2ra-107/20 — cu privire la constatarea nulitatii contractului si incasarea cheltuielilor de judecata

2ra-107/20 — cu privire la constatarea nulitatii contractului si incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.2ra-107/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central, judecător: R. Țurcan

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători: A. Danilov, M. Anton, I. Secrieru

ÎNCHEIERE

19 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de

Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Svetlana

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Alexandru Bîrsa și a recursului

declarat de Alexandru Stoica, Olga Stoica, Mariana Bordeniuc și Igor Stoica,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Sorin Stati către Alexandru

Stoica, Olga Stoica, Mariana Bordeniuc, Alexandru Bîrsa și Igor Stoica, intervenienți

principali din partea reclamantului BC „Moldinconbank” SA, BC „Moldova

Agroindbank” SA, intervenient accesoriu notarul public Ludmila Gîscă, cu privire la

constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare și încasarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 24 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Alexandru Bîrsa și cererile alăturate la apel ale lui

Alexandru Stoica, Olgăi Stoica, Marianei Bordeniuc și Igor Stoica, și menținută

hotărârea din 18 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, prin care

acțiunea a fost admisă,

c o n s t a t ă:

La 10 august 2017, Sorin Stati a depus cerere de chemare în judecată către

Alexandru Stoica, Olga Stoica, Mariana Bordeniuc, Alexandru Bîrsa și Igor Stoica,

intervenient principal de partea reclamantului BC „Moldinconbank” SA și BC

„Moldova Agroindbank” SA, intervenient accesoriu notarul public Gîscă Liudmila, cu

privire la constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare a bunului imobil nr.

3767 din 16.05.2016 și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat, că în perioada anului 2015, pârâtul Igor Stoica era

în căutare activă de surse financiare pentru a le investi în societățile comerciale ale

căror fondator și administrator este împreună cu rudele sale.

Fiind în relații bune cu reclamantul, cunoscându-l de mai mulți ani, fiind colegi la

serviciul anterior, reclamantul a decis să-1 ajute financiar, împrumutându-i sumele de

bani necesare.

Astfel, au fost transmise mijloace bănești în baza contractelor de împrumut, și

anume la 28.10.2015, între Sorin Stati și Igor Stoica, a fost încheiat contractul de

împrumut nr. 1 privind acordarea cu titlu de împrumut a sumei 24 624,00 de Euro.

La 17.02.2015, între Maevscaia Alla și Igor Stoica, a fost încheiat contractul de

împrumut nr. 1, privind acordarea cu titlu de împrumut a sumei de 1 240 000,00 de lei.

La 30.05.2016, între Maevscaia Alla și Sorin Stati, a fost încheiat contractul de

cesiune a creanței, rezultate din Contractul nr. 1 din 17.02.2015, astfel noul creditor

fiind Sorin Stati.

La 17.02.2015, între Friptu Rodica și Igor Stoica, a fost încheiat un contract de

împrumut nr. 2 privind acordarea cu titlu de împrumut a sumei de 49 600,00 de Euro.

Ulterior, la 30.05.2016, între Friptu Rodica și Sorin Stati, a fost încheiat un

contract de cesiune a creanței, rezultate din Contractul nr. 2 din 17.02.2015, noul

creditor devenind reclamantul Sorin Stati.

În scopul garantării executării obligațiilor contractuale asumate de către Igor

Stoica, a fost încheiat contract de fidejusiune între Sorin Stati pe de o parte și SRL

„Finansoft”, SRL „Badox Plus”, Bordeniuc Serghei și Bordeniuc Mariana, care au

garantat că executarea obligațiilor asumate de Igor Stoica o să aibă loc până la data de

28.02.2016.

Pârâtul Igor Stoica, nu a restituit în termenul indicat mijloacele bănești primite de

către dânsul, în baza contractelor de împrumut nominalizate anterior în cererea de

chemare în judecată, nici fidejusorii acestuia nu au dorit executarea obligațiilor

asumate în baza contractului de fidejusiune, obligații care rezultă din contractele de

împrumut.

Întru respectarea procedurii prealabile, de către creditorii lui Igor Stoica, au fost

remise în adresa lui Igor Stoica și Mariana Bordeniuc, somații la 27.11.2015 și somații

repetate la 05.07.2016 privind executarea obligațiilor asumate, însă nici Igor Stoica și

nici fidejusorul Mariana Bordeniuc și nici alții, nu au dat un oricare răspuns la

somațiile adresate și recepționate și nici nu au purces la executarea obligațiilor

asumate. Aceștia însă, au decis de a se eschiva de la executarea obligațiilor și a

purcede la înstrăinarea fictivă a activelor patrimoniale ale debitorilor Igor Stoica și

Mariana Bordeniuc și ale lui Alexandru Stoica și Olga Stoica, și anume la 16 mai

2016, a apartamentului nr. XX, situat pe adresa XXX, număr cadastral XXX, cu

suprafața de 57,1 m.p.

