3ra-500/22 — contestarea actelor administrative

Dosarul nr. 3ra-500/22 2-19195739-01-3ra-05052022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Ciumac) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici) Î N C H E I E R E 13 iulie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Grosu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actelor administrative și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 07 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul depus de Vladimir Grosu și a fost casată hotărârea din 25 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă: La 10 decembrie 2019, Vladimir Grosu s-a adresat în instanța de judecată cu acțiunea în contencios administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actelor administrative și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a relatat că, prin scrisoare din 17 august 2019, recepționată la 02.09.2019, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Bălți l-a informat referitor la includerea în stagiul de cotizare a informației eronate privind numărului zilelor lucrate în colhozul „8 Martie” în anul 1978: scris greșit - 187 zile, corect - 87 zile, în anul 1982: scris greșit - 165 zile, corect - 65 zile. Respectivele erori au dus la stabilirea necuvenită a pensiei anticipate și achitarea ei necuvenite în perioada de la 02 octombrie 2017 până la 31 martie 2019 și corespunzător, la dezafectarea mijloacelor bănești a fondului de pensii al sistemului public de pensii din Republica Moldova în mărime de xxx lei.

Casa Teritorială de Asigurări Sociale Bălți a emis certificat de calculare a sumelor plătite necuvenit și a perfectat procesul-verbal privind recuperarea sumei de xxx lei cu titlu de prestații sociale încasate necuvenit, care urmează să fie recuperată pe contul Casei Naționale de Asigurări Sociale prin reținerea lunară a câte 20% din prestația socială cuvenită - pensia pentru limită de vârstă, până la recuperarea datoriei integrale. 1 Reclamantul a comunicat că, în scrisoarea dată se face trimitere la un certificat de calculare a sumelor plătite necuvenit fără număr, fără dată și care nu a fost anexat la această scrisoare. Drept urmare, s-a adresat la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Bălți cu cerința de ai elibera documentele la care se face trimitere în scrisoarea din 17 august 2019, nr. X-01/09-4338.

La 09 septembrie 2019, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Bălți i-a eliberat certificatul de calcul a sumelor plătite necuvenit și procesul- verbal nr. 35 din 16 august 2019, cu care nu poate fi de acord. A subliniat că a prezentat la Casei Teritoriale de Asigurări Sociale toate documentele care i-au fost eliberate de angajator și nu poartă nici o vină în ceea ce privește înscrisurile efectuate. Mai mult, a activat și a prezentat datele respective Casei Naționale de Asigurări Sociale, care nu au luat în considerație acest lucru, analizând pensia anticipată până la 01.04.2019, adică până la atingerea pensiei de vârstă. Considerând neîntemeiată decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Bălți privind recuperarea sumelor cu titlu de prestații sociale încasate necuvenit și certificatul de calculare a sumelor plătite necuvenit prin cerere prealabilă, a solicitat ca aceste acte administrative să fie anulate.

Prin scrisoarea nr.X-01/09-5575 din 27 septembrie 2019, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Bălți l-a informat că procesul-verbal nr.35 din 16 august 2019 a fost anulat, iar la 24 septembrie 2019 a fost emis un nou proces-verbal nr.38 cu suma de xxx lei plătită fără temei ce urmează sa fie recuperată din contul reclamantului și transferată pe contul Casei Naționale de Asigurări Sociale prin reținerea lunară a câte 20% din prestația cuvenită, până la recuperarea datoriei integrale. Prin cererea prealabilă din 15 octombrie 2019 a solicitat de la pârât anularea procesului-verbal nr.38 din 24 septembrie 2019, anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Bălți din 24 septembrie 2019, anularea certificatului de calculare a sumelor plătite necuvenit din 24 septembrie 2019. Prin scrisoarea din 07 noiembrie 2019 recepționată la 12 noiembrie 2019, cererea prealabilă a fost respinsă.

