânzare-cumpărare nr. 130 din 13

februarie 2018, executorii judecătorești, după prezentarea dovezii de achitare a

prețului și a calculului datoriei, urmau să ridice sechestrul, interdicțiile aplicate pe

bunul imobil.

Astfel, potrivit calculului datoriilor la situația din 14 februarie 2018, după

îndreptarea sumei încasate din vânzarea bunului imobil ipotecat spre stingerea

creditului debitorului SRL „Lemos Carne”, datoria totală a ultimei față de Bancă

constituie suma de 250784,73 de dolari SUA.

În consecință, consideră reclamantul și intervenientul că, în cazul dat se atestă că

valoarea bunului ipotecat nu a acoperit integral datoria debitorului SRL „Lemos

Carne” formată conform contractului de credit nr. 2/13 din ianuarie 2013, precum și

cheltuielile de urmărire și executare, ceea ce denotă lipsa unei diferențe pozitive dintre

prețul bunului ipotecat și valoarea creanței Băncii, care eventual ar fi trebuit achitată

executorilor judecătorești care au aplicat sechestru/interdicții asupra apartamentului

sus-menționat.

Reclamantul împreună cu creditorul ipotecar BC „Moldinconbank” SA, la 14

februarie 2018, s-au adresat către toți executorii judecătorești cu cereri, prin care au

solicitat ridicarea sechestrelor/interdicțiilor de pe bunul imobil procurat, anexând toate

documentele justificative, în strictă corespundere cu prevederile art. 127 alin. (1) lit.

h) din Codul de executare. Ca urmare, toți executorii judecătorești, cu excepția

executorului judecătoresc Talmaci Roman și a executorului judecătoresc Bănărescu

Anatolie, au dispus ridicarea interdicțiilor de pe bunul imobil ipotecat.

Prin răspunsul nr. 003-374r, 894r/2018 din 01 martie 2018, executorul

judecătoresc Talmaci Roman a comunicat că se află în incertitudine în privința

cerințelor înaintate și a recomandat să se adreseze în instanța de judecată în vederea

ridicării sechestrelor aplicate, iar prin răspunsul nr. 056-920/2017 din 19 martie 2018,

executorul judecătoresc Bănărescu Anatolie a comunicat că este în imposibilitate de a

ridica interdicția aplicată pe bunul imobil litigios, deoarece aceasta a fost aplicată în

temeiul încheierii de asigurare a acțiunii nr. 2-3097/17 din 23 noiembrie 2017, emisă

de Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana și urmează a fi ridicată de către instanța de

judecată.

Bunul imobil ipotecat a fost procurat în urma vânzării silite a acestuia de către

creditorul ipotecar BC „Moldinconbank” SA și din momentul încheierii contractului

de vânzare-cumpărare nr. 1303 din 13 februarie 2018, Leca Ștefan a devenit

proprietarul de drept al imobilului respectiv, iar sechestrele aplicate asupra acestuia îi

limitează dreptul său la proprietate, care de altfel este garantat prin art. 46 din

Constituția Republicii Moldova și art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția

Europeană a Drepturilor Omului, deoarece în prezent este în imposibilitate să-și

înregistreze dreptul de proprietate în Registrul bunurilor imobile.

Astfel, au solicitat anularea sechestrelor/interdicțiilor aplicate pe apartamentul nr.

XX, amplasat în XXX, cu suprafața totală de 93,50 m.p., număr cadastral XXX, de

către executorul judecătoresc Talmaci Roman în baza încheierii nr. 003-813/16 din 12

mai 2016 și executorul judecătoresc Bănărescu Anatolie în baza încheierii nr. 056-

920/2017 din 21 decembrie 2017.

Ulterior, în cadrul examinării cauzei, reclamantul Leca Ștefan a înaintat o cerere

de majorare a pretențiilor din acțiune, solicitând anularea sechestrelor/interdicțiilor

aplicate pe apartamentul nr. XX, amplasat în XXX, cu suprafața totală de 93,50 m.p.,

numărul cadastral XXX de către executorul judecătoresc Talmaci Roman în baza

încheierii nr. 003-813/16 din 12 mai 2016, executorul judecătoresc Bănărescu

Anatolie în baza încheierii nr. 056-920/2017 din 21 decembrie 2017 și executorul

judecătoresc Gîlca Iurie în baza încheierii nr. 087-230/2018 din 18 iunie 2018 (f. d.

38-39).

