2ra-359/22 — incasarea prejudiciului material in urma indundarii locuintei

2ra-359/22 — incasarea prejudiciului material in urma indundarii locuintei (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-359/2022

2-19132806-01-2ra-04042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (N. Lupașcu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Anton, V. Cotorobai, I. Secrieru)

D E C I Z I E

20 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Civil Comercial și de Contencios Administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecători Maria Ghervas

Galina Stratulat

Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând recursul declarat de către Giuseppe Bassi, reprezentat de avocatul

Grișciuc-Bucica Svetlana,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nadejda

Walther împotriva lui Giuseppe Bassi și Marinei Svițcaia, intervenient accesoriu

ÎMGFL nr. 8, în procedura de faliment, cu privire la încasarea în mod solidar a

prejudiciului material și moral cauzat în urma inundării locuinței,

împotriva deciziei din 25 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 09 august 2019, Nadejda Walther, reprezentată de avocatul Nicolae Chiriac,

a depus cerere de chemare în judecată, concretizată pe parcurs (f.d.117-123, vol. I),

împotriva lui Giuseppe Bassi și Marinei Svițcaia, intervenient accesoriu ÎMGFL nr.

8, în procedura de faliment, cu privire la încasarea în mod solidar a prejudiciului

material cauzat în urma inundării locuinței în mărime de 101 889,10 de lei, a

prejudiciului moral în mărime de 20 000 de lei, cât și a cheltuielilor de judecată în

mărime de 20 697 de lei, dintre care suma de 6 300 de lei cheltuieli suportate pentru

efectuarea expertizei, 8 000 de lei cheltuieli de asistență juridică, 3 157 de lei taxa

de stat, 3000 de lei cheltuieli de executare și 240 de lei cheltuieli suportate pentru

citarea publică a pârâților.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 20 februarie 2019 în rezultatul scurgerilor

de apă din apartamentul nr. xxxx, etajul 5, nr. cadastral xxxx, al cărui proprietari pe

cote-părți sunt Giusseppe Bassi și Marina Svițcaia, a avut loc inundarea

apartamentului nr. xxxx, etajul 4, nr. cadastral xxxx, al cărui proprietar este Nadejda

Walther. Apa s-a scurs din apartamentul nr. x de la etajul 5 în apartamentul nr. x de

1

la etajul 4, a ajuns și a inundat inclusiv apartamentele de la etajele de mai jos,

apartamentul nr. x de la etajul 3 al cărui proprietar este Iurii Șatcov și apartamentul

nr. x de la etajul 2 al cărui proprietar este Garaz Norica Vasile.

Reclamanta a indicat că, despre faptul inundării apartamentului a aflat la data

de 21 februarie 2019, când mama ei, Tamara Mocreac, a fost informată prin telefon

de către vecinii din bloc, Norica Garaz și Iurii Șatcov, despre scurgerile de apă din

apartamentul nr. x de la etajul 5, fiind urme vizibile de culoare gălbuie că s-a scurs

apă fierbinte din calorifer.

Tot la 21 februarie 2019, vecinii au comunicat că vinovat de producerea

inundației se face proprietarul apartamentului nr. x, Giusseppe Bassi, care a lăsat

apartamentul în grija lui Denis Valac.

Urmare a celor întâmplate, la 21 februarie 2019, ora 09:15, de către vecinii Iurii

Șatcov și Norica Garaz a fost întocmit actul de constatare a inundației, fiind indicată

cauza scurgerilor de apă din apartamentul nr. x și prejudiciul cauzat apartamentului

nr. 7 prin enumerarea deteriorărilor vizibile la acel moment.

La fel, la data constatării inundației, 21 februarie 2019, au fost efectuate

fotografii de la fața locului, fiind întocmit un tabel fotografic în care sunt vizibile

urmele inundației (scurgerea apei în apartamentul nr. x amplasat în bd. Xxxx, care a

avut loc datorită scurgerilor din apartamentul de mai sus de pe aceiași axă,

apartamentul nr. x amplasat în bd. Xxxx, etajul 5 (blocul locativ în total are 5 etaje).