A explicat că, la cererea din 02 octombrie 2017 depusă de reclamant la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Bălți a fost prezentat pachetul de documente identic, celui prezentat la cererea depusă la 23 iunie 2017 în afară de Extrasul din cărticica de muncă al colhoznicului, eliberat de Primăria s. Hăsnășenii Mari, inclusiv este anexat și Extrasul din cărticica de muncă al colhoznicului eliberat pe numele lui Grosu Vladimir de către colhozul „8 Martie”, de unde această eroare ar fi trebuit să fie observată de către colaboratorii Casei Teritoriale la momentul examinării cererii privind pensia anticipată. Această eroare i s-a arătat doar în ziua de 07 septembrie 2019 în procesul discuției cu șeful direcției Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Bălți.

Această neconcordanță trebuia să fie depistată la momentul inițial de angajații Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Bălți care au verificat documentele. Reclamantul consideră că nu poartă nici o vină, fiind sigur că documentele înmânate de angajator, ulterior prezentate Casei Teritoriale sunt întocmite corect. Pârâtul a verificat pachetul de documente și i s-a stabilit pensia, iar după doi ani de 2 zile, tot în baza acestor documente au fost observate neconcordanțele în actele prezentate inițial referitor la activitatea în colhozul „8 Martie”. A invocat că, deși datele eronate vizează doar o perioadă de 200 de zile, nu este clar din care considerente se anulează toată perioada pensiei anticipate de la 02 octombrie 2017 până la 30 martie 2019, dar nu cu doar 200 de zile, or pe parcursul acestei perioade a activat în câmpul muncii până la 28 august 2019. Pârâtul nici nu a verificat acest lucru, dispunând de datele personale.

Reclamantul a indicat că, în situația respingerii cererii din 02 octombrie 2017 pentru pensia anticipată, ar fi avut tot dreptul de a depune altă cerere peste 200 de zile, la momentul împlinirii stagiului cuvenit. Pârâtul intenționat l-a informat despre aceasta abia la 17 august 2019, iar la moment, i s-a reținut din pensie a câte 20% pentru două luni de zile. Prin aceste acte administrative emise de pârât a fost încălcat dreptul de proprietate, asigurare socială care sunt garantate de stat.

A solicitat anularea procesului-verbal nr.38 din 24 septembrie 2019 emis de Casa Teritorială de Asigurări Sociale Bălți, anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Bălți din 24 septembrie 2019, anularea Certificatului Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Bălți din 24 septembrie 2019 de calculare a sumelor necuvenit din 24 septembrie 2019, anularea răspunsului Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Bălți din 07 noiembrie 2019, nr. G-2315/19, încasarea de la pârât în folosul lui Grosu Vladimir a plăților reținute ilegal în baza deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Bălți din 24 septembrie 2019, încasarea de la pârât a cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 25 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a respins acțiunea în contencios administrativ depusă de Vladimir Grosu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actelor administrative și compensarea cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut prevederile art.art.1,9 lit. a) și e), 30 alin. (2), art.42,53 alin. (1) din Legea nr.156-XIV din 14.10.1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat, art. 15/1, art. 38 alin. (1) lit. b), 53 al Legii privind sistemul public de pensii nr.156-XIV din 14.10.1998 (în vigoare de la 01.01.2017-05.01.2018). Instanța de judecată a stabilit că, la calcularea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate pentru limită de vârstă nu se iau în calcul perioadele necontributive prevăzute de lege.

Instanța de judecată a relevat că, la 02 octombrie 2017, Grosu Vladimir s-a adresat către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Bălți, solicitând transferarea la pensie anticipată pentru limită de vârstă pentru un stagiu de cotizare de 33,6 ani (până la această dată, începând cu 03.02.1988 reclamantul a beneficiat de pensie de dizabilitate accentuată (gradul 2)). Cuantumul pensiei anticipate pentru limită de vârstă a fost calculat din venitul mediu lunar asigurat valorizat de xxx lei și a constituit xxx lei lunar. Urmare a obținerii condițiilor necesare stabilirii pensiei pentru limită de vârstă, la 01 aprilie 2019, Grosu Vladimir s-a adresat către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Bălți, solicitând transferul la pensie pentru limită de vârstă și prezentând în acest sens acte suplimentare.

