3r-128/22 — anularea actului administrativ

3r-128/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3r-128/22

2-20008581-01-3r-15042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Râșcani (Judecător Holevițcaia Liudmila)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Bostan A., Negru V., Dașchevici Gr.)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (Ghervas M., Vascan N., Burduh V.)

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud. Bostan A., Negru V., Dașchevici

Gr.)

D E C I Z I E

7 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de Andrei Năstase,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Ministerul

Afacerilor Interne împotriva Consiliului pentru prevenirea și eliminarea

discriminării și asigurarea egalității, persoane terțe Gandrabur Corneliu,

Mitropolia Basarabiei, Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove, privind

anularea parțială a actului administrativ individual defavorabil,

împotriva încheierii din 3 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost respinsă cererea de revizuire declarată de Andrei Năstase împotriva

deciziei din 20 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La data de 21 ianuarie 2020, Ministerul Afacerilor Interne a înaintat cerere

de chemare în judecată împotriva Consiliului pentru prevenirea și eliminarea

discriminării și asigurarea egalității, persoane terțe Gandrabur Corneliu,

Mitropolia Basarabiei și Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove, prin care

a solicitat anularea deciziei emisă în cauza nr.184/19 din 16 decembrie 2019, în

partea obligării înlăturării crucifixului din holul Ministerului Afacerilor Interne,

ca fiind ilegală.

La data de 4 februarie 2021, Ministerul Afacerilor Interne a depus cerere

privind completarea temeiului acțiunii (f.d. 100-101, vol. I), formulând cerințele

de anulare a pct. 1 din decizie, cu privire la constatarea faptelor ca fiind instigare

la discriminare pe criteriul de convingeri și anularea deciziei emise pe cauza nr.

184/19 din 16 decembrie 2019, în partea obligării înlăturării crucifixului din

1

holul Ministerului Afacerilor Interne, ca fiind ilegală.

Astfel, reclamantul a solicitat, cu titlu de revendicări finale, anularea

parțială a deciziei nr. 184/19 din 16 decembrie 2019: pct. 1 din decizie, prin care

s-a decis că faptele constatate reprezintă instigare la discriminare pe criteriul de

convingeri; pct. 3 din decizie, prin care s-a decis ca Ministerul Afacerilor Interne

să înlăture simbolistica religioasă din holul instituției și să asigure

protecția/salvgardarea neutralității serviciului public și a principiului

secularismului.

Prin hotărârea din 2 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

acțiunea în contencios administrativ înaintată de Ministerul Afacerilor Interne a

fost respinsă drept neîntemeiată (f.d. 112-121, vol. I).

La data de 23 martie 2021, Ministerul Afacerilor Interne a depus, prin

intermediul oficiului poștal, apel împotriva hotărârii din 2 martie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea hotărârii primei instanțe

și pronunțarea unei noi decizii, prin care acțiunea să fie admisă (f.d. 128-131).

Prin decizia din 20 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Ministerul Afacerilor Interne împotriva hotărârii din 2 martie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 165-173, vol. I).

Prin încheierea din 10 noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, s-a

declarat inadmisibil recursul depus de Ministerul Afacerilor Interne (f.d. 200-

206, vol. I).

La data de 19 noiembrie 2021, Andrei Năstase a depus cerere de revizuire,

solicitând casarea integrală a deciziei din 20 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

rejudecarea cauzei, cu atragerea lui Andrei Năstase în proces în calitate de

persoană interesată, cu emiterea unei decizii prin care să se dispună admiterea

apelului depus de Ministerul Afacerilor Interne, casarea hotărârii din 2 martie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, și pronunțarea unei noi hotărâri de

admitere a acțiunii (f.d. 3-11, vol. II).

Prin încheierea din 3 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cererea de

revizuire a lui Andrei Năstase a fost respinsă drept inadmisibilă.

La 25 martie 2022, Andrei Năstase a depus recurs împotriva încheierii din

3 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, invocând în drept art. 427 lit. b) Cod

procedură civilă, potrivit căruia, instanța de recurs, după ce examinează recursul

împotriva încheierii, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau

parțial încheierea, restituind spre rejudecare problema soluționată prin încheierea

casată.

Pretinde că fapta imputată prin actul administrativ contestat de Ministerul

Afacerilor Interne se referă la persoana sa, dat fiind faptul că însăși plângerea ce

a stat la baza procedurii administrative, cât și actul administrativ, se referă la

actele și acțiunile recurentului, care însă nu a avut posibilitatea să participe în

cadrul procesului de judecată, prin care i-au fost lezate drepturile.

Învederează că, prin hotărârea irevocabilă din 31 iulie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, a fost admisă acțiunea recurentului și a fost anulată

decizia nr. 184/19 din 16 decembrie 2019 a Consiliului pentru prevenirea și

2

eliminarea discriminării și asigurarea egalității, în partea ce îl vizează.

În cadrul acelui proces de judecată, instanțele au stabilit, inter alia, că: în

acțiunile recurentului de instalare a crucifixului în sediul Ministerului Afacerilor

Interne nu a fost identificată nicio formă de discriminare prevăzută de art. 4 din

Legea 121/2012; lipsa, în acțiunile recurentului, a vreunui comportament

discriminatoriu față de alte persoane; decizia nr. 184/19 din 16 decembrie 2019

a Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității

este lipsită de fundamentare, or, invocata încălcare nu a fost stabilită ca fiind

existentă.

În opinia recurentului, în asemenea mod, a intervenit autoritatea lucrului

judecat, care, fiind expusă asupra unui act administrativ și asupra unei situații de

fapt (instalarea crucifixului în sediul Ministerului Afacerilor Interne), a stabilit

irevocabil asupra lipsei unei încălcări de la lege, precum și lipsa unei fapte de

discriminare în genere.

Legat de acest fapt împlinit, invocă prevederile exhaustive ale art. 123 alin.

(2) Cod procedură civilă, potrivit cărora, faptele stabilite printr-o hotărîre

judecătorească irevocabilă într-o cauză civilă soluționată anterior în instanța de

drept comun sau în instanța specializată sunt obligatorii pentru instanța care

judecă cauza și nu se cer a fi dovedite din nou și nici nu pot fi contestate la

judecarea unei alte cauze civile la care participă aceleași persoane.

Contrar acestui principiu general recunoscut, în cadrul judecării cauzei în

prezenta procedură, de care recurentul nu a cunoscut și în cadrul căreia nu a fost

atras, instanțele de judecată au constatat contrariul.

În consecință, opinează recurentul că existența acestor constatări, ce se

referă la persoana sa și care contravin expres constatărilor expuse anterior în acte

judecătorești irevocabile ce s-au pronunțat asupra aceleiași decizii a Consiliului,

atentează inadmisibil asupra principiilor statului de drept, asupra garanțiilor unui

proces echitabil și nu poate exista într-un sistem de drept veritabil.

Solicită admiterea recursului, casarea încheierii din 3 februarie 2022 a

Curții de Apel Chișinău, cu pronunțarea unei hotărâri de admitere a cererii de

revizuire și dispunerea casării integrale a deciziei din 20 iulie 2021 a Curții de

Apel Chișinău, rejudecarea cauzei, cu atragerea recurentului în proces în calitate

de persoană interesată și emiterea unei decizii prin care să se admită cererea de

apel depusă de Ministerul Afacerilor Interne și să se caseze hotărârea din 2 martie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată, în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 3 februarie

însă nu există date privind recepționarea acestuia, astfel încât recursul depus la

data de 25 martie 2022 se consideră depus în termen.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

3

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul

neîntemeiat și pasibil de a fi respins.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

Potrivit dispozițiilor art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța

competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără

ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita

participanții la proces.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizia de respingere a

recursului.

Din conținutul recursului depus de Andrei Năstase, rezultă că recurentul nu

este de acord cu încheierea din 3 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins ca inadmisibilă cererea sa de revizuire.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de revizuire a reținut că argumentele

invocate de către revizuent nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449

lit. c) Cod de procedură civilă, stabilind că, în prezentul litigiu, instanțele de

judecată au efectuat controlul judecătoresc al actului administrativ – decizia din

16 decembrie 2019 a Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și

asigurarea egalității (cauza nr. 184/19) - doar în partea pct. 1, 3, adică în partea

în care nu este vizat Andrei Năstase, fiind vizată numai instituția publică

Ministerul Afacerilor Interne, care a avut calitate procedurală de reclamant în

prezenta cauză.