După o perioadă de timp, vecinii au comunicat mamei reclamantei Tamara

Mocreac despre faptul că la insistența lor, prejudiciul cauzat lor prin inundație de

aproximativ 150 euro și 170 euro corespunzător, le-a fost restituit de către Denis

Valac responsabilul pentru apartament, însă prejudiciul cauzat Nadejdei Walther,

ultimul a refuzat să-l restituie din motiv că prejudiciul este prea mare.

Reclamanta a susținut că anterior depunerii cererii de chemare în judecată,

mama sa, Tamara Mocreac, a avut numeroase convorbiri telefonice cu Denis Valac

la numărul de telefon xxxx (persoana de legătura între Bassi Giuseppe și locatarii în

Republica Moldova) în speranța că prejudiciul cauzat va fi restituit benevol pe cale

extrajudiciară, însă ultimul de fiecare dată amâna răspunsul invocând că doar

proprietarul Giuseppe Bassi poate binevoi să restituie prejudiciul cauzat Nadejdei

Walther.

În scopul soluționării amiabile a litigiului, la 30 mai 2019, de către Nadejda

Walther, reprezentată de mama Tamara Mocreac, la adresa copârâților a fost

expediată cerere privind soluționarea amiabilă a litigiului și plata benevolă a

prejudiciului material suportat, care la acea dată a fost estimat la suma de 3 500 euro

(echivalentul a 70 000 de lei), totodată s-a atenționat că eșuarea soluționării amiabile

a litigiului, va îndreptăți reclamanta de a se adresa în instanța de judecată pentru

apărarea drepturilor. Răspuns la cererea prealabilă nu a primit, iar scrisoarea cu

avizul de recepție DS2001169597AR din 30 mai 2019 s-a restituit cu mențiunea

„necunoscut”.

Reclamanta a evidențiat că, deși pentru cerința privind repararea prejudiciului

material solicitat nu este necesară/obligatorie respectarea procedurii prealabile,

totuși dânsa a încercat soluționarea amiabilă timp de 6 luni, iar până în prezent

prejudiciul nu a fost reparat de către Giuseppe Bassi și Marina Svițcaia.

Reclamanta susține că la 17 mai 2019, a depus plângere la Inspectoratul de

poliție Centru, pe faptul cauzării prejudiciului material, iar prin răspunsul nr.

34/20/1-7307 din 22 mai 2019 s-a comunicat că litigiul este de competența instanței

2

de judecată.

Reclamanta a invocat că pentru a stabili cu certitudine mărimea prejudiciului

material real suportat în urma inundației locuinței, a fost ordonată efectuarea unui

Raport de expertiză extrajudiciară expertului Anatolie Achimov din cadrul Biroului

individual de expertiză judiciară, pentru serviciile expertului achitând suma de 6 300

de lei.

Prin Raportul de expertiză extrajudiciară nr. 127, expertul Anatolie Achimov a

concluzionat că defectele depistate, descrise în partea de cercetare, în interiorul

apartamentului nr. x amplasat din blocul locativ situat în mun. Chișinău, sectorul

Centru, bd. Xxxx, demonstrează că acest apartament a suportat inundație - scurgere

de apă, din apartamentul amplasat la etajul superior al aceluiași bloc locativ,

cauzându-i un prejudiciu material. La momentul cercetărilor urmele de inundare

depistate în interiorul apartamentului nr. x, prezintă stare tehnică nesatisfăcătoare

care influențează și are impact negativ asupra sănătății proprietarilor prin

nerespectarea normelor tehnice în construcții, normelor sanitare și normelor anti

incendiare. Defectele depistate în apartamentul nr.x nu pot fi înlăturate local, fiind

necesar de executat lucrări de reparație capitală, costul lucrărilor de reparație capitală

constituind 82 389,10 de lei (lucrări de reparație) și 19 500 de lei (mobilier de

bucătărie), în total suma de 101 889,10 de lei.

Reclamanta a afirmat că, reieșind din probele prezentate rezultă cu certitudine

că valoarea prejudiciului material real suportat de către Nadejda Walther urmare a

inundării apartamentului cu apă, constituie suma de 101 889,10 de lei, prejudiciu

care urmează a fi reparat din contul coproprietarilor apartamentului nr. x din bd.