Pensia pentru limită de vârstă a fost calculată din venitul mediu lunar asigurat de xxx lei și a stagiului de cotizare de 39,2 ani și constituia xxx lei. 3 În urma prezentării actelor suplimentare necesare stabilirii pensiei pentru limită de vârstă, de către Casa Teritorială de Asigurări Socială Bălți au fost observate neconcordanțe și corectări în actele prezentate referitor la activitatea în colhozul „8 Martie”. În rezultatul verificării suplimentare a actelor prezentate la stabilirea pensiei anticipate pentru limită de vârstă, a fost supus controlului extrasul de muncă al colhoznicului din fostul colhoz „8 Martie” pentru anii de activitate 1978-1982.

Astfel, au fost depistate divergențe în datele prezentate și cărțile de evidentă a salariului în ceia ce ține de zilele lucrate pe parcursul anilor 1978 și 1982. Au fost incluse în stagiul de cotizare, la numărul de zile lucrate în colhozul „8 Martie” în anul 1978 - 187 zile, corect fiind 87 zile și în anul 1982- 165 zile, corect - fiind 65 zile, care a dus la stabilirea necuvenită a pensiei anticipate și achitarea ei necuvenit în perioada de la 02 octombrie 2017 până la 31 martie 2019 inclusiv. Reieșind din cele constatate, a fost reexaminat stagiul de cotizare la stabilirea pensiei anticipate pentru limita de vârstă din 02 octombrie 2017, care constituie 32 ani și 10 luni, necesar fiind de 33,5 ani.

S-a constatat că, pentru perioada 02 octombrie 2017 - 31 martie 2019 pensia anticipată pentru limită de vârstă a fost stabilită și achitată reclamantului Vladimir Grosu fără un temei legal și justificat.

Cu trimitere la prevederile pct.pct.50 lit.b),52 din Regulamentul privind modul de plată a pensiilor stabilite în sistemul public de asigurări sociale de stat și alocațiilor sociale de stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.929 din 15.08.2006, instanța a stabilit că, în vederea recuperării sumelor cu titlu de pensie plătite necuvenit, Casa Teritorială de Asigurări Sociale a emis certificatul de calculare a sumelor plătite necuvenit, prin care s-a constatat că Grosu Vladimir a beneficiat neîntemeiat de pensie anticipată pentru limită de vârșă în sumă de xxx lei, plătită fără temei ca urmare a includerii în stagiul de cotizare a informației eronate referitor la numărul de zile lucrate în colhozul „8 Martie”, ce a dus la stabilirea necuvenită a pensiei anticipate și achitarea ei în perioada de la 02 octombrie 2017 până la 31 martie 2019, considerent din care, aceasta urmează să fie recuperată din contul beneficiarului prin reținerea lunară a câte 20% din prestația socială cuvenită - pensia pentru limită de vârstă, până la recuperarea datoriei integrale.

Astfel, instanța de judecată a constatat temeinicia acțiunilor pârâtului și, prin urmare, asupra legalității certificatului de calculare a sumelor plătite necuvenit din 24 septembrie 2019 în privința lui Grosu Vladimir, or stagiul de cotizare la stabilirea pensiei anticipate pentru limita de vârstă din 02 octombrie 2017, în fapt, a constituit 32 ani se 10 luni, dar nu 33,6 ani cum a fost stabilit inițial de către Casa Teritorială de Asigurări Socială Bălți. Corespunzător, reieșind din faptul că, la stabilirea cuantumul pensiei anticipate pentru limită de vârstă a fost stabilit un stagiu de cotizare greșit, urmare căruia fapt, pentru perioada 02 octombrie 2017 - 31 martie 2019 pensia anticipată pentru limită de vârstă a fost stabilită fără temei, instanța a atestat necesitatea reținerii lunare a câte 20% din prestația socială cuvenită a reclamantului.