Ulterior, Judecătoria Botanica, mun. Chișinău, examinând cererea de chemare în

judecată a emis încheierea de confirmare a tranzacției de împăcare privind încasarea

datoriei de la Igor Stoica și fidejusorii acestuia inclusiv și Mariana Bordeniuc,

încheiere care a devenit definitivă și executorie.

Ținând cont de neexecutarea benevolă a actului judecătoresc, în baza acestui act,

la cererea sa, instanța de judecată a eliberat titluri executorii, care au fost depuse spre

executare în adresa executorului judecătoresc Iacob Miron.

În cadrul procedurii de executare, luând cunoștință cu materialele procedurii de

executare a aflat că pârâții Igor Stoica, Mariana Bordeniuc, Alexandru Stoica și Olga

Stoica în calitate de vânzători pe de o parte și Alexandru Bîrsa, în calitate de

cumpărător pe de altă parte, au încheiat contractul de vânzare-cumpărare a imobilului

nr. 3767 din 16.05.2016, în privința apartamentului nr. XX, situat pe adresa XXX,

număr cadastral XXX, cu suprafața de 57,1 m.p, care aparținea acestora cu drept de

proprietate.

În opinia reclamantului, este stranie situația că acest contract a fost semnat după

primirea somației de executarea a contractelor de împrumut și de restituire a datoriei,

ce denotă un caracter fictiv al acestui act.

Pârâții primind somațiile privind executarea obligațiilor din partea creditorilor, au

semnat actul juridic de înstrăinare doar cu un singur scop, și anume de a îngreuna

stabilirea adevărului, de a transfera fictiv dreptul de proprietate la o terță persoană,

care este un apropiat de familie al acestora, neavând intenția de a crea raporturi

juridice, sau actul juridic nominalizat este fictiv, și contrar legii, ceea ce reiese chiar

din conținutul acestuia și din raporturile care au urmat.

Igor Stoica și Mariana Bordeniuc, ca debitori ai procedurii de executare în folosul

creditorului Sorin Stati, nu dispun de alte bunuri care pot fi urmărite, iar unicul bun

care ar putea fi urmărit și executat de către executorul judecătoresc, este cota-parte a

pârâților Igor și Mariana Bordeniuc din apartamentul sus-indicat.

La 26 iulie 2018, reclamantul Sorin Stati a depus o cerere de concretizare a

cerințelor, potrivit căreia a solicitat încasarea solidară din contul pârâților în beneficiul

său a cheltuielilor de judecată formate din taxa de stat și cheltuielile de asistență

juridică suportate.

La 14 august 2018, reclamantul a mai depus o cerere de concretizare a cerințelor,

potrivit căreia a solicitat încasarea solidară din contul în beneficiul său a cheltuielile de

asistență juridică în mărime de 6000,00 de lei, a cheltuielilor pentru achitarea taxei de

stat în mărime de 9354,00 de lei, a cheltuielilor pentru serviciile poștale în mărime de

20,30 de lei, a cheltuielilor pentru asigurarea acțiunii în mărime de 4 838,70 de lei, a

cheltuielilor pentru citarea pârâților în mărime de 308,00 de lei, iar în total suma de 20

521,00 de lei MD.

Prin hotărârea din 18 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

menținută prin decizia din 24 septembrie 2019 a Curții de apel Chișinău, cererea de

chemare în judecată a fost admisă.

În justificarea soluției de menținere a hotărârii primei instanțe, instanța de apel a

indicat că, fiind învestită cu judecarea pricinii în fond, prima instanță a concluzionat

asupra temeiniciei acțiunii depuse de către Stati Sorin, soluție care, Colegiul judiciar o

apreciază ca fiind corectă și legală or, în speță, obiectul litigiului constituie legalitatea

contractului de vânzare-cumpărare a bunului imobil nr. 3767 din 16.05.2016.

Conform art. 221 Codul civil, (1) Actul juridic încheiat fără intenția de a produce

efecte juridice (actul juridic fictiv) este nul.

(2) Actul juridic încheiat cu intenția de a ascunde un alt act juridic (actul juridic

simulat) este nul. Referitor la actul juridic avut în vedere de părți se aplică regulile

respective.