Xxxx, Giuseppe Bassi și Marina Svițcaia,

Referitor la pretenția privind repararea prejudiciului moral suportat, reclamanta

a comunicat că dânsei i-au fost cauzate suferințe psihice datorită inundării

apartamentului din vina coproprietarilor Giuseppe Bassi și Marina Svițcaia, dar și a

eșuării soluționării amiabile a litigiului întrucât pârâții au dat dovadă de viclenie,

mimarea soluționării problemei, astfel că prejudiciul moral urmează a fi încasat în

temeiul art. art. 1398 alin. (1), 1422, 1423 din Codul civil (redacția a. 2002).

Reclamanta motivează mărimea prejudiciului moral în sumă de 20 000 de lei

în baza faptului că urmare a inundației, aflându-se peste hotarele țării va trebui să

găsească persoane responsabile în Republica Moldova pentru a căuta meșteri pentru

a efectua reparație capitală în apartament, la fel bunurile din apartament față de care

s-a atașat au fost deteriorate iremediabil, iar ca urmare a comportamentului

copârâților a fost umilită și a trăit o stare de stres continuu, care la rândul său a

agravat starea generală de sănătate.

Datorită nesoluționării litigiului pe cale extrajudiciară, reclamanta Nadejda

Walther a fost nevoită să suporte cheltuieli de judecată în sumă totală de 17 457 de

lei, compuse din cheltuielile de asistență juridică în sumă de 8 000 de lei, probate

prin bonul de plată seria QL 212306 din 17 mai 2019, cheltuielile de expertiză

judiciară în sumă de 6 300 de lei, taxa de stat achitată în cuantum de 3 157 de lei și

cheltuielile de executare în mărime de 3 000 de lei, suportate ca urmare a intentării

procedurii de executare și cheltuielile de citare publică în cauza civilă în mărime de

240 de lei.

Prin hotărârea din 21 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

admisă parțial acțiunea.

S-a încasat în mod solidar de la Giuseppe Bassi, Marina Svițcaia în beneficiul

3

Nadejdei Walther suma de 101 889,10 de lei cu titlu de prejudiciul material, suma

de 10 000 de lei cu titlu de prejudiciul moral, suma 6 300 de lei cu titlu de cheltuieli

de efectuare a expertizei, suma de 8 000 de lei cu titlu de asistență juridică, suma de

3 000 lei cu titlu de cheltuieli de executare, suma de 240 lei cu titlu de cheltuieli de

înștiințare, suma de 3 157 de lei cu titlu de taxă de stat achitată la înaintarea acțiunii

proporțional pretențiilor admise, iar în total suma de 132 586,10 de lei.

În rest, pretențiile cu privire la încasarea prejudiciului moral cauzat au fost

respinse ca neîntemeiate (f.d.d.127, 220-229, vol. I).

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 19 februarie 2021, avocatul

Svetlana Grișciuc-Bucica în interesele lui Giuseppe Bassi a depus apel (f.d.143-

147), solicitând repunerea în termen a apelului, scutirea de la plata taxei de stat la

depunerea apelului, casarea hotărârii din 21 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, cu remiterea cauzei la rejudecare.

Prin încheierea din 15 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă

cererea de repunere în termen a apelului și a fost repus în termen apelul declarat de

avocatul Svetlana Grișciuc-Bucica în interesele lui Giuseppe Bassi împotriva

hotărârii din 21 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și transmisă cauza

civilă în prima instanță pentru redactarea hotărârii motivate (f.d.186,187-189,vol. I).

Prin decizia din 25 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de avocatul Svetlana Grișciuc-Bucica în interesele lui Giuseppe Bassi

și a fost menținută hotărârea din 21 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

(f.d.36, 37-51, vol. II).

Pentru a decide astfel, instanța de apel prin prisma art. 14 alin. (1), 1398 alin.

(1), 1413, 1416 alin. (1), (2) din Codul civil (redacția în vigoare până la 01.03.2019)

a apreciat ca fiind întemeiată concluzia instanței de fond privind repararea

prejudiciului material în urma inundării apartamentului nr. x din str. bd. Xxxx ca

rezultat al producerii scurgerii de apă din apartamentul nr. x din str. bd. Xxxx. Astfel,

fiind stabilită legătura cauzală între faptă și consecințele produse instanța de judecată

a considerat că pârâții urmează să răspundă pentru prejudiciul cauzat or, răspunderea

pentru prejudiciul cauzat prin scurgerea din construcție este o răspundere obiectivă,

angajându-se indiferent de vinovăția proprietarilor apartamentului.