Corespunzător, instanța de judecată, având în vedere circumstanțele de fapt constatate supra, coroborate cu normele de drept relevante situației din speță și pornind de la legalitatea acțiunilor pârâtului a considerat necesar a respinge ca neîntemeiate 4 pretențiile reclamantului privind anularea Certificatului Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Bălți din 24 septembrie 2019 de calculare a sumelor necuvenit și anularea răspunsului din 07 noiembrie 2019, nr. G-2315/19, or pârâtul prin argumentele și probele anexate la materialele cauzei a demonstrat în ședința de judecată legalitatea actelor contestate, iar reclamantul nu a invocat în susținerea poziției sale careva probe pertinente, concludente și utile, care în ansamblul lor ar demonstra necesitatea anulării actului administrativ contestat.

Cu privire la pretenția reclamantului privind anularea procesului-verbal nr.38 din 24 septembrie 2019 și anularea scrisorii Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Bălți din 27 septembrie 2019, instanța de judecată a reținut că actul administrativ poate fi definit ca fiind un act unilateral, cu caracter normativ sau individual, adoptat sau emis de către o autoritate publică sau de o persoană privată împuternicită prin lege sau printr-un act administrativ, în mod unilateral, în baza și în vederea exercitării legii, pentru nașterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice de drept administrativ. Actele pregătitoare sau operațiunile administrative și tehnico-materiale care au stat la baza emiterii actului administrativ nu pot constitui de sine stătător obiect al acțiunii în contenciosul administrativ, deoarece nu produc efecte juridice prin ele însele.

Astfel, instanța a conchis că procesul-verbal nr.38 din 24 septembrie 2019 privind recuperarea sumelor cu titlu de prestații sociale încasate necuvenit, nu constituie act administrativ, or acesta este un act pregătitor care a stat la baza emiterii actelor administrative, care prin urmare nu produce efecte juridice prin ele însele. La fel, a reținut că, prin scrisoarea de însoțire nr.X-01/09-5575 din 27 septembrie 2019, CTAS Bălți a expediat în adresa reclamantului procesul-verbal nr.38 din 24 septembrie 2019 și totodată i-a adus la cunoștință despre faptul că informația expusă în scrisoarea din 17 august 2019 referitor la dezafectarea mijloacelor bănești a fondului de pensii al sistemului public de pensii din Republica Moldova în mărime de xxx lei, este anulată, considerent din care, se constată că nici scrisoarea de însoțire nr.X-01/09- 5575 din 27 septembrie 2019 nu îmbracă forma unui act administrativ.

Corespunzător, a fost respinsă ca neîntemeiată pretenția reclamantului privind anularea procesului-verbal nr.38 din 24 septembrie 2019 privind recuperarea sumelor cu titlu de prestații sociale încasate necuvenit și răspunsul nr.X-01/09-5575 din 27 septembrie 2019, or actele contestate nu întrunesc caracteristicile unor acte administrative și, prin urmare, acestea nu pot constitui obiecte al acțiunii în contencios administrativ. Instanța de judecată a respins și pretenția privind încasarea de la pârât a cheltuielilor de judecată, or Vladimir Grosu nu a indicat cuantumul cheltuielilor suportate și totodată a pierdut procesul. Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 18 decembrie 2020, Vladimir Grosu a depus apel împotriva hotărârii din 25 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar cererea de apel motivată a fost depusă la 16 martie 2021, în interiorul termenului legal.

Prin decizia din 07 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Vladimir Grosu și a fost casată integral hotărârea din 25 noiembrie 2020 a 5 Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, fiind emisă o decizie nouă potrivit căreia, acțiunea înaintată de Vladimir Grosu a fost admisă parțial.

Au fost anulate actele administrative individuale defavorabile: decizia de reținere din contul reclamantului Vladimir Grosu a sumei de xxx lei consemnată în procesul-verbal emis de Casa Teritorială de Asigurări Socială Bălți nr.38 din 24 septembrie 2019 al ședinței comisiei Casei Teritoriale de Asigurări Socială Bălți privind recuperarea sumelor cu titlu de prestații sociale încasate necuvenit; procesul-verbal emis de Casa Teritorială de Asigurări Socială Bălți nr.38 din 24 septembrie 2019 al ședinței comisiei Casei Teritoriale de Asigurări Socială Bălți privind recuperarea sumelor cu titlu de prestații sociale încasate necuvenit; certificatul Casei Teritoriale de Asigurări Socială Bălți din 24 septembrie 2019 de calculare a sumelor plătite necuvenit, răspunsul Casei Naționale de Asigurări Socială nr. G-2315/19 din 07 noiembrie 2019. În temeiul art. 224 alin. (2) Cod administrativ s-a dispus întoarcerea executării deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Socială Bălți din 24 septembrie 2019, iar cerința reclamantului cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

