3ra-586/22 — anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-586/22 — anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-586/22

2-20145547-01-3ra-06062022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: C.Guzun)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud:, Gr. Dașchevici, Gh.Mîra, A.Bostan)

Î N C H E I E R E

13 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la acțiunea în obligare depusă de Marina

Galupa împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea în tot

a actului administrativ individual defavorabil și obligarea autorității publice de a

emite un act administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută

hotărârea din 25 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La data de 16 noiembrie 2020 Marina Galupa a depus în ordinea contenciosului

administrativ acțiune în obligare împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și

a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Cahul cu privire la anularea în tot a actului

administrativ individual defavorabil și obligarea autorității publice de a emite un act

administrativ individual favorabil.

În motivarea acestei acțiuni, Marina Galupa a indicat că din 26 noiembrie 2018,

este beneficiară de pensie pentru vechime în muncă în funcție de judecător, stabilită

conform prevederilor art. 32 al Legii cu privire la statutul judecătorului nr. 544/1995,

iar conform deciziei de stabilire a pensiei nr. 09/2018/30646 din 5 decembrie 2018

a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Cahul, pensia reclamantei a fost calculată în

cuantum de 80% din salariul de funcție al unui judecător în exercițiu.

Ulterior, reclamanta a subliniat că la data de 17 ianuarie 2019, Casa Teritorială

de Asigurări Sociale Cahul a emis decizia nr. 09/2018/30646, prin care pensia dânsei

a fost stabilită în cuantum de 76% din salariul de funcție al unui judecător în

exercițiu, iar la data de 28 martie 2019 organul de asigurări sociale a emis o nouă

1

decizie de stabilire a pensiei cu nr. 09/2019/25086, prin care pensia reclamantei a

fost stabilită în cuantum de 80% din salariul de funcție al unui judecător în exercițiu.

Din considerentul că, autoritatea publică până la calcularea pensiei reclamantei

în cuantum de 80% din salariul de funcție al unui judecător în exercițiu a emis câteva

decizii contradictorii cu indicarea diferită a vechimii în muncă, și anume în baza

deciziilor privind stabilirea pensiei din 17 ianuarie 2019 și din 28 martie 2019 pensia

reclamantei a fost determinată ca fiind 15 ani, iar în baza deciziei privind stabilirea

pensiei din 5 decembrie 2018, pensia acesteia a fost determinată ca fiind 15 ani 1

lună, Marina Galupa a depus într-un alt litiigu acțiune în constatare împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale și a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Cahul cu

privire la constatarea vechimii în muncă, iar prin hotărârea irevocabilă din 31 iulie

2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, acțiunea înaintată a fost admisă, fiind

constatat faptul că vechimea totală în muncă a reclamantei Marina Galupa a

constituit termenul de 37 ani.

În acest context, reclamanta a precizat că la data de 1 octombrie 2020, a înaintat

în adresa Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Cahul și a Casei Naționale de

Asigurări Sociale, cereri cu privire la executarea de către autoritățile publice a

hotărârii irevocabile din 31 iulie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, însă prin

răspunsul nr. II-03/04-6639 din 9 octombrie 2020, Casa Națională de Asigurări

Sociale a respins cererea reclamantei, pe motiv că prin actul judecătoresc enunțat

organul de asigurări sociale nu a fost obligat la careva acțiuni, inclusiv la

recalcularea vechimii în muncă sau a recalculării pensiei.

Nefiind de acord cu răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. II-

03/04-6639 din 9 octombrie 2020, reclamanta Marina Galupa a depus prezenta

acțiune în obligare, solicitând anularea în tot a actului administrativ individual

defavorabil nr. II-03/04-6639 din 9 octombrie 2020 de respingere a cererii privind

executarea hotărîrii judecătorești, ca ilegală și obligarea Casei Naționale de

Asigurări Sociale de a emite decizia de modificare a vechimii în muncă a pensionarei

Marina Galupa indicând vechimea totală de 37 ani, în baza hotărârii Judecătoriei

Cahul din 31 iulie 2020.

Prin încheierea din 12 februarie 2021, acțiunea reclamantei în partea ce ține de

pretențiile acesteia față de Casa Teritorială de Asigurări Sociale Cahul, a fost

declarată ca fiind inadmisibilă.

Prin hotărârea din 25 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea

în contencios administrativ depusă de Marina Galupa a fost admisă, fiind anulată

decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. II-03/04-6639 din 9 octombrie

2020, de respingere a cererii privind executarea hotărârii judecătorești, ca ilegală. A

fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale de a emite decizia de modificare a

vechimii în muncă a pensionarei Marina Galupa, indicând vechimea totală de 37 ani,

în baza hotărârii Judecătoriei Cahul din 31 iulie 2020.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la data de 1 iunie 2021, Casa

Națională de Asigurări Sociale a depus apel, care ulterior la data de 4 august 2021 a

fost completat cu motivare, solicitând admiterea apelului, casarea actului

judecătoresc contestat și emiterea unei decizii noi, de respingere a acțiunii.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a pronunțat dispozitivul hotărârii

contestate la data de 25 mai 2021 (f.d.39), iar hotărârea motivată a fost notificată

2

apelantei Casa Națională de Asigurări Sociale în data de 16 iulie 2021 (f.d.51).