Mai mult, instanța de apel a respins obiecțiile apelantului din cererea de apel

pe motiv că nu a prezentat probe care să combată poziția instanței de fond cu privire

la vinovăția apelantului în cauzarea prejudiciului material or, argumentul cu privire

la necitarea legală s-a bazat doar pe faptul că apelantul nu a fost în țară, nu este

cetățean al Republicii Moldova, nu a cunoscut despre existența inundației și a

litigiului, nu a fost citat legal.

Instanța de apel a notat că potrivit Codului civil, proprietarii terenurilor vecine

sau a altor bunuri imobile învecinate, pe lângă respectarea drepturilor și obligațiilor

prevăzute de lege, trebuie să se respecte reciproc. Astfel, invocarea faptului că,

apelantul care este coproprietar al apartamentului de unde s-a scurs apa, respectiv

cel ce a cauzat prejudiciul material intimatei, precum că nu s-a aflat în țară, nu-l

exonerează de obligația de a repara prejudicial material. Cu atât mai mult că pe de o

parte apelantul nu recunoaște existența prejudiciului material cauzat din

apartamentul său, dar nici nu a prezentat dovada faptului că în perioada în care nu s-

a aflat în țară a încredințat altei persoane bunul imobil, pentru a nu admite careva

prejudicii în relațiile cu vecinii.

De altfel, coproprietara apartamentului nr. x de la et. 5 din bd. Xxxx, Marina

4

Svițcaia deși a cunoscut de existența litigiului nu și-a prezentat apărarea, având un

rol pasiv la examinarea cauzei în fond.

Instanța de apel a mai precizat că răspunderea pentru prejudiciul cauzat prin

scurgerea din construcție este o răspundere obiectivă, angajându-se indiferent de

vinovăția posesorului construcției. Posesorul nu poate înlătura răspunderea,

dovedind că a luat toate măsurile pentru evitarea scurgerii din construcție. Posesorul

se poate exonera de răspundere probând existența unor cauze străine, care au dus la

cauzarea prejudiciului și anume forța majoră sau vina persoanei prejudiciate.

Referitor la argumentul de necitare legală, instanța de apel l-a respins ca

nefondat or, prima instanță a întreprins toate măsurile legale prevăzute de normele

procesual civile în vederea citării legale a părților în litigiu.

Referitor la pretenția privind repararea prejudiciului moral, instanța de apel a

statuat că în contextul raționamentelor Curții Europene a Drepturilor Omului

referitoare la satisfacțiile echitabile acordate prin prisma Convenției, în temeiul art.

art. 1422, 1423 alin. (1), (2) din Codul civil, prima instanță corect a stabilit

cuantumul prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei, ca fiind compensație

echitabilă suferințelor morale ale acesteia și nu ar fi o povară pentru pârâți.

De asemenea, instanța de apel a menținut soluția primei instanțe privind

admiterea pretenției privind compensarea cheltuielilor de judecată din contul lui

Giuseppe Bassi și Marinei Svițcaia în beneficiul Nadejdei Walther, încasând suma

de 6300 de lei cu titlu de cheltuieli de efectuare a expertizei, 8 000 de lei cu titlu de

asistență juridică, 3 000 de lei cu titlu de cheltuieli de executare, 240 de lei cu titlu

de cheltuieli de înștiințare, 3 157 de lei cu titlu de taxa de stat achitată la înaintarea

acțiunii proporțional pretențiilor admise.

La 22 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, ulterior la 02 martie

2022, prin intermediul oficiului poștal, Giuseppe Bassi, reprezentat de avocatul

Grișciuc-Bucica Svetlana, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel prin

care a solicitat casarea hotărârii din 21 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru și a deciziei din 25 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău cu pronunțarea

unei hotărîri noi prin care să fie remisă cauza spre rejudecare în prima instanță. La

fel, a solicitat suspendarea executării hotărârii din 21 iulie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru (f.d.106-112, vol. II).

Prin încheierea din 23 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins

cererea depusă de Giuseppe Bassi, reprezentat de avocatul Grișciuc-Bucica Svetlana

cu privire la suspendarea executării hotărârii din 21 iulie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru (f.d.73-75, vol. II).

