2ra-399/22 — constatarea incalcarii dreptului la executarea in termen rezonabil a hotărârii judecatoresti și repararea prejudiciului moral

2ra-399/22 — constatarea incalcarii dreptului la executarea in termen rezonabil a hotărârii judecatoresti și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-399/22

(2-20138340-01-2ra-05042022)

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. T. Prutean)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Pahopol, O. Cojocaru, R. Pulbere)

ÎNCHEIERE

27 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de recurentul Anatolie Focșa și

reprezentantul recurentului Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Constantin

Cachița,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Anatolie Focșa

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Consiliul

orașului Căușeni cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 07 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care au

fost respinse cererile de apel depuse de Anatolie Focșa și Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, a fost menținută hotărârea primei instanțe din 16 iulie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La data de 04 noiembrie 2020, Anatolie Focșa a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției al RM, intervenient accesoriu Consiliul or.

Căușeni cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil

a hotărârii judecătorești și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, la 01 decembrie 2011 prin

hotărârea Judecătoriei Căușeni, nr. 2-1058/2011 pe cauza Anatolie Focșa împotriva

Consiliului or. Căușeni s-a dispus obligarea Consiliului or. Căușeni, prin intermediul

Comisiei de licitație funciară să petreacă licitația funciară preconizată pentru 20 iunie

2011 orele 14.00, conform comunicatului publicat în Monitorul Oficial din 03 iunie

2011 cu participanții înregistrați la data respectivă pentru procurarea terenului cu

suprafața de 0,0125 ha din or. XXXXX, șos. XXXXX, cu prețul inițial de expunere la

vânzare în mărime de 16 147 lei și cu încasarea din contul bugetului orășenesc prin

intermediul Primăriei or. Căușeni în beneficiul reclamantului a sumei de 1000 lei cu

titlu de prejudiciu moral, hotărâre devenită definitivă la 21 decembrie 2011.

A indicat reclamantul că, hotărârea a fost remisă Consiliului or. Căușeni, în lipsa

unei executări benevole, iar la 17 aprilie 2012 s-a adresat executorului judecătoresc

Iulia Bălan (Danu) pentru intentarea procedurii de executare silită, iar conform

1

încheierii privind intentarea procedurii de executare silită din 20 aprilie 2012, s-a

dispus primirea spre executare a documentului executoriu și s-a oferit un termen de 15

zile pentru executare benevolă, dar fără rezultat, debitorul nu a reacționat la solicitarea

executorului judecătoresc.

A susținut reclamantul că, prin decizia Consiliului or. Căușeni nr. 6/19 din 29

iunie 2018 s-a decis să se ia act de cererea de executare depusă de Anatolie Focșa, fără

întreprinderea acțiunilor concrete pe marginea solicitării.

La 04 iunie 2018, s-a adresat executorului judecătoresc, Vladimir Bezede, pentru

executarea forțată a documentului executoriu, prin încheierea din 02 iulie 2018, s-a

dispus intentarea procedurii de executare iar prin încheierea din 01 august 2018, s-a

dispus continuarea procedurii de executare.

La 10 septembrie 2018, nr. 009-2646/18, Consiliul or. Căușeni a fost somat în

privința obligativității executării documentului executoriu.

A menționat reclamantul că, la data depunerii acțiunii în instanța de judecată,

autoritatea publică nu s-a conformat titlului executoriu, iar în acest sens, a considerat

reclamantul că, titlul a rămas neexecutat timp de aproximativ 9 ani de zile, calculați

din 21 decembrie 2011, data când hotărârea a devenit irevocabilă.

A afirmat reclamantul că, neexecutarea hotărârii este incompatibilă cu

Convenția pentru drepturile omului, fiind încălcat obligativitatea prevederilor art. 6§1

al acesteia, astfel, se denotă un comportament de rea-credință din partea autorităților

vizate, iar în acest sens, a comunicat reclamantul că, potrivit CEDO „statul are obligația

pozitivă să organizeze un sistem de executare al hotărârilor judecătorești care să fie

efectiv atât în drept, cât și în practică, cît și să asigure executarea acestora fără întârzieri

necuvenite”.

A mai susținut reclamantul că, autoritățile statului nu au întreprins măsuri

rezonabile în vederea executării hotărârii judecătorești pronunțate din care motive,

angajează responsabilitatea statului pentru neexecutarea apărută pe marginea speței,

din care condiții, în opinia acestuia sunt identificabile condiții de lăsare fără conținut a

dreptului de acces la un tribunal, ori, caracterul rezonabil al termenului de executare

trebuie să fie apreciat ținând cont de complexitatea procedurii de executare, de

comportamentul creditorului și al autorităților competente, iar statul este obligat să

garanteze oricărei persoane dreptul la executare.

Prin hotărârea din 16 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea

a fost admisă parțial.