Astfel, depunerea apelului nemotivat în data de 1 iunie 2021 (f.d.47) cât și motivarea

acestuia prezentată la data de 4 august 2021 (f.d.55) sunt în termen.

Prin deciziei din 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea

din 25 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, vechimea totală în muncă

a reclamantei Marina Galupa este de 37 ani – fapt constatat prin hotărârea din 31

iulie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, devenită definitivă și irevocabilă la

4 septembrie 2020, corespunzător, aceasta este obligatorie pentru toate autoritățile

publice și urmează a fi executată cu strictețe pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Astfel, instanța de fond just a concluzionat asupra netemeiniciei refuzului Casei

Naționale de Asigurări Sociale materializat prin răspunsul nr. II-03/04-6639 din 9

octombrie 2020 și întemeiat a constat obligația Casei Naționale de Asigurări Sociale

de a emite decizia de modificare a vechimii în muncă a pensionarei Marina Galupa,

indicând vechimea totală a acesteia de 37 ani, în baza hotărârii irevocabile sus-

enunțate.

În acest context, Curtea de Apel Chișinău a respins ca neîntemeiat argumentul

autorității publice apelante, potrivit căruia hotărârea indicată nu ar impune organului

de asigurări sociale careva obligații de recalculare a pensiei. Or, în speță a fost cert

stabilit faptul că, Marina Galupa este subiect ce beneficiază de pensie în cuantum de

80% din salariul de funcție al unui judecător în exercițiu, în temeiul art. 32 al Legii

cu privire la statutul judecătorului nr. 544/1995, cu vechime totală în muncă stabilită

de 37 ani – drept constatat prin act judecătoresc al instanței judecătorești, rămas

irevocabil.

Cu alte cuvinte, hotărârea respectivă a fost adoptată în baza unei acțiuni de

constatare, or, prin această hotărâre a fost constatată existența unui raport juridic

dintre Marina Galupa și Casa Națională de Asigurări Sociale cu referire la vechimea

în muncă, care urma a fi indicat în dosarul personal de pensionare al reclamantei.

Curtea de Apel Chișinău a conchis că Casa Națională de Asigurări Sociale, prin

lege, a fost obligată să execute actul judecătoresc rămas definitiv și irevocabil și să

modifice vechimea în muncă a pensionarei Marina Galupa indicând vechimea totală

de 37 ani, or, în caz contrar, respingerea acestei cerințe ar duce la încălcarea

dreptului reclamantei asupra beneficierii de pensie în corespundere cu vechimea în

muncă stabilită prin hotărâre judecătorească irevocabilă, fapt ce ar încălca atât un

drept constituțional, cât și ar contraveni practicii judiciare naționale și principiilor

CEDO.

La data de 2 februarie 2022, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

nemotivat împotriva deciziei 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la data

de 5 aprilie 2022 a prezentat motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia,

casarea actului judecătoresc ce constituie obiectul prezentului recurs cu pronunțarea

unei noi decizii, de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului, recurenta a invocat dezacordul cu actul judecătoresc

contestat, considerându-l neîntemeiat prin faptul că au fost aplicate eronat normele

de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

3

În acest context, Casa Națională de Asigurări Sociale cu indicarea motivelor de

drept și de fapt invocate în referința asupra acțiunii în obligare și în motivarea

apelului anexate la dosar, a invocat suplimentar că în hotărârea din 31 iulie 2020 a

Judecătoriei Cahul, sediul Central, devenită definitivă și irevocabilă la 4 septembrie

2020 nu a fost indicat expres că vechimea în muncă a reclamantei de 37 de ani, a

fost constatată anume pentru stabilirea pensiei de judecător.

Respectiv, atât instanța de fond, cât și instanța de apel nu aveau nici un temei

de a reține la baza admiterii acțiunii în prezentul litigiu, actul judecătoresc

nominalizat.

Prin referința depusă la data de 6 iulie 2022, Marina Galupa a solicitat

respingerea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale cu menținerea

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată în data de 25 ianuarie

2022 (f.d.71), fiind notificată recurentei Casa Națională de Asigurări Sociale în data

de 17 martie 2022 (f.d.89).

Astfel, depunerea recursului nemotivat în data de 2 februarie 2022 (f.d.86), cât

și motivarea acestuia prezentată în data de 5 aprilie 2022 (f.d.93) sunt în termen.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 din același cod, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor

de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe

4

cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii

în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne decizia instanței de apel contestată într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

5

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

6