2ra-887/22 — cu privire la aducerea scuzelor oficiale din numele statului și repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la aducerea scuzelor oficiale din numele statului şi repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-887/22 — cu privire la aducerea scuzelor oficiale din numele statului și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra-887/22
2-16149041-01-2ra-20052022
Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – S. Draguța
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – N. Budăi, D. Băbălău, I. Dutca
ÎNCHEIERE
27 iulie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Maria Ghervas
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Valeriu Mitrofan,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Valeriu Mitrofan
împotriva lui Radu Sîli cu privire la obligarea aducerii scuzelor oficiale din numele
statului, în formă scrisă la locul de muncă Centrul de Excelență în Construcții din or.
Chișinău, în Monitorul Oficial, la posturile de televiziune „Moldova 1”, „ProTV
Moldova”, „NTV Moldova”, „Primul Prime TV”, „Publica TV” și repararea
prejudiciului moral,
împotriva deciziei din data de 24 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău prin
care s-a respins apelul declarat de către Valeriu Mitrofan, s-a menținut hotărârea din
data de 24 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
constată:
La 06 februarie 2020 Valeriu Mitrofan a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Ministerului Justiției, Procuraturii Generale, intervenient accesoriu Radu Sîli
cu privire la obligarea aducerii scuzelor oficiale din numele statului, în formă scrisă la
locul de muncă Centrul de Excelență în Construcții din or. Chișinău, în Monitorul
Oficial, la posturile de televiziune „Moldova 1”, „ProTV Moldova”, „NTV Moldova”,
„Primul Prime TV”, „Publica TV” și repararea prejudiciului moral estimat la suma de
50 000 lei.
Ulterior la 23 septembrie 2020 Valeriu Mitrofan a depus cerere de concretizare a
pretențiilor, formulând pretenții doar împotriva Ministerului Justiției și lui Radu Sîli,
menționând că pretenții față de Procuratura Generală nu mai are. (f.d. 42-53, vol.I)
Prin încheierea din data de 23 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru s-a admis cererea lui Valeriu Mitrofan privind renunțul la pretențiile formulate
împotriva Procuraturii Generale cu încetarea în această parte a procesului civil. (f.d.
55-56, vol.I)
Prin cererea de concretizare a pretențiilor Valeriu Mitrofan a majorat cuantumul
pagubei morale, solicitând încasarea de la Radu Sîli în beneficiul său a sumei de 500
000 lei, obligarea lui Radu Sîli de a-i aduce scuze oficiale în numele statului, în formă
1
scrisă, la locul de muncă al reclamantului Centrul de Excelență în Construcții din or.
Chișinău, în Monitorul Oficial, la posturile de televiziune „Moldova 1”, „ProTV
Moldova”, „NTV Moldova”, „Primul Prime TV”, „Publica TV”, pentru supunerea
neîntemeiată la urmărire penală. (f.d. 88, vol.I)
Prin încheierea din 16 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a
scos de pe rol cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu Mitrofan împotriva
Ministerului Justiției cu privire la încasarea sumei de 500 000 lei, cu titlu de prejudiciu
moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și
ale instanțelor judecătorești. (f.d.91-93, vol.I)
La 19 octombrie 2020 Valeriu Mitrofan a depus cerere de concretizare a
pretențiilor, fiind formulate față de Radu Sîli, solicitând obligarea de a-i aduce scuze
oficiale în numele statului, în formă scrisă, la locul de muncă Centrul de Excelență în
Construcții din or. Chișinău, în Monitorul Oficial, la posturile de televiziune „Moldova
1”, „ProTV Moldova”, „NTV Moldova”, „Primul Prime TV”, „Publica TV” și
încasarea sumei de 500 000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin acțiunile ilicite
ale organelor de urmărire penală și ale procuraturii. (f.d.97-109, vol.I)
Tot la 19 octombrie 2020 Valeriu Mitrofan a depus recurs împotriva încheierii din
16 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care s-a scos de pe rol
cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu Mitrofan împotriva Ministerului
Justiției. ( f.d. 113-129, vol.I)
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 19 ianuarie 2021 a respins
recursul declarat de către Valeriu Mitrofan, a menținut încheierea din 16 octombrie
2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. ( f.d.178-185, vol.I)
În motivarea cererii de chemare în judecată formulată față de Radu Sîli, Valeriu
Mitrofan a indicat că în anul 2004 în privința sa au fost intentate 15 cauze penale.
La 24 septembrie 2004 Judecătoria sectorului Centru, mun. Chișinău a eliberat pe
numele său mandat de arest pentru 30 de zile.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 30 septembrie 2009 s-a admis recursul,
s-a casat încheierea și mandatul de arest preventiv eliberat în privința sa pe 30 de zile,
fiind respins demersul procurorului cu privire la arestarea preventivă a reclamantului.
Prin sentința Judecătoriei Grigoriopol din 20 noiembrie 2006 Valeriu Mitrofan a
fost achitat în învinuirea adusă în baza art. 352, alin.(2), lit. a), e) din Codul penal, din
motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, iar în temeiul art.190,
alin.(2), lit. c), d) din Codul penal a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu executarea
pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu dispunerea arestării imediate din sala de
judecată.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 08 februarie 2007 s-a admis cererea de
apel depusă de Valeriu Mitrofan, s-a casat parțial sentința și s-a modificat pedeapsa,
fiind stabilită pedeapsa cu închisoare pe un termen de 8 luni, cu privarea de dreptul de
a ocupa funcții publice pe un termen de 2 ani.
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 28 iunie 2007 s-a casat decizia Curții
de Apel Chișinău din 08 februarie 2007, fiind pronunțată o nouă hotărâre, prin care
Valeriu Mitrofan a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de
art.329 din Codul penal și i s-a stabilit pedeapsă sub formă de amendă în mărime de
150 unități convenționale, fiind eliberat de sub arest imediat în sala de judecată.
Prin Hotărârea din 15 aprilie 2013 Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a
admis cererea lui Valeriu Mitrofan și a constatat că în privința acestuia au fost încălcate
2
art.3, art. 6 paragraf (1) și art.13 din Convenție.
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 05 aprilie 2015 s-a admis recursul
ordinar depus de Valeriu Mitrofan, s-a casat decizia Curții de Apel Chișinău din 30
septembrie 2015, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet
de judecători.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2016 s-a casat sentința
Judecătoriei Grigoropol din 20 noiembrie 2006, cu achitarea lui Valeriu Mitrofan în
comiterea infracțiunii prevăzute de art.190, alin.(2), lit. c), d) din Codul penal,
deoarece fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.
Valeriu Mitrofan a relatat că datorită acțiunilor abuzive ale procurorului Radu Sîli
a fost privat în mod ilegal de posibilitatea de a munci în calitate de profesor pe perioada
20 noiembrie 2006 – 24 aprilie 2018 și anume 11 ani și 5 luni.
Astfel, i-a fost cauzat un prejudiciu enorm, timp de 11 ani și 5 luni fiind lipsit de
dreptul de a exercita profesia obținută la Universitatea de Stat, nu a avut posibilitatea
de a merge la cursurile de recalificare organizate de Ministerul Educației în domeniul
în care a activat, în această perioadă au avut loc mai multe evenimente și modificări în
programele de studii și curiculă. La fel a menționat că a fost privat ilegal de dreptul de
a exercita funcția de profesor, a fost lipsit de dreptul de a obține grade didactice, de a
participa la lecții, seminare, cursuri de perfecționare, iar elevii și studenții, sub influența
ilegalităților comise de directorul Valeriu Pelivan și-au schimbat atitudinea și impresia
față de el, iar stima și respectul, care prin muncă au fost câștigate și acumulate pe
parcursul a 21 de ani de activitate în această instituție, într-o singură zi a fost distrusă,
fiind într-un final izgonit din domeniul educației.
Reclamantul a menționat că procesul dat a avut un impact negativ considerabil,
fiind nevoit să exerseze diferite profesii, pentru a-și întreține familia, funcții ce nu au
nimic cu profesia pe care a exercitat-o la Colegiu. Eliberarea sa din funcția de profesor
a avut un impact distrugător pentru familia sa, din motiv că soția și copilul minor le-au
perceput destul de dureros și cu teama care se exprimă prin lipsa surselor de existență,
fiind astfel influențat negativ comportamentul fiului său, care mereu în diferite discuții
era întrebat de foștii săi elevi, studenți și profesori din Colegiu, de ce s-a întâmplat așa
ceva și ce va face tătăl său.
Valeriu Mitrofan a indicat că durerea sufletească a fost amplificată și prin faptul
că fiul său a fost izolat o perioadă lungă de timp de colegii de liceu și cei de la locul de
trai, purtând în suflet amprenta unui copil de profesor care a fost dat afară de la lucru
din instituția unde fiul își continua studiile, fapt ce a sporit unele afecțiuni de ordin
moral și psihic în procesul de instruire și comunicare cu semenii săi.
La fel a fost provocată o durere enormă sufletească și părinților săi care nu puteau
să înțeleagă cum a fost posibil ca fiul lor, fiind un elev care a absolvit școala din sat cu
mențiune, a ajuns să fie eliberat din instituția în care a activat timp de 21 de ani
consecutiv, de către instanțele de judecată fără a intra în esența litigiului.
Reclamantul a subliniat că acțiunile ilegale ale directorului Valeriu Pelivan și a
instanțelor naționale, odată cu eliberarea sa ilegală din funcție, i-au creat o durere
psihologică și sufletească îndeosebi în cazurile când se întâlnea cu foștii absolvenți ai
Colegiului de Construcție din Chișinău și unii profesori cu care a activat timp de 21
ani, toți îl întrebau de ce s-a întâmplat așa ceva, iar el nu avea argumentele necesare,
din motiv că exista o decizie a instanței de judecată la acel moment, care nu i-a permis
restabilirea în funcție. Curtea Supremă de Justiție i-a respins recursul pe cauza cu
3
privire la anularea ordinului și restabilire în funcție, menționând că, totuși acesta a fost
recunoscut vinovat și nu a fost achitat, iar informația de pe pagina web a instanțelor de
judecată potrivit căreia, reclamantul a fost condamnat în baza art.190 din Codul penal,
se păstrează, situație care i-a cauzat enorme emoții negative și pagube morale
inestimabile.
Prin hotărârea din 24 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a
respins cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu Mitrofan împotriva lui Radu
Sîli cu privire la obligarea aducerii scuzelor oficiale din numele statului, în formă scrisă
la locul de muncă Centrul de Excelență în Construcții din or. Chișinău, în Monitorul
Oficial, la posturile de televiziune „Moldova 1”, „ProTV Moldova”, „NTV Moldova”,
„Primul Prime TV”, „Publica TV” și repararea prejudiciului moral, ca fiind
neîntemeiată. (f.d. 224,240-243, vol.I)
Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen, de către Valeriu
Mitrofan. ( f.d. 227, vol.I)
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 24 februarie 2022 a respins apelul
declarat de către Valeriu Mitrofan, a menținut hotărârea din data de 24 august 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. ( f.d.106,107-116, vol. II)
Instanțele de judecată în temeiul art.3, alin. (2), art. 23, alin.(1) din Legea nr.199
din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, art.3,
alin.(2), art.5, alin. (1), art.6, lit. a), art.12, alin. (1) și (2) din Legea nr.1545-XIII din
25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite
ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești au
concluzionat că cererea de chemare în judecată depusă de către Valeriu Mitrofan este
formulată împotriva pârâtului necorespunzător.
În acest sens instanțele de judecată au reținut că procurorii care au instrumentat
cauza penală nu pot fi răspunzători pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile organelor
de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, or, pârât pe
categoria respectivă de cauze civile, este doar Ministerul Justiției.
La fel, au menționat că cerința privind obligarea procurorului Radu Sîli de a aduce
scuze oficiale este neîntemeiată, deoarece procurorul care a condus sau a exercitat
urmărirea penală ori procurorul ierarhic superior aduce scuze oficiale în numele
statului persoanei care a fost supusă neîntemeiat urmăririi penale. La caz procurorul
Radu Sîli a participat pe cauza penală doar la etapa judecării cauzei penale la Curtea
de Apel Chișinău, probe precum că a condus sau a exercitat urmărirea penală nu au
fost prezentate.
Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Valeriu Mitrofan, prin care a
solicitat repunerea recursului în termen, admiterea recursului, casarea deciziei instanței
de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind dispunerea
încasării din contul statului prin intermediul Ministerului Justiției a prejudiciului moral
în mărime de 500 000 lei, din contul lui Radu Sîli a prejudiciului moral în mărime de
500 000 lei, obligarea lui Radu Sîli să-i aducă scuze oficiale din numele statului, în
formă scrisă la locul de muncă Centrul de Excelență în Construcții din or. Chișinău, în
Monitorul Oficial, la posturile de televiziune „Moldova 1”, „ProTV Moldova”, „NTV
Moldova”, „Primul Prime TV”, „Publica TV”. ( f.d. 119-158, vol.II)
În motivarea recursului Valeriu Mitrofan a reiterat circumstanțele de fapt și de
drept menționate în cererea de chemare în judecată, totodată a indicat că instanța de
apel nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru
4
soluționarea cauzei, a aplicat eronat normele de drept material și procedural.
Valeriu Mitrofan a menționat că instanța de apel nu a supus unei analize
minuțioase și nu a verificat circumstanțele menționate, dar care necesitau a fi
examinate prin prisma cadrului legal aplicabil speței pentru clarificarea tuturor
aspectelor importante, astfel, soluția instanței de apel este pripită.
Recurentul a menționat că Radu Sîli trebuie să-i aducă scuze oficiale, ori datorită
acțiunilor abuzive și ilegale ale acestuia a fost privat ilegal de posibilitatea de a munci,
iar de la Ministerul Justiției să fie încasat prejudiciul moral pentru acțiunile ilegale ale
procurorului Radu Sîli.
În conformitate cu art. 434, alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 24
februarie 2022, expediată participanților la proces, prin intermediul poștei electronice
la 05 aprilie 2022. (f.d.117, vol.II)
Valeriu Mitrofan la 05 iunie 2022, în termen, a depus recurs împotriva deciziei
instanței de apel.
Astfel, dat fiind faptul că s-a constatat că recursul depus de către Valeriu Mitrofan
este în termen, solicitarea acestuia de a-l repune în termen rămâne fără examinare.
Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în
acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Valeriu
Mitrofan, este inadmisibilă pentru motivele ce succed.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că
acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din
Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția
pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de
casare a deciziei recurate.
Totodată, completul de admisibilitate reține că recursurile exercitate conform
Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului,
dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin. (2),
(3) și (4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă
părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se
invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procesual.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
5
În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să
fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să
posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul
declarat de către Valeriu Mitrofan, asemenea aspecte nu se regăsesc.
În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține obiecții
de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel,
primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, Colegiul reține că argumentele invocate de către recurent nu pot
constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa
cum formal invocă Valeriu Mitrofan, și, respectiv, nu constituie temei de casare a
deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul
declarat de către Valeriu Mitrofan, ca fiind inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,
alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Valeriu Mitrofan împotriva
deciziei din data de 24 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Galina Stratulat
Maria Ghervas
6