S-a constatat încălcarea dreptului lui Anatolie Focșa la executarea în termen

rezonabil a hotărârii din 01 decembrie 2011 a Judecătoriei Căușeni; s-a încasat din

contul statului Republicii Moldova, prin intermediul Ministerului Justiției al RM, în

beneficiul lui Anatolie Focșa suma în mărime de 2500 lei, cu titlu de satisfacție

echitabilă în contul reparării prejudiciului moral.

În rest, acțiunea a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 07 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse

cererile de apel depuse de către Anatolie Focșa și Ministerul Justiției al RM, a fost

menținută hotărârea primei instanțe din 16 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru.

În motivarea deciziei emise, instanța de apel a conchis că, soluția dată de prima

instanță, este una legală și corectă, constituind rezultatul examinării în ansamblu a

2

tuturor probelor anexate prezentei cauze.

Din materialele cauzei rezultă că, la 04 noiembrie 2020, Anatolie Focșa a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al RM, intervenient

accesoriu Consiliul or. Căușeni cu privire la constatarea încălcării dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și repararea prejudiciului

moral.

Respectiv, din înscrisurile anexate la materialele cauzei, instanța de apel a

constatat că, în baza documentului executoriu nr. 2- 1058/2011 din 01 decembrie 2011,

s-a dispus: a obliga Consiliul or. Căușeni, prin intermediul Comisiei de licitație

funciară, să petreacă licitația funciară preconizată pentru 20 iunie 2011, orele 14.00

conform comunicatului informativ publicat în Monitorul Oficial al RM din 03 iunie

2011, cu participanții înregistrați la data respectivă pentru procurarea terenului cu

suprafața de 0,0125 ha din or. XXXXX, șos. XXXXX, cu prețul inițial de expunere la

vânzare de 16 147 lei și cu încasarea din contul bugetului orășenesc prin intermediul

Primăriei or. Căușeni, în beneficiul reclamantului a sumei de 1000 lei cu titlu de

prejudiciu moral (f.d. 9).

Prin încheierea executorului judecătoresc Iulia Balan nr. 168-3/24-2012 din 20

aprilie 2012 s-a intentat procedura de executare cu privire la executarea documentului

executoriu nr. 2-1058 din 01 decembrie 2011, emis de Judecătoria Căușeni (f.d. 12).

La 03 martie 2012, Anatolie Focșa s-a adresat cu o cerere către Consiliul or.

Căușeni, prin care a solicitat executarea titlului executoriu (f.d. 10).

La 26 ianuarie 2017, 22 iulie 2017 și 02 mai 2018, Anatolie Focșa s-a adresat

repetat cu o cerere către Consiliul or. Căușeni, prin care a solicitat executarea hotărârii

din 01 decembrie 2011 a Judecătoriei Căușeni (f.d. 13-15).

Prin încheierea nr. 009-2646/18 din 02 iulie 2018 a executorului judecătoresc

Vladimir Bezede s-a dispus intentarea procedurii de executare în temeiul documentului

executoriu nr. 2-1058/2011 din 01 decembrie 2011, emis de Judecătoria Căușeni, cu

dispunerea continuării procedurii de executare (f.d. 16, 17).

Prin somația din 10 septembrie 2018 cu nr. 009-2646/18, a solicitat primarului

și Consiliului or. Căușeni executarea documentului executoriu (f.d.18).

Prin decizia Consiliului or. Căușeni, nr. 6/19 din 29 iunie 2018 cu privire la

cererea de executare depusă de Anatolie Focșa, s-a dispus: „se ia act de cererea de

executare depusă de Anatolie Focșa” (f.d. 19).

De asemenea, din materialele cauzei s-a constatat că, prin raportul motivat

nr.009-2228 r/21 din 12 februarie 2021 al executorului judecătoresc Vladimir Bezede

se evidențiază că întreprind toate măsurile necesare în vederea executării hotărârii în

conformitate cu legislația în vigoare, respectând termenii rezonabili, în comparație cu

complexitatea procedurii de executare și a comportamentului părților în vederea

executării acestuia și a constatat că creditorul nu s-a prezentat la executorul

judecătoresc în vederea stabilirii de comun acord a acțiunilor ce pot fi întreprinse de

fiecare dintre părți pentru executarea reală (f.d.104 - 106).

Așadar, instanța de apel a conchis că, prima instanță corect a stabilit

circumstanțele cauzei și a dispus admiterea parțială a cerințelor formulate în cererea de

chemare în judecată, inclusiv și determinarea cuantumului prejudiciului moral încasat

în beneficiul reclamantului, în sumă de 2500 lei.