Prin hotărârea din 14 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

cererea de chemare în judecată înaintată de Leca Ștefan și intervenientul principal BC

„Moldindconbank” SA, a fost admisă și s-au anulat interdicțiile aplicate pe

apartamentul nr. XX amplasat în XXX, cu suprafața de 93,50 m.p., număr cadastral

XXX, de către executorul judecătoresc Talmaci Roman în baza încheierilor nr. 003-

813/16 din 12 mai 2016, nr. 01/003/131-1220/2017 din 05 octombrie 2017 și de către

executorul judecătoresc Gîlca Iurie, în baza încheierii nr. 087-230/2018 din 18 iunie

2018 (f. d. 119).

La 15 februarie 2019, avocatul Balmuș Ștefan, în interesele lui Țiple Ilie, a

declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 14 februarie

2019, solicitând casarea hotărârii primei instanțe cu remiterea cauzei spre rejudecare

în prima instanță, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 17 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, apelul declarat a

fost respins și s-a menținut hotărârea primei instanțe.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că, raportând prevederile

normelor legale enunțate la circumstanțele prezentei spețe, Colegiul civil conchide că

pretențiile înaintate de Leca Ștefan și de intervenientul principal BC

„Moldindconbank” SA, sunt fondate, în contextul în care instanța constată întrunirea

temeiurilor legale pentru anularea interdicțiilor aplicate asupra apartamentului nr. XX

situat în XXX. Or, din dispozițiile normelor aplicabile litigiului, Colegiul deduce că

comercializarea bunului gajat/ipotecat are drept efect stingerea sechestrelor și

interdicțiilor asupra bunului, iar măsurile de asigurare a acțiunii instituite de instanțele

de judecată asupra bunului respectiv sunt anulate prin hotărârea instanței de judecată,

măsură necesară în vederea preîntâmpinării unor situații în care interdicțiile și

sechestrele instituite de instanțele de judecată ar fi stinse abuziv.

Totodată, instanța de apel a apreciat ca fiind nefondate argumentele apelantului

referitoare la inaplicabilitatea în speță a prevederilor art. 164 alin. (1) Codul de

executare, pe motiv că, la 12 mai 2016 (data intentării procedurii de executare nr.

003-813/2016), Ștefan Leca încă nu deținea dreptul de proprietate asupra bunului

imobil cu numărul cadastral XXX, deoarece, deși, Leca Ștefan a cumpărat bunul

imobil nominalizat la 13 februarie 2018, în speță sunt aplicabile normele indicate mai

sus, inclusiv art. 127 alin. (1) lit. h) Cod de executare, de care nu a ținut cont

apelantul, potrivit căruia sechestrul se ridică de pe bunuri în cazul vânzării de către

creditorul gajist a bunului gajat, cu condiția prezentării executorului judecătoresc a

documentelor confirmative privind achitarea integrală a prețului de vânzare și calculul

creanței, și cu condiția virării la contul executorului judecătoresc a diferenței dintre

prețul de vânzare și valoarea creanței sale, condiții respectate în prezenta speță.

La 20.12.2019, Ilie Țiple, reprezentat de avocatul Ștefan Balmuș, a declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel.

În motivarea recursului a indicat că decizia instanței de apel o consideră

neîntemeiată, prin pronunțarea acesteia i-a fost lezat dreptul la un proces echitabil, or,

cauza a fost examinată în lipsa reprezentantului său, în așa fel, fiind limitat în

posibilitatea de a prezenta probe etc. și la susținerile verbale/orale, fapt care vine în

contradicție cu art. 130, 385 alin. (1) lit. d) și 388 alin. (1) lit. b) și d) CPC.

Astfel, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu

remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

La 29.01.2020, BC „Moldindconbank” SA a depus referință la cererea de recurs

ca recursul să fie respins ca nefondat.

La 13.02.2020, Ștefan Leca a depus referință la cererea de recurs, prin care a

solicitat ca recursul declarat să fie considerat inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 17

octombrie 2019 și comunicată participanților la proces la 03 decembrie 2019 (f. d.

216, vol. 1), iar recursul a fost declarat la 20 decembrie 2019. Astfel, se constată că

recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei

din 17 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în termen.

Examinând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Ilie

Țiple, reprezentat de avocatul Ștefan Balmuș, neîntemeiat și care urmează a fi declarat

inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură

civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de

procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din

prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Ilie Țiple, reprezentat de avocatul Ștefan

Balmuș, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin

prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod

exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii

ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe

care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o

hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a

textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând

determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a

criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în

cererea de recurs depusă de către Ilie Țiple, reprezentat de avocatul Ștefan Balmuș.

Astfel, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării

recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Ilie Țiple, reprezentat de

avocatul Ștefan Balmuș.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru