2r-269/22 — incasarea prejudiciului moral si obligarea sa aduca scuze publice

2r-269/22 — incasarea prejudiciului moral si obligarea sa aduca scuze publice (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2r-269/22

2-19175475-01-2r-23052022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru ( jur. D. Sîrbu )

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( jud. V. Buhnaci, V. Mihaila, Iu. Cotruță)

instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (L. Pruteanu, I. Țurcan, Iu. Cotruță)

DECIZIE

15 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Mitrofan Valeriu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Mitrofan Valeriu

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova și a ofițerului de urmărire penală

Țarălungă Roman cu privire la încasarea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile

ilegale și abuzive ale ofițerului de urmărire penală și obligarea ofițerului de urmărire

penală să aducă scuze oficiale persoanei care a fost supusă neîntemeiat urmăririi

penale,

împotriva încheierii din 12 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a

respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Mitrofan Valeriu, împotriva

deciziei din 02 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

constată:

La 31 octombrie 2019, Mitrofan Valeriu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Țarălungă Roman cu privire la obligarea ofițerului de urmărire penală al

Serviciului Urmărire Penală al Comisariatului de Poliție Centru mun. Chișinău,

Țarălungă Roman care a condus sau a exercitat urmărirea penală în dosarele intentate

în mod abuziv și ilegal împotriva lui Valeriu Mitrofan să aducă scuze oficiale în numele

statului care a fost supus neîntemeiate urmăririi penală, în formă scrisă la locul de

muncă – Centrul de Excelență în Construcții, în Monitorul Oficial, posturile de

televiziune Moldova 1, ProTV Moldova, Prime TV și Publika TV și încasarea

prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei.

Pe parcursul examinării cauzei în fond, la 30 septembrie 2020, Mitrofan Valeriu

a depus cerere de concretizare a cerințelor prin care reclamantul a formulat pretenții

față de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și a ofițerului de urmărire penală

Țarălungă Roman, solicitând încasarea prejudiciului moral în mărime de 500 000 lei

în beneficiul lui Valeriu Mitrofan în mod solidar din contul Ministerului Justiției al

Republicii Moldova și a ofițerului de urmărire penală Țarălungă Roman care a condus

1

sau a exercitat urmărirea penală în dosarele intentate în mod abuziv și ilegal împotriva

lui Mitrofan Valeriu, și obligarea ofițerului de urmărire penală Țarălungă Roman care

a condus sau a exercitat urmărirea penală în dosarele intentate în mod abuziv și ilegal

împotriva lui Mitrofan Valeriu să aducă scuze oficiale în numele statului care a fost

suport neîntemeiat urmăririi penale, în formă scrisă la locul de muncă – Centrul de

Excelență în Construcții, în Monitorul Oficial, posturile de televiziune Moldova 1,

ProTV Moldova, Prime TV și Publika TV.

Prin încheierea din 15 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a

fost admis demersul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, cu privire la

scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată. A fost scoasă de pe rol cererea de

chemare în judecată depusă de Mitrofan Valeriu.

La 22 decembrie 2020, Mitrofan Valeriu, a depus recurs împotriva încheierii din

15 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin decizia din 02 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins recursul

declarat de Mitrofan Valeriu și a fost menținută încheierea din 15 decembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 13 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Mitrofan Valeriu, a

depus cerere de revizuire împotriva încheierii din 02 martie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei contestate a

încheierii din 15 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și remiterea

cauzei spre rejudecare.

Întemeindu-și cererea de revizuire în baza prevederilor art. 449 lit. b), c) și e) Cod

de procedură civilă, a invocat că la 07 septembrie 2020 Judecătoria Chișinău, sediul

Centru, dosarul nr.2-21441/2019, judecător Denis Băbălău a respins demersul

Procuraturii Generale din motiv că în litigiile date sunt diferite părți. Litigul care a fost

în gestiunea judecătorului Denis Băbălău este identic cu cauza care este în gestiunea

judecătorului Dan Sîrbu și Cotruță Iurie, judecător raportor în litigiul în care se

examinează cererea de revizuire.

A susținut că nu există nici o probă ce confirmă faptul că pârâtul Țarălungă

Roman a fost citat legal, fapt ce duce la anularea încheierii emise de instanța de fond

și de către Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curți de apel

Chișinău.

A relatat că Decizia din 02 martie 2021 emisă de Colegiul civil comercial și de

contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău contravine prevederilor art. 23, din

Legea nr.199 din 16.07.2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate

publică, care stabilește (1) demnitarul își exercită mandatul cu bună-credință. (2)În

cazul încălcării acestei prevederi, demnitarul poartă răspundere personală încălcările

comise în exercițiul mandatului atrag răspunderea disciplinară, civilă, contravențională

sau penală în condițiile legii.

A afirmat că reclamantul nu și-a înaintat cererea numai în baza prevederilor Legii

nr.1545 din 25.02.1998, dar și în baza Art. 2; art.3; art.5; art.6,lit.a); art.7; art.8; art.10;

art. 11; art.12 ; art. 13; art. 13 prim; art. 14-19 din Legea nr.1545 din 25.02.1998 privind

modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturii si ale instanțelor.

2

A considerat că concluziile Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ expuse în decizie sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii. Normele

de drept material și normele de drept procedural au fost aplicate eronat. Decizia emisă

de Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ constituie restricție în

realizarea accesului la justiție, astfel îngrădindu-i dreptul de acces liber la justiție.

A reiterat că decizia emisă de Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ prin care s-a respins recursul depus de Valeriu Mitrofan, în lipsa unei

temei legal, ar afecta nu numai drepturile părților la un proces echitabil dar și încrederea

părților în actul justiției, urmând a fi înlăturat viciul respectiv, de către instanța care a

emis hotărârea.

A considerat că Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ nu a supus

unei analize minuțioase și nu a verificat circumstanțele menționate, care, însă,

necesitau a fi examinate, prin prisma cadrului legal aplicabil la caz, întru clarificarea

tuturor aspectelor importante pentru soluționarea cazului dat.

La caz, recurentul/revizuentul consideră relevantă jurisprudența Curții Europene

Drepturilor Omului (cauza Golder împotriva Marii Britanii - 1975, par. 34 invocată în

cadrul aceluiași Raport) în care s-a apreciat că „se poate concepe cu greu că există stat

de drept, acolo unde nu există posibilitatea de a avea acces la instanțele judecătorești.

Consideră că instanța de apel neîntemeiat a respins recursul fără a ține cont de

principiul protecției efective, omițând faptul că instanța de judecată depune eforturi

pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunere: corectă a

cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor

necesare constatării și aprecierii stării de fapt.

La fel, afirmă că la examinarea cauzei, instanța urma să inițieze discuții juridice

cu participanții la proces, pentru a clarifica toate aspectele importante examinării

cauzei, și pentru a asigura respectarea drepturilor reclamantului.

Conform art. 6 pct. 1 al Convenției pentru apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale „orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod

echitabil, public și în termen rezonabil, de către o instanță independentă și imparțială,

instituită de lege, care va hotărî asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu

caracter civil....”

A mai declarat că instanța de fond la emiterea încheierii din 15 decembrie 2020

a comis o eroare din motiv că în toate dosarele la care a făcut trimitere instanța de fond

în încheierea motivată din 15 decembrie 2020, sunt diferiți pârâți.

În consecință, reclamantul contestă acțiunile ilegale ale Ofițerului de Urmărire

Penală Roman Țarălungă în dosarul penal nr.2005010075 acțiuni diferite de acele

dosare care au fost în gestiunea judecătorilor Berdilo Rodica și Georgeta Grozav.

Consideră că nu este posibil și este ilegal, în cazul dat ca Roman Tarălungă să fie

scutit de a achita paguba morală solicitată de reclamant din motiv că alt ofițer de

urmărire penală în alt dosar penal a fost impus să achite paguba morală.

Prin încheierea din 21 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă ca

fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Mitrofan Valeriu.

La 29 aprilie 2022, prin intermediul poștei electronice, Mitrofan Valeriu, a

declarat recurs împotriva încheierii din 21 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

3

solicitând casarea încheierii contestate și emiterea unei noi decizii de admitere a

recursului.

În susținerea recursului recurentul a indicat că încheierea contestată este ilegală,

iar instanța a ignorat cadrul legal existent, probele și argumentele prezentate de

recurent.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Materialele dosarului atestă că, copia încheierii din 21 aprilie 2022 a Curții de

Apel Chișinău a fost expediată la data de 21 aprilie 2022 la poșta electronică a

participanților la proces, inclusiv a lui Mitrofan Valeriu, valeriu.mitrofan@mail.ru,

fiind recepționată în aceiași zi (f.d. 103).

Astfel, recursul declarat la 29 aprilie 2022, este în termen.

La 23 mai 2022, în adresa intimaților Ministerul Justiției al RM, Inspectoratul de

Poliție Centru, Țarălungă Roman a fost expediată copia recursului declarat de Mitrofan

Valeriu, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referințelor (f.d. 123), însă

intimații nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) al Codului de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători,

pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței

la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

că recursul urmează a fi respins, cu menținerea încheierii contestate, din următoarele

motive.

În conformitate cu art.451 alin.(1) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire

se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu

temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Din recursul declarat rezultă că recurentul î-și exprimă dezacordul cu actul

judecătoresc adoptat de către instanța de revizuire prin care a respins ca fiind

inadmisibilă cererea sa de revizuire împotriva deciziei din 02 martie 2021 a Curții de

Apel Chișinău.

În acest sens, Colegiul menționează că revizuirea este posibilă doar în cazurile în

care sunt invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente, prevăzute de lege

ca temeiuri, care țin de fondul cauzei și sunt esențiale pentru relațiile în litigiu și de

natură să influențeze soluția care va fi adoptată. Drept temeiuri pentru revizuirea unei

hotărâri irevocabile, de către legislator sunt definite cele conținute în art. 449 CPC și

ele sunt indicate exhaustiv.

Pornind de la aceste cerințe, Colegiul relevă că revizuirea unei hotărâri date de

către instanță este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă

a hotărârii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC. În același

timp, acest temei trebuie să vizeze situația de fapt, care a fost obiectul examinării în

instanța de fond, dat fiind că instanța de recurs verifică corectitudinea aplicării și

interpretării de către prima instanță a normelor de drept material și procesual, în

limitele materialelor din dosar și în limitele recursului declarat. Or, nu poate fi revizuită

4

o hotărâre care elucidează o anumită situație de fapt, asupra căreia s-a pronunțat

instanța de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situație.

Verificând circumstanțele cauzei în raport cu normele de drept citate supra,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră justă soluția Curții de Apel Chișinău de respingere a cererii de revizuire

depusă de Mitrofan Valeriu, că circumstanțele invocate ca temei de revizuire a deciziei

din 02 martie 2021, nu se încadrează în prevederile art. 449 lit. b), c) și e) din Codul de

procedură civilă și nu constituie temei de redeschidere a procesului.

Se reține că procedura de revizuire prevăzută la art. 449 – 453 din Codul de

procedură civilă servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care

urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6§1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, fiind

respectat principiul securității raporturilor juridice, care semnifică, potrivit

jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, că o soluție

definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată. Excepție de la acest principiu

poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor

fundamentale și obligatorii (speța de referință Brumărescu c. României, hotărârea

Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999).

Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în speța

Roșca c. Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-

a subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată

independentă și imparțială, garantat de art. 6§1 din Convenție, urmează a fi interpretat

prin prisma Preambulului Convenției, care enunța preeminență principiului

supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul

dintre elementele fundamentele a preeminenței este principiul securității raporturilor

juridice, care înseamnă că o soluții definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată.

Totodată, principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de regula

lucrului judecat.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata,

adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, care cere ca nici o parte să nu

aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul

de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor

ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și

omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie

considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la

aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O abatere de la acest principiu este

justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și

convingătoare (Josan vs. 6 Moldova, nr. 37431/02, §25; Brumărescu vs. România, nr.

28342/95, §6; Ryabykh vs. Rusia, nr. 52854/99, §52).

În această ordine de idei, și având în vedere normele legale naționale și

raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de recurs

reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de Mitrofan Valeriu, în

lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna încălcarea principiului

securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil

5

garantate de art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și

a Libertăților Fundamentale.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea recurată

este legală și întemeiată, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Mitrofan Valeriu și de a

menține încheierea din 21 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 427 lit. a) și art. 428 din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de către Mitrofan Valeriu

Se menține încheierea din 21 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Mitrofan Valeriu împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova și a ofițerului de urmărire penală

Țarălungă Roman cu privire la încasarea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile

ilegale și abuzive ale ofițerului de urmărire penală și obligarea ofițerului de urmărire

penală să aducă scuze oficiale persoanei care a fost supusă neîntemeiat urmăririi

penale.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

6