În motivarea soluției s-a reținut ca fiind relevante speței art. art.1-2,4-5,9, 15/1, 30,33,38,42,53 ale Legii privind sistemul public de pensii, nr. 156-XIV din 14.10.1998 și prevederile pct.pct.1,50,54 ale Regulamentului privind modul de plată a pensiilor stabilite în sistemul public de pensii, alocațiilor sociale de stat, alocațiilor lunare de stat, indemnizațiilor, plăților periodice capitalizate și suportului financiar de stat, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.929 din 15 august 2006. Raportând cadrul legal la circumstanțele faptice ale cauzei, Completul judiciar a stabilit că instanța de fond greșit a concluzionat că urmare a prezentării actelor suplimentare necesare stabilirii pensiei pentru limită de vârstă, de către Casa Teritorială de Asigurări Socială Bălți, au fost observate neconcordanțe și corectări în actele prezentate referitor la activitatea în colhozul „8 Martie”.

Or, actele referitor la activitatea în colhozul „8 Martie” au fost prezentate autorității publice pârâte la momentul solicitării stabilirii pensiei anticipate (02 octombrie 2017). Prin urmare, a apreciat că decizia Casei Teritoriale de Asigurări Socială Bălți de reținere a sumei de xxx lei consemnată în procesul-verbal nr.38 din 24 septembrie 2019 este emisă cu încălcarea legii (în lipsa competenței), deoarece respectiva sumă, putea fi urmărită doar pe cale judiciară. Or, sumele cu titlu de pensii, alocații, indemnizații, plăți capitalizate și suport financiar plătite necuvenit și nerecuperate de Casa Națională, nerestituite de către persoanele care le-au primit se urmăresc pe cale judiciară, adică pot fi recuperate doar în baza hotărârii instanței de judecată.

Instanța a relevat că, deși Grosu Vladimir nu obiectează asupra faptului că suma de xxx lei a fost achitată necuvenit, ultimul a menționat că acest fapt a avut loc nu din vina sa or, în conformitate cu prevederile art. 30 alin. (2) a Legii privind sistemul public de pensii, nr. 156-XIV din 14.10.1998, organele de asigurări sociale au dreptul de control asupra autenticității actelor ce confirmă stagiul de muncă și venitul asigurat, eliberate de organele abilitate. A reiterat că potrivit art. 39 alin. (7) a Legii privind sistemul public de pensii, nr. 156-XIV din 14.10.1998, în cazul în care prezentarea de date false sau tăinuirea 6 circumstanțelor prevăzute la art.39 alin.(6) are ca efect cheltuirea nejustificată de mijloace la plata pensiilor, persoana vinovată restituie în fondul de pensii sumele încasate necuvenit.

Respectiv, sumă pretinsă poate fi recuperată de la reclamantul Grosu Vladimir doar în cazul în care se constată vina acestuia, fapt care la caz nu a fost demonstrat. La capitolul dat, Completul judiciar a subliniat că autoritatea publică apelantă, în textul deciziei de reținere din contul lui Grosu Vladimir a sumei de xxx lei, nu a invocat nici un argument din care ar rezulta vina beneficiarului în plata necuvenită a pensiei anticipate. Prin urmare, decizia de încasare din contul reclamantului a respectivei sume, este ilegală în fond, fiind emisă contrar legii. Instanța a mai accentuat că partea intimată, fiind organul care stabilește/plătește pensia anticipată, fără a cerceta și a stabili, în modul prevăzut de lege, cine se face vinovat de plata necuvenită a sumei de xxx lei (beneficiarul sau organul social), în mod arbitrar și fără hotărâre judecătorească, a decis recuperarea acestei sume din contul beneficiarului Grosu Vladimir.