Astfel, actul juridic încheiat fără intenția de a produce efecte juridice (actul

juridic fictiv) este lovit de nulitate absolută, deoarece în cazul acestui act lipsește unul

din elementele definitorii ale actului juridic consfințit în art. 195 Cod civil, - intenția

de a da naștere, modifica, sau stinge drepturi și obligații civile. Manifestarea de voință

în cazul actului juridic fictiv este falsă și are ca scop inducerea în eroare a altor

persoane, creând aparența existenței actului juridic în realitate.

Respectiv, motivele actelor juridice fictive și simulate pot fi diferite, cum ar fi

ocolirea unor dispoziții legale imperative, fraudarea fiscului sau a creditorilor,

ascunderea față de public a anumitor operații juridice etc.

Astfel, în speță, instanța de fond corect și legal a admis pretenția cu privire la

constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare nr. 3767 din 16 mai 2016 a

imobilului situat în XXX, încheiat între Stoica Alexandru, Stoica Olga, Stoica Igor,

Bordeniuc Mariana și Bîrsa Alexandru.

La 05.11.2019, Alexandru Bîrsa a declarat recurs împotriva deciziei instanței de

apel.

În motivarea recursului a indicat că decizia instanței de apel o consideră

neîntemeiată și ilegală, emisă cu încălcarea legislației, iar cauza a fost examinată

superficial, părtinitor, cu aplicarea eronată și greșită a normelor de drept material, a

fost aplicată o lege care nu trebuia să fie aplicată, totodată cauza a fost examinată cu

participarea unui judecător care nu a avut dreptul să participe la examinarea cauzei.

Astfel, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii ca

neîntemeiată.

La 25.11.2019, Alexandru Bîrsa a depus recurs suplimentar, invocând aceleiași

cerințe ca și în recursul inițial.

La 11.12.2019, Alexandru Stoica, Olga Stoica, Mariana Bordeniuc și Igor Stoica

au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel.

În motivarea recursului au indicat că soluția instanței de apel, cât și a primei

instanțe este nejustificată și absolut neîntemeiată, în așa fel, neîntemeiat fiind respinse

circumstanțele cauzei probate prin înscrisuri.

Astfel, au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii ca

neîntemeiată.

La 20.12.2019, BC „Moldinconbank” SA a depus referință la cererea de recurs a

lui Alexandru Bîrsa, prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea soluției

instanțelor de judecată ierarhic inferioare.

La 09.01.2020, Sorin Stati a depus referință la cererile de recurs, prin care a

solicitat ca recursule declarate să fie considerate inadmisibile.

La 10.01.2020, BC „Moldinconbank” SA a depus referință la cererea de recurs a

lui Alexandru Stoica, Olga Stoica, Mariana Bordeniuc și Igor Stoica, prin care a

solicitat ca recursul în cauză să fie considerat inadmisibil.

La 13.01.2020, Alexandru Stoica, Olga Stoica, Mariana Bordeniuc și Igor Stoica,

au depus cerere de recurs suplimentar, prin care a indicat că instanța de fond și instanța

de apel nu au demonstrat rea-credința la încheierea contractului de vânzare-cumpărare

a apartamentului.

La 27.01.2020, Sorin Stati a depus referință suplimentară la cererea de recurs

suplimentară, prin care a solicitat ca recursule declarate să fie considerate inadmisibile.

La 10.02.2020, Sorin Stati a mai depus referință suplimentară la cererile de

recurs suplimentare, prin care a solicitat ca recursule declarate să fie considerate

inadmisibile.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 24

septembrie 2019 și comunicată participanților la proces la 24 octombrie 2019 (f. d. 34,

vol. 1V), iar recursurile au fost declarate la 25 noiembrie 2019 și 11 decembrie 2019.

Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au declarat

recursurile împotriva deciziei din 24 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în

termen.

Examinând temeiurile invocate în cererile de recurs în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile declarate de către

Alexandru Bîrsa și de Alexandru Stoica, Olga Stoica, Mariana Bordeniuc și Igor

Stoica, neîntemeiate și care urmează a fi declarate inadmisibile, din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură

civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de

procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din

prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Alexandru Bîrsa, Alexandru Stoica, Olga

Stoica, Mariana Bordeniuc și Igor Stoica, nu pot duce la admisibilitatea recursurilor,

ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în

condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei,

în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursurilor, fiind lipsite de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe

care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o

hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a

textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând

determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a

criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursurilor nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursurilor ca fiind

admisibile.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în

cererile de recurs depuse de către Alexandru Bîrsa și de Alexandru Stoica, Olga

Stoica, Mariana Bordeniuc și Igor Stoica.

Astfel, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării

recursurilor ca fiind admisibile.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de către Alexandru Bîrsa și de

Alexandru Stoica, Olga Stoica, Mariana Bordeniuc și Igor Stoica.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru