2rh-122/21 — cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala, ale procuraturii si ale instantelor judecatoresti

Dosarul nr. 2rh-122/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. D. Băbălău)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, I. Cotruță, V. Mihaila)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. A. Cobăneanu, D. Mardari, M. Pitic)

ÎNCHEIERE

15 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând cererea de revizuire depusă de Valeriu Mitrofan

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Valeriu Mitrofan

împotriva lui Iurie Garaba și Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire

la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești

împotriva încheierii din 10 noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, prin

care a fost considerat inadmisibil recursul declarat de Valeriu Mitrofan

constată:

La 31 octombrie 2019, Mitrofan Valeriu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Iurie Garaba și Ministerului Justiției al RM, intervenient accesoriu

Procuratura Generală a RM cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile

ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 1 septembrie 1985, potrivit ordinului

nr. 51 a fost angajat la Tehnicumul de Construcții din or. Chișinău (succesorul de

drept fiind Centrul de Excelență în Construcții din or. Chișinău) în calitate de

profesor de științe sociale și geografie.

După șapte ani de activitate, prin ordinul nr. 15-c din 30 martie 1992, a fost

numit în funcția de director adjunct pe educație, cu dreptul de a citi 360 ore.

A relatat că, odată ce a devenit vacantă funcția de director al Colegiului

Industrial și de Construcții din or. Chișinău (în prezent Centrul de Excelență în

Construcții din or. Chișinău), ministrul învățământului, în persoana lui Gheorghe

Sima, la 28 mai 2002, l-a numit în calitate de director interimar al Colegiului

Industrial și de Construcții din or. Chișinău.

1

La 12 noiembrie 2002, în mod abuziv, directorul Valeriu Pelivan (actualul

director care este în funcție pe parcursul a 17 ani consecutiv), a emis ordinul

nr. 35-p, prin care dânsul a fost eliberat din funcția de director-interimar al

Colegiului Industrial și de Construcții din or. Chișinău, iar la 27 martie 2003, la fel

în mod abuziv, a fost emis ordinul nr. 61-p, prin care a fost eliberat din funcția de

director-adjunct pe educație, continuând să-și îndeplinească funcția de profesor.

Despre gestionarea frauduloasă a resurselor financiare, a bunurilor mobile și

imobile la Colegiul Industrial și de Construcții din or. Chișinău de către directorul

Valeriu Pelivan a sesizat organele de control.

Ca rezultat, la 3 octombrie 2006 a fost întocmit actul de control privind

rezultatele reviziei la Colegiu Industrial și de Construcții din or. Chișinău, prin care

a fost confirmată gestionarea frauduloasă. Pentru a acoperi și stopa fărădelegile

comise, Valeriu Pelivan împreună cu unii angajați din sistemul procuraturii, poliției

și alte persoane influente, au întreprins toate măsurile posibile și imposibile pentru

a-l izola, înaintând diferite plângeri la toate organele de control, procuratură, poliție

etc., iar ca rezultat i-au fost deschise zeci de dosare penale cu zeci de capete de

acuzare, ulterior conexate într-un singur dosar.

Astfel, la 14 septembrie 2004, OUP al SUP CPS Centru mun. Chișinău, Elena

Dogaru a emis o rezoluție privind pornirea urmăririi penale împotriva sa, în sodarul

penal nr. 2004011238, procuror Iurie Garaba.

La 14 septembrie 2004, OUP al SUP CPS Centru mun. Chișinău, Elena

Dogaru a emis o rezoluție privind pornirea urmăririi penale împotriva sa, în sodarul

penal nr. 2004011239, procuror Iurie Garaba.

Ulterior, la 20 noiembrie 2006, Judecătoria Grigoriopol or. Chișinău,

judecător Nicolae Costin, a emis o sentință abuzivă, prin care dânsul a fost

recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c), d)

Cod penal al RM și condamnat la trei ani de închisoare cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

A precizat că prin decizia din 8 februarie 2007 a Curții de Apel Chișinău, a

fost admis apelul declarat de el, casată parțial sentința din 20 noiembrie 2006 a

Judecătoriei Grigoriopol or. Chișinău în partea condamnării și pronunțată o nouă

decizie, prin care i s-a stabilit o pedeapsă de 8 luni cu închisoare cu privarea dreptului

de a ocupa funcții de conducere pe un termen de 2 ani.

Prin decizia din 28 iunie 2007 a Curții Supreme de Justiție, a fost casată

decizia din 8 februarie 2007 a Curții de Apel Chișinău și pronunțată o nouă hotărâre,

prin care dânsul a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzută de

art. 329 Cod penal, cu aplicarea unei pedepse sub formă de amendă în mărime de

150 u.c., fiind eliberat din sala de judecată, fără privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții sau de a exercita o anumită formă de activitate.

A declarat că la 15 aprilie 2013, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a

emis o hotărâre, în cauza Mitrofan contra Moldovei prin care a constatat încălcarea

art. 3, 6 § 1 și 13 din Convenție în privința lui.

2

Ulterior, prin decizia din 24 iunie 2014 a Curții Supreme de Justiție, a fost

admisă cererea de revizuire depusă de el, cu remiterea cauzei spre rejudecare la

Curtea de Apel Chișinău.

Prin decizia din 1 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de el, reprezentat de avocatul Alexandru Bodrug, casată sentința din

20 noiembrie 2006 a Judecătoriei Grigoriopol și pronunțată o nouă hotărâre, prin

care dânsul, în temeiul art. 190 alin. (2) lit. c), d) Cod penal al RM, a fost achitat din

motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

A menționat reclamantul că din cauza acțiunilor abuzive și ilegale ale

procurorului Iurie Garaba, a fost privat în mod ilegal de posibilitatea de a munci în

calitate de profesor pe parcursul perioadei 20 noiembrie 2006 – 24 aprilie 2018,

perioadă ce constituie 11 ani și 5 luni.

La fel, a precizat că prejudiciul moral cauzat prin acțiunile ilegale și abuzive

ale organelor de drept este enorm și se argumentează prin următoarele. Astfel, timp

de 11 ani și 5 luni a fost lipsit de dreptul de a-și exercita profesia obținută la

Universitatea de Stat, nu a avut posibilitatea să meargă la cursurile de recalificare

organizate de Ministerul Educației în domeniul în care a activat.

Pe parcursul acestei perioade de timp a fost nevoit să exerseze diferite profesii

pentru a-și întreține familia, profesii ce nu au nimic comun cu profesia pe care o

exercita la colegiu, fiind privat ilegal de dreptul de a exercita funcția de profesor și

de dreptul de a obține grad didactic.

Elevii și studenții și-au schimbat atitudinea și impresia față de el, astfel, stima

și respectul care prin muncă a fost acumulat pe parcursul a 21 de ani de activitate în

această instituție, într-o singură zi a fost distrusă, ca rezultat a fost izgonit din

domeniul educației.

Iar aceste acțiuni au avut un impact distrugător pentru familia sa, din motiv că

soția și copilul minor le-au perceput destul de bolnăvicios și cu teamă.

De asemenea, acțiunile ilegale au influențat negativ asupra comportamentului

fiului său, care mereu în diferite discuții era întrebat de foștii săi elevi, studenți și

profesori din colegiu, de ce s-a întâmplat așa ceva și ce va face tăticul tău.

Durerea sufletească a fost amplificată la constatarea faptului că fiul său a fost

izolat o perioadă lungă de timp de colegii de liceu și cei de la locul de trai, purtând

în suflet amprenta unui copil de profesor urmărit penal, care a fost dat afară de la

lucru din instituția unde fiul își continua studiile, fapt ce a sporit afecțiuni de ordin

moral și psihic în procesul de instruire și comunicare cu semenii săi.

O durere enormă sufletească pe care niciodată nu va fi posibil de recuperat a

fost cauzată și părinților lui, care nu puteau să înțeleagă cum a fost posibil ca fiul lor

care a absolvit școala din sat cu mențiune, a ajuns să fie urmărit penal și eliberat din

instituția în care a activat timp de 21 de ani consecutiv.

A subliniat reclamantul că aceste acțiuni ilegale ale procurorului Iurie Garaba

și ale directorului Valeriu Pelivan i-au creat o durere psihologică și sufletească

enormă, menționând că, atunci când se întâlnea cu foștii absolvenți ai Colegiului

Industrial și de Construcții din or. Chișinău și unii profesori cu care a activat timp

3

de 21 ani, toți îl întrebau de ce s-a întâmplat așa ceva, iar dânsul nu avea argumentele

necesare, din motiv că exista o decizie a instanței de judecată la acel moment, care

nu i-a permis restabilirea în funcție.

Unsprezece ani și cinci luni de înjosire și umilință din viață, pierduți prin lupte

interminabile cu instanțele naționale.