În condițiile descrise, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții de Apel Chișinău a dispus anularea actelor administrative individuale defavorabile – decizia de reținere din contul reclamantului Vladimir Grosu a sumei de xxx lei consemnată în procesul-verbal nr.38 din 24 septembrie 2019; procesul-verbal nr.38 din 24 septembrie 2019; certificatul din 24 septembrie 2019 de calculare a sumelor plătite necuvenit, răspunsul Casei Naționale de Asigurări Socială nr. G- 2315/19 din 07 noiembrie 2019. În continuare, instanța de apel a menționat că atât Grosu Vladimir, cât și Casa Națională de Asigurări Sociale au confirmat faptul reținerii din contul reclamantului a sumelor achitate necuvenit cu titlu de pensie anticipată, fapt pentru care, în temeiul normei legale a dispus întoarcerea executării deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Bălți din 24 septembrie 2019. La 05 ianuarie 2022, Casa Națională de Asigurări Sociale a contestat cu recurs decizia din 07 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

La 03 mai 2022, a fost recepționată motivarea recursului. În motivarea recursului, a reiterat argumentele de fapt și de drept expuse la examinarea cauzei în instanța de fond și apel. Recurenta a indicat că nu este de acord cu decizia din 07 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău. Instanța de apel, la examinarea cauzei a emis o decizie pripită, nefiind studiate minuțios actele normative în vigoare, care reglementează obiectul litigiului. Nu au fost luate în considerație argumentările intimatului, care prin materialele probante a solicitat respingerea cererii de apel și menținerea în vigoare a hotărârii instanței de fond.

A apreciat critic argumentul instanței de apel de a anula actele administrative individuale nominalizate ca fiind ilegale, din motiv că organul abilitat, fără a cerceta și a stabili în modul prevăzut de lege, cine se face vinovat de plata necuvenită a sumei de xxx lei, în mod arbitrar și fără hotărâre judecătorească, a decis recuperarea acestei sume din contul beneficiarului de pensie. 7 A explicat că din textul legislației aplicabile la caz nu poate fi dedus faptul că la emiterea deciziilor de recuperare a sumelor cu titlu de pensie plătite necuvenit beneficiarului, organul abilitat în stabilirea și plata pensiei urmează să stabilească vina beneficiarului, mai mult ca atât să aprecieze legalitatea actelor administrative.

În cazul din speță intimatul a recunoscut că certificatul prezentat la stabilirea pensiei anticipate pentru limită de vârstă din 02 octombrie 2017 conținea date eronate fapt ce a generat stabilirea și plata ilegală a pensiei anticipată pentru limită de vârstă. La fel a recunoscut și faptul că a beneficiat necuvenit de suma de xxx lei cu titlu de pensie anticipată pentru perioada octombrie 2017-martie 2019, însă, din motiv că nu este persoana care a admis erorile respective la întocmirea certificatului menționat este împotriva restituirii sumei primite necuvenit. Recurenta a indicat că legislația prevede expres că sumele încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale, inclusiv pensiile, se recuperează de la beneficiari.

Inexistența vinovăției beneficiarului în obținerea sumelor necuvenit nu justifică dezacordul acestuia la restituirea sumelor pe contul Casei Naționale de Asigurări Sociale. În concluzie, a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii privind respingerea acțiunii. În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 07 decembrie 2021, în ședință publică. Dispozitivul deciziei a fost expediat părților prin intermediul poștei electronice la 30 decembrie 2021 (f.d.138). La 05 ianuarie 2022, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 07 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 139-140). Decizia motivată din 07 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost recepționată de recurentă la 04 aprilie 2022 (f.d.142).

Ulterior, la 03 mai 2022, Casa Națională de Asigurări Sociale a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 07 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.145-149). În condițiile enunțate, recursul a fost depus în termenul legal prevăzut la art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ. La 06 mai 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului copia recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. 8 Până la momentul examinării admisibilității cererii de recurs, nici o referință de către intimat nu a fost depusă. Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

9 Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 10