În motivarea recursului recurentul a manifestat dezacordul cu hotărârile

instanțelor ierarhic inferioare, menționând că instanța de apel nu a constatat și

elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, nu a aplicat

legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

Recurentul a menționat că, instanța de apel a încălcat norma de drept material,

nu a aplicat legea care trebuia aplicată dar și a interpretat în mod eronat legea

referitor la împuternicirile de reprezentare. Aici, recurentul Giuseppe Bassi a

menționat că nu a acordat împuterniciri lui Denis Valac pentru reprezentarea

drepturilor și intereselor sale în Republica Moldova, iar la materialele cauzei lipsesc

astfel de împuterniciri.

Recurentul a invocat că judecarea cauzei a avut loc în absența unui participant

la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată or, faptul

5

că Giuseppe Bassi nu a cunoscut despre prezentul litigiu și nu a participat la

examinarea cauzei în fond rezultă din materialele dosarului.

Referitor la raportul de expertiză prezentat recurentul a declarat că acesta nu

poate fi reținut în calitate de probă în situația în care expertul nu a constatat faptul

inundației direct din apartamentul pârâtului Giuseppe Bassi.

Totodată, a subliniat că la materialele cauzei pag. 68 este anexat răspunsul

Întreprinderii Municipale de Gestionarea a Fondului Locativ nr. 8, în proces de

insolvabilitate, care a comunicat că apartamentul nr. x amplasat în blocul locativ din

bd. Xxxx a fost inundat la 20 februarie 2019, iar petiția a fost înregistrată doar la

data de 17 mai 2019. Astfel, din cauza perioadei mare de timp care s-a scurs din

momentul inundării, tehnic nu este posibil de stabilit circumstanțele producerii

inundației, ce confirmă faptul că toate materialele și circumstanțele cauzei nu au fost

elucidate în momentul examinării cauzei în fond.

La 05 aprilie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

copia cererii de recurs depusă de către Giuseppe Bassi, reprezentat de avocatul

Grișciuc-Bucica Svetlana, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței,

fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului

(f.d.117, vol. II).

Prin referința depusă la 30 mai 2022, Nadejda Walther, reprezentată de avocatul

Nicolae Chiriac, a solicitat declararea inadmisibilă a recursului depus de Giuseppe

Bassi, reprezentat de avocatul Grișciuc-Bucica Svetlana, menținerea fără modificări

a hotărârilor instanțelor de judecată (f.d.121-123, vol. II) deoarece criticile

recurentului sunt declarative și nu pot constitui temei de casată a actelor judecătorești

contestate.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Din materialele cauzei rezultă că decizia din 25 noiembrie 2021 a Curții de

Apel Chișinău a fost expediată părților prin intermediul poștei electronice la 03

ianuarie 2022 (f.d. 57, vol. II).

Prin urmare, Colegiul consideră că recursul declarat de către Giuseppe Bassi,

reprezentat de avocatul Grișciuc-Bucica Svetlana la 02 martie 2022, prin intermediul

oficiului poștal, împotriva deciziei instanței de apel din 25 noiembrie 2021 este

depus în termenul prevăzut de art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Prin încheierea din 08 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție a fost considerat

admisibil recursul declarat de către Giuseppe Bassi, reprezentat de avocatul

Grișciuc-Bucica Svetlana, împotriva deciziei din 25 noiembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, și transmis Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție pentru a fi examinat în fond (f.d. 126, vol. II).

6

În conformitate cu art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

În corespundere cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători

decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților

acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în

cererea de recurs.

Astfel, Colegiul lărgit a decis inoportună invitarea acestora, întrucât

argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie

pentru a permite instanței verificarea legalității hotărârii atacate.

Verificând în limitele invocate în recurs legalitatea hotărârilor atacate, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa decizia instanței de apel și hotărârea

primei instanțe în partea încasării prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată

sub forma taxei de stat pentru pretenția cu caracter nepatrimonial și în această parte

a emite o nouă hotărâre de respingere a acestei pretenții, în rest cu menținerea

hotărârilor contestate, din următoarele considerente.

În temeiul art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral

sau parțial decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, pronunțând o nouă

hotărîre.

Din materialele cauzei rezultă că, înaintând prezenta acțiune împotriva lui

Giuseppe Bassi și Marinei Svițcaia, intervenient accesoriu ÎMGFL nr. 8, în

procedura de faliment, reclamanta Nadejda Walther a solicitat încasarea în mod

solidar a prejudiciului material cauzat în urma inundării locuinței în mărime de

101 889,1 de lei, a prejudiciului moral în mărime de 20 000 de lei, cât și a

cheltuielilor de judecată în mărime de 20 697 de lei, dintre care 6 300 de lei cheltuieli

suportate pentru efectuarea expertizei, 8 000 de lei cheltuieli de asistență juridică,

3 157 de lei taxa de stat, 3000 de lei cheltuieli de executare și 240 de lei cheltuieli

suportate pentru citarea publică a pârâților.

Fiind investită cu judecarea cauzei în fond, Judecătoria Chișinău, sediul Centru

prin hotărârea din 21 iulie 2020 a dispus admiterea parțială a acțiunii.

S-a încasat în mod solidar de la Giuseppe Bassi, Marina Svițcaia în beneficiul

Nadejdei Walther suma de 101 889,10 de lei cu titlu de prejudiciul material, suma

de 10 000 de lei cu titlu de prejudiciul moral, suma 6 300 de lei cu titlu de cheltuieli

de efectuare a expertizei, suma de 8 000 de lei cu titlu de asistență juridică, suma de

3 000 lei cu titlu de cheltuieli de executare, suma de 240 lei cu titlu de cheltuieli de

înștiințare, suma de 3 157 de lei cu titlu de taxă de stat achitată la înaintarea acțiunii

proporțional pretențiilor admise, iar în total suma de 132 586,10 de lei.

În rest, pretențiile cu privire la încasarea prejudiciului moral cauzat au fost

respinse ca neîntemeiate.

Judecând apelul declarat de avocatul Svetlana Grișciuc-Bucica în interesele lui

Giuseppe Bassi, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 25 noiembrie 2021 a

7

menținut hotărârea din 21 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Instanța de recurs menționează că va raporta circumstanțele prezentate mai sus

la normele de drept relevante litigiului, pe care le va aplica în redacția în vigoare

până la 01 martie 2019. Or, conform art. 7 alin. (1) din Codul civil, legea civilă nu

are caracter retroactiv. Ea nu modifică și nici nu suprimă condițiile de constituire a

unei situații juridice constituite anterior, nici condițiile de stingere a unei situații

juridice stinse anterior. De asemenea, legea nouă nu modifică și nu desființează

efectele deja produse ale unei situații juridice stinse sau în curs de realizare.

Cu referire la repararea prejudiciului material, Colegiul consideră că această

cerință corect a fost admisă de către instanțele de judecată.

În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) din Codul civil, drepturile și

obligațiile civile apar în temeiul legii, precum și în baza actelor persoanelor fizice și

juridice care, deși nu sînt prevăzute de lege, dau naștere la drepturi și obligații civile,

pornind de la principiile generale și de la sensul legislației civile.

Conform art. 11 alin. (9) lit. g) din Codul civil, apărarea dreptului civil se face

prin repararea prejudiciilor.

În corespundere cu art. 14 alin. (1) – (2) din Codul civil, persoana lezată într-

un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel.

Se consideră prejudiciu cheltuielile pe care persoana lezată într-un drept al ei

le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat, pierderea

sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv), precum și beneficiul neobținut

prin încălcarea dreptului (venitul ratat).

În această succesiune, Colegiul lărgit notează că art. 1398 alin. (2) din Codul

civil, prevede că prejudiciul cauzat prin fapte licite sau fără vinovăție se repară

numai în cazurile expres prevăzute de lege.

Conform art. 1413 din Codul civil, dacă prejudiciul s-a produs prin faptul că

din construcție a căzut ori a curs ceva, răspunde persoana care are construcția în

posesiune. Această regulă nu se aplică în cazul în care prejudiciul s-a produs prin

forță majoră ori din vina celui prejudiciat.

Așadar, la caz s-a constatat că Nadejda Walther este proprietarul

apartamentului nr. x amplasat în mun. Chișinău, str. xxxx, număr cadastral xxxx, iar

Marina Șvitcaia și Bassi Giuseppe sunt coproprietarii apartamentului nr. x, număr

cadastral xxxx, din același bloc.

Din actele cauzei rezultă că apartamentul reclamantei a fost inundat pe data de

20 februarie 2019 prin scurgerea apei din apartamentul pârâților, Marina Șvitcaia și

Giuseppe Bassi.

Faptul inundării din data de 20 februarie 2019 a apartamentului Nadejdei

Walther a fost confirmat prin actele de constatare întocmit la 21 februarie 2019, dar

și din actele întocmite de reprezentanții IP Centru în cadrul examinării materialului

înregistrat în R-II cu nr.7474, care au menționat că la 20 februarie 2019,

apartamentul nr.7, amplasat la etajul 4 al blocului, ce aparține cu drept de proprietate

Nadejdei Walther a fost inundat în urma scurgerilor de apă din apartamentul nr.x,

etajul 5 din xxxx mun. Chișinău, al cărui proprietari sunt Bassi Giusepe și Marina

Șvitcaia (f.d. 15,16, 26, 29, vol. I).

Prin raportul de expertiză extrajudiciară nr.127 din 05 august 2019 întocmit de

expertul judiciar Achimov Anatolie, prin cercetare la fața locului, examinarea

vizuală, fotografiere, s-a constatat că apartamentul nr. x din bd. Xxxx este deteriorat

în urma inundației din apartamentul nr. x din același bloc. Costul lucrărilor de

8

reparație capitală ce necesită a fi demarate în bunul imobil în litigiu constituie

82 389,10 lei, iar costul mobilierului de bucătărie constituie 19 500 lei (f.d. 31-44,

vol. I).

Sub acest aspect, Colegiul reține că, instanțele judecătorești inferioare corect

au concluzionat că în cazul dat se întrunesc toate elementele răspunderii pentru

scurgerea din construcția lui Bassi Giusepe și Marina Șvitcaia, inclusiv vinovăția,

prejudiciul cauzat, cât și raportul cauzal dintre elementele indicate, aceștia urmând

să repare prejudiciul cauzat intimatei, iar din aceste considerente corect s-a dispus

încasarea în mod solidar de la ultimii în beneficiul Nadejdei Walther a sumei de 101

889,10 lei cu titlu de prejudiciu material.

Argumentul recurentului precum că inundația a avut loc în lipsa vinovăției

proprietarului apartamentului nr. x amplasat în mun. Chișinău, xxxx, nu poate servi

temei de respingere a acțiunii or, răspunderea proprietarului apartamentului nr. x

survine în temeiul art. 1413 din Codul civil.

Mai mult, răspunderea pentru prejudiciul cauzat prin scurgerea din construcție

este o răspundere obiectivă, angajându-se indiferent de vinovăția posesorului

construcției. Posesorul nu poate înlătura răspunderea, dovedind că a luat toate

măsurile pentru evitarea scurgerii din construcție. Posesorul se poate exonera de

răspundere probând existența unor cauze străine, care au dus la cauzarea

prejudiciului și anume forța majoră sau vina persoanei prejudiciate. Proprietarul

apartamentului nr. x din mun. Chișinău, xxxx, nu a demonstrat prezența acestor două

condiții, care l-ar exonera de răspundere materială.

De altfel, nu poate fi reținut ca temei de casare a hotărârilor judecătorești nici

critica recurentului precum că raportul de expertiză extrajudiciară nr.127 din 05

august 2019 anexat la materialele cauzei, nu constituie probă în sensul admiterii

pretenției în situația în care expertul nu a constatat faptul inundației direct din

apartamentul pârâtului Giuseppe Bassi or, art. 118 alin. (1) din Codul de procedură

civilă prevede expres că fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care

le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

Recurent a avut dreptul de a prezenta contraprobe prin care să combată suma

solicitată de reclamantă în acest sens, drept pe care dânsul însă nu la realizat.

În continuare, instanța de recurs conchide asupra temeiniciei soluției instanței

de judecată privind compensarea reclamantei a cheltuielilor de judecată în

corespundere cu prevederile art. art. 82, 90, 94, 96 din Codul de procedură civilă,

suportate în legătură cu prezentul litigiul încasând în mod solidar din contul lui Bassi

Giuseppe și Marinei Șvitcaia suma 6 300 de lei cu titlu de cheltuieli de efectuare a

expertizei, suma de 8 000 de lei cu titlu de asistență juridică, suma de 3 000 lei cu

titlu de cheltuieli de executare, suma de 240 lei cu titlu de cheltuieli de înștiințare,

suma de 3 057 de lei cu titlu de taxă de stat.