În viziunea Curții de Apel Chișinău, circumstanțele descrise denotă că

Andrei Năstase nu este subiect al raportului material litigios, respectiv nu erau

întrunite condițiile pentru a aplica prevederile art. 205 din Codul administrativ,

dispunând atragerea acestuia în proces. Or, art. 205 alin. (1) din Codul

administrativ indică expres că, la examinarea acțiunii în contencios

administrativ, instanța de judecată poate atrage în proces, din oficiu sau la cerere,

persoane ale căror drepturi sunt afectate de litigiul în cauză. Însă, prin pct. 1 și 3

al actului administrativ contestat, nu au fost încălcate drepturile revizuentului,

nefiind prezentate probe în acest sens. Iar procedura contenciosului administrativ

exclude așa-numitele drepturi prin ricoșeu, ipotetice, iluzorii sau virtuale,

precum și acțiunile populare (actio popularis).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră corectă concluzia instanței de revizuire

despre necesitatea respingerii ca inadmisibilă a cererii de revizuire.

Instanța de recurs menționează că temeiurile declarării revizuirii sunt

expres prevăzute în art. 449 Cod de procedură civilă și poartă un caracter

exhaustiv, cum corect a menționat recurentul în cererea de recurs, iar revizuirea

este o cale de atac de retractare, și nu reformare, prin intermediul căreia se poate

obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în

cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii

4

contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt

prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă.

La caz, se constată că revizuentul Andrei Năstase, ca temei de revizuire a

invocat art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă, care prevede că revizuirea se

declară în cazul în care instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile

persoanelor care nu au fost implicate în proces.

Prin prisma acestor prevederi legale, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide asupra

temeiniciei concluziei instanței de revizuire privind lipsa încălcării principiului

accesului liber la justiție prin neatragerea revizuentului/recurentului în prezentul

proces.

Or, după cum rezultă din decizia nr.184/19 a Consiliului pentru prevenirea

și eliminarea discriminării și asigurarea egalității din 16 decembrie 2019, prin

pct. 1 a fost decis că faptele constatate reprezintă instigarea la discriminare pe

criteriul de convingeri, prin pct. 2 a fost decis ca Andrei Nastase să aducă scuze

publice pentru instigarea la discriminare pe criteriul de convingeri manifestată

prin instalarea crucifixului și discursul de la evenimentul respectiv, iar prin pct. 3

s-a decis ca Ministerul Afacerilor Externe să înlăture simbolistica religioasă din

holul instituțiiei și să asigure protecția/salvgardarea neutralității serviciului

public și a principiului secularismului.

Respectiv, prin cererea de chemare în judecată depusă de către Andrei

Năstase în instanța de contencios administrativ împotriva Consiliului pentru

prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, acesta a solicitat

anularea deciziei nr. 184/19 din 16 decembrie 2019 a Consiliului pentru

prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, iar prin hotărârea

din 31 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani, decizia nr. 184/19 din

16 decembrie 2019 a Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și

asigurarea egalității, a fost anulată în partea ce îl vizează pe recurentul Andrei

Năstase, hotărârea dată fiind menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din

18 noiembrie 2020, iar prin încheierea din 17 februarie 2021 a Curții Supreme

de Justiție, recursul Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și

asigurarea egalității a fost declarat inadmisibil.

Se mai constată că și Ministerul Afacerilor Interne a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Consiliului pentru prevenirea și eliminarea

discriminării și asigurarea egalității, prin care a solicitat anularea pct. 1 și 3 din

decizia nr. 184/19 din 16 decembrie 2019 a Consiliului pentru prevenirea și

eliminarea discriminării și asigurarea egalității, iar prin hotărârea din 2 martie

2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani, acțiunea a fost respinsă, hotărârea

menționată fiind menținută prin actele judecătorești ale instanțelor ierarhic

superioare.

Astfel fiind, după cum a invocat însuși recurentul în cererea de revizuire,

acesta și-a apărat drepturile sale încălcate prin decizia din 16 decembrie 2019 a

5

Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității,

în cadrul procesului de judecată intentat la cererea de chemare de judecată depusă

la data de 3 februarie 2020 împotriva Consiliului pentru prevenirea și eliminarea

discriminării și asigurarea egalității, prin care a solicitat anularea deciziei din

16 decembrie 2019.