Motivul prin care Curtea Supremă de Justiție i-a respins recursul privind

anularea ordinului și restabilirea în funcție, menționând că totuși dânsul a fost

recunoscut vinovat și nu a fost achitat și informația de pe pagina web a instanțelor

de judecată unde este păstrată inscripția precum că a fost condamnat în baza art. 190

CP, îi cauzează enorme emoții negative și pagube morale inestimabile.

Pe parcursul acestor 11 ani și 5 luni a încercat de zeci de ori să se angajeze în

unele instituții de profil, conform specialității, însă toți se uitau straniu și îi dădeau

un răspuns negativ din cauza celor menționate mai sus.

La fel, a accentuat reclamantul că pe pagina web a Curții de Apel Chișinău,

când este accesat numele Valeriu Mitrofan apare de nenumărate ori inscripția acuzat

pentru escrocherie.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor Legii nr. 1545 din 25 februarie

1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

Pe parcursul examinarii cauzei, reclamantul Valeriu Mitrofan și-a modificat

cerințele, solicitând încasarea sumei de 500 000 de lei din contul Ministerului

Justiției al RM și obligarea procurorului Iurie Garaba să aducă scuze oficiale în

numele statului care a fost supus neîntemeiat urmăririi penale, în formă scrisă la

locul de muncă: Centrul de Excelență în Construcții din or. Chișinău str. Gh. Asachi

nr. 7, în Monitorul Oficial, prin intermediul posturilor de televiziune Pro TV

Moldova, NTV Moldova, Prime TV și Publika TV.

Prin hotărârea din 19 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a

fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Prin decizia din 11 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Valeriu Mitrofan și menținută hotărârea din 19 noiembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău sediul Centru.

Prin încheierii din 10 noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost

considerat inadmisibil recursul declarat de Valeriu Mitrofan.

La 14 noiembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Valeriu Mitrofan a

depus cerere de revizuire împotriva încheierii din 10 noiembrie 2021 a Curții

Supreme de Justiție, solicitând admiterea acesteia, casarea încheierii din instanței de

recurs, admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire urmează

a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează.

4

În conformitate cu prevederile art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

Potrivit prevederilor art. 3 alin. (1) CPC, instanțele judecătorești aplică legile

procedurale civile în vigoare la data judecării cauzei civile, efectuării actelor de

procedură sau executării actelor instanței judecătorești (hotărâri, încheieri, decizii,

ordonanțe), precum și a actelor unor alte autorități în cazurile prevăzute de lege.

La caz, se va menționa că prin Legea nr. 17 din 5 aprilie 2018 pentru

modificarea și completarea unor acte legislative, în vigoare din 1 iunie 2018, au fost

stabilite categoriile de încheieri care pot fi supuse revizuirii.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 446 CPC, pot fi supuse revizuirii

hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor

judecătorești, în condițiile prezentului capitol. Încheierile de încetare a procesului

conform art. 265 lit. c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca fiind

tardivă conform art. 1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu se

referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se supun

revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun

niciunei căi de atac.

Totodată, prin prisma prevederilor art. 448 CPC, cererea de revizuire

împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se

soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului. Cererea de revizuire

împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată

sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut,

a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

Raportând la caz prevederile legale menționate, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a

specifica că încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și

deciziile emise în privința acestora nu se supun revizuirii.

Se constată că prin încheierea din 10 noiembrie 2021 a Curții Supreme de

Justiție, a fost considerat inadmisibil recursul declarat de Valeriu Mitrofan.

Potrivit art. 440 CPC, care reglementează procedura examinării admisibilității

recursului, încheierea prin care completul din 3 judecători decide în mod unanim

asupra inadmisibilității recursului, în cazul în care se constată existența unuia din

temeiurile prevăzute la art. 433, nu conține nicio referire cu privire la fondul

recursului.

La caz, prin prisma acestor prevederi legale, este cert că prin încheierea din

10 noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, supusă revizuirii de către Valeriu

Mitrofan, instanța de recurs nu s-a expus asupra fondului recursului, respectiv, nici

a cauzei, verificând doar, prin prisma art. 440 CPC, existența temeiurilor de

admisibilitate a recursului declarat, constatând lipsa acestora.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea

de revizuire depusă de Valeriu Mitrofan împotriva încheierii din 10 noiembrie 2021

5

a Curții Supreme de Justiție ca inadmisibilă, din motiv că actul de dispoziție

judecătoresc menționat nu se supune revizuirii.

În conformitate cu art. 270, 446, 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Valeriu

Mitrofan împotriva încheierii din 10 noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Valeriu Mitrofan împotriva lui

Iurie Garaba și Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la repararea

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

6