Cât privește soluția instanțelor de judecată cu privire la repararea prejudiciului

moral, Colegiul lărgit consideră că în această parte în hotărârile adoptate a fost eronat

interpretate prevederile legale și, respectiv nu pot fi menținute.

În acest sens, instanțele de judecată cu referire la prevederile art.1422 din Codul

civil, au reținut că intimatei i-a fost cauzat un prejudiciu moral în urma inundării

locuinței ce-i aparține.

Art. 1422 alin. (1) din Codul civil, stipulează că în cazul în care persoanei i s-a

cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la

drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de

9

legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la

reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.

Din sensul prevederilor legale citate rezultă că, prejudiciul moral se

compensează numai în cazul provocării acestuia prin fapte ce atentează și lezează

drepturile personale nepatrimoniale, adică prejudiciul este moral numai dacă este

urmare a încălcării unor valori de aceeași natură. De asemenea, din norma de drept

enunțată rezultă, că se admite compensarea prejudiciului moral cauzat prin lezarea

drepturilor patrimoniale numai în cazurile expres prevăzute de lege.

La caz, Nadejda Walther pretinde că i-a fost lezat un drept patrimonial, însă

compensarea prejudiciului moral cauzat prin lezarea drepturilor patrimoniale se

admite numai în cazurile prevăzute expres de lege. Or, art. 1413 din Codul civil, care

reglementează răspunderea pentru prejudiciul cauzat prin scurgerea din construcție,

nu prevede posibilitatea reparării prejudiciului moral.

Așa fiind, se constată că prevederile acestei norme nu sunt aplicabile

prezentului raport juridic de reparare a prejudiciului moral, instanțele de judecată

incorect aplicând prevederile art. 1422 din Codul civil.

Totodată, având în vedere netemeinica pretenției privind repararea

prejudiciului moral, urmează a fi casate hotărârile instanțelor de judecată și în partea

încasării taxei de stat pentru pretenția cu caracter nepatrimonial în cuantum de 100

lei achitată la depunerea acțiunii.

Nu poate fi reținut argumentul recurentului precum că judecarea cauzei în fond

a avut loc cu încălcarea normelor de procedură, nefiind citat în mod legal despre

locul, data și ora examinării cauzei, întrucât din materialele cauzei rezultă cert că

dânsul a fost citat public în corespundere cu art. 108 din Codul de procedură civilă

(f.d. 109, vol. I), astfel fiind respectată procedura de citare legală.

Reieșind din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de

a admite recursul, a casa parțial decizia din 25 noiembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău și hotărârea din 21 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în

partea încasării prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată sub forma taxei de

stat în cuantum de 100 lei achitată pentru pretenția cu caracter nepatrimonial și, în

această parte a emite o hotărâre nouă de respingere a acestei pretenții, cu menținerea

în rest a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de către Giuseppe Bassi, reprezentat de avocatul

Grișciuc-Bucica Svetlana.

Se casează parțial decizia din 25 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 21 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă,

intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nadejda Walther împotriva lui

Giuseppe Bassi și Marinei Svițcaia, intervenient accesoriu ÎMGFL nr. 8, în

procedura de faliment, cu privire la încasarea în mod solidar a prejudiciului material

și moral cauzat în urma inundării locuinței, în partea încasării de la pârâți a

prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată sub forma taxei de stat achitată

10

pentru pretenția cu caracter nepatrimonial și în această parte se emite o nouă hotărâre

prin care:

Se respinge ca neîntemeiată cerința Nadejdei Walther împotriva lui Giuseppe

Bassi și Marinei Svițcaia cu privire la repararea prejudiciului moral și a cheltuielilor

de judecată sub forma taxei de stat în cuantum de 100 lei, achitată pentru pretenția

cu caracter nepatrimonial.

În rest, decizia din 25 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 21 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecători Maria Ghervas

Galina Stratulat

Mariana Pitic

Victor Burduh

11