La judecarea cauzei în primă instanță, s-a constatat cu certitudine că, hotărârea

3

din 01 decembrie 2011 a Judecătoriei Căușeni, după rămînerea în vigoare la data de 21

decembrie 2011, după perioada de aproximativ 9 ani a fost executată numai parțial, în

partea încasării în beneficiul lui Anatolie Focșa a prejudiciului moral în sumă de 1000

lei, nefiind executată obligația debitorului – Consiliul or. Căușeni, de a petrece licitația

funciară în privința terenului cu S=0,0125 ha din or. XXXXX, șos. XXXXX cu prețul

inițial de expunere la vînzare de 16 147 lei.

Faptul neexecutării hotărârii judecătorești nu este negat de participanții la proces

și se confirmă prin copia procedurii de executare prezentată în ședințele de judecată și

raportul executorului judecătoresc, Vladimir Bezede din 12 februarie 2021 (f.d.107- 4-

106).

Avînd în vedere aceste constatări, instanța de apel a considerat drept corectă

concluzia primei instanțe privind încălcarea termenului rezonabil de executare a

documentului executoriu și nedepunerea diligenței necesare de către autoritatea

responsabilă pentru executarea hotărârii judecătorești.

Din considerentele menționate, Colegiul conchide că, instanța de apel corect a

ajuns la concluzia de a respinge cererile de apel depuse de către Anatolie Focșa și

Ministerul Justiției al RM și de a menține hotărârea primei instanțe din 16 iulie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 17 martie 2022, recurentul Anatolie Focșa, a depus cerere de recurs împotriva

deciziei instanței de apel din 07 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel din 07 decembrie

2021 a Curții de Apel Chișinău și casarea parțială a hotărârii primei instanțe din 16 iulie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei noi decizii cu privire la

admiterea integrală a acțiunii.

La 30 martie 2022, reprezentantul recurentului Ministerul Justiției al RM,

Constantin Cachița, a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel din 07

decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel din 07 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și casarea

parțială a hotărârii primei instanțe din 16 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru în partea admiterii acțiunii, cu emiterea unei noi decizii cu privire la respingerea

integrală a acțiunii, ca fiind neîntemeiată.

În motivarea recursurilor depuse, recurentul Anatolie Focșa și reprezentantul

recurentului Ministerul Justiției al RM, Constantin Cachița, în contradictoriu, au

exprimat dezacordul cu decizia recurată, calificând-o ca fiind neîntemeiată și pasibilă

de casare în temeiul prevederilor art. 432 alin. (1), (2) lit. a) și (4) din Codul de

procedură civilă.

Totodată, recurentul Anatolie Focșa și reprezentantul recurentului Ministerul

Justiției al RM, Constantin Cachița, au opinat că, atât prima instanță cât și instanța de

apel au aplicat eronat normele de drept material, nu au constatat și elucidat pe deplin

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, au apreciat arbitrar probele

prezentate de către participanții la proces, iar concluziile instanțelor vizate sunt în

contradicție cu circumstanțele cauzei.

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 06 aprilie 2022,

instanța de recurs a comunicat participanților la proces recursurile depuse, informând

despre necesitatea depunerii referinței (f.d. 56, V. II).

4

Prin referința depusă la 13 aprilie 2022, recurentul Anatolie Focșa a solicitat de a

considera recursul declarat de către reprezentantul recurentului Ministerul Justiției al

RM, Constantin Cachița, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 07 decembrie 2021, iar cererile de

recurs au fost depuse la 17 martie 2022 și la 30 martie 2022.

Materialele cauzei atestă expedierea prin intermediul oficiului poștal a copiei

deciziei integrale participanților la proces la 15 martie 2022, prin intermediul poștei

electronice, conform scrisorii de însoțire (f.d. 39, verso, Vol. II). Din materialele

dosarului, reiese că, reprezentantul recurentului Ministerul Justiției al RM, Constantin

Cachița, a recepționat decizia nominalizată, la 16 martie 2022 (f.d. 48, Vol. II) potrivit

cererii de recurs. Astfel, cererile de recurs declarate sunt în termen.

Examinând temeiurile recursurilor declarate de recurentul Anatolie Focșa și

reprezentantul recurentului Ministerul Justiției al RM, Constantin Cachița, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursurile drept inadmisibile din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, cererile de recurs declarate de recurentul Anatolie

Focșa și reprezentantul recurentului Ministerul Justiției al RM, Constantin Cachița, nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate se referă la dezacordul

părților recurente cu soluția pronunțată de către prima instanță și instanța de apel, însă

nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că, recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

5

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că, procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII, Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din

recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de

o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera ca fiind inadmisibile cererile de recurs declarate de recurentul Anatolie Focșa

și reprezentantul recurentului Ministerul Justiției al RM, Constantin Cachița.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de recurentul Anatolie Focșa și

reprezentantul recurentului Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Constantin

Cachița, împotriva deciziei din 07 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

6