Distinct de aceste constatări, raportat la principiul res judicata, invocat de

recurent drept temei al admiterii recursului și, implicit, al revizuirii, pretins a fi

încălcat prin actele judecătorești contestate, instanța de recurs atestă că,

dimpotrivă, prin admiterea cererii de revizuire formulată, s-ar aduce atingere

principiului securității raporturilor juridice și principiului caracterului irevocabil

al hotărârilor judecătorești.

Or, respectivul principiu cere ca nicio parte să nu aibă dreptul să solicite

revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o

reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Cu această precizare, la caz, este cert că, deși Andrei Năstase, prin cererea

depusă în instanța de judecată, a solicitat anularea integrală a deciziei nr. 184/19

din 16 decembrie 2019 a Consiliului pentru prevenirea și eliminarea

discriminării și asigurarea egalității, prin hotărârea din 31 iulie 2020 a

Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani, decizia contestată a fost anulată doar în

partea ce îl vizează nemijlocit pe Andrei Năstase, hotărârea judecătorească

nefiind contestată de ultimul.

De altfel, și prin hotărârea irevocabilă din 2 martie 2021 a Judecătoriei

Chișinău sediul Râșcani, a fost menționat că decizia Consiliului pentru

prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității din 16 decembrie

2019 în partea ce îl vizează pe domnul Andrei Năstate, este exceptată de la

controlul legalității în prezenta cauză, în acest sens existând deja o hotărâre

judecătorească irevocabilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție notează, de asemenea, că recurentul invocă drept

motiv al recursului prevederile art. 205 alin. (1) și alin. (2) lit. b) Cod

administrativ, indicând asupra caracterului defavorabil al actului administrativ

contestat în privința sa, însă fără a preciza în ce mod anume acest act îl

defavorizează sau încalcă drepturile sale, din moment ce prin actele revizuirea

cărora se solicită, instanțele de judecată au constatat netemeinicia cererii de

chemare în judecată formulată de Ministerul Afacerilor Interne în partea ce

vizează exclusiv instituția reclamantă.

Acestea fiiind menționate, completul specializat atestă drept justă concluzia

instanței de revizuire cu privire la aspectul deghizat al cererii de revizuire

formulate, prin care se pretinde nu corectarea erorilor judiciare și omisiunilor

justiției, dar anularea unei hotărâri irevocabile, fapt care direct contravine atât

dispozițiilor legii naționale, cât și celor internaționale.

Nu pot fi reținute nici argumentele recurentului privind stabilirea

irevocabilă de către instanțele de judecată, în litigiul anterior, asupra lipsei unei

6

încălcări la lege, precum și lipsa unei fapte de discriminare în genere, având în

vedere că, după cum a fost menționat supra, prin hotărârea irevocabilă din

31 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani, a fost anulată decizia

nr. 184/19 din 16 decembrie 2019 a Consiliului pentru prevenirea și eliminarea

discriminării și asigurarea egalității, în partea ce îl vizează exclusiv pe recurent

și drepturile acestuia.

Prin urmare, instanța de recurs concluzionează că, deși obiectul prezentei

cauzei și al cauzei la care face referire recurentul îl constituie verificarea

legalității aceluiași act administrativ, instanțele au supus verificării părți distincte

din acesta, care, deși legate între ele, nu interferează sub aspectul

afectării/drepturilor a două subiecte distincte de drept: persoana fizică Andrei

Năstase și persoana juridică Ministerul Afacerilor Interne.

În raport de considerentele expuse, se constată că recurentul nu a dovedit că

prin hotărârea supusă revizuirii ar fi fost încălcat un drept al său personal, fapt

ce ar putea constitui temei de revizuire a deciziei din 20 iulie 2021 a Curții de

Apel Chișinău prin prisma art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, în jurisprudența sa

constantă, că puterea instanței superioare de recurs ar trebui să fie exercitată, în

principiu, prin intermediul unor etape obișnuite de apel și proceduri de casație

cu un număr limitat de cazuri și termene limită previzibile (Ryabykh; a se vedea,

de asemenea, OOO "Link Oil SPB" c. Rusiei, dec.). Căile de atac extraordinare

trebuie să fie strict limitate la circumstanțe foarte convingătoare și ele nu ar trebui

să devină un recurs deghizat: simpla posibilitate de a exista două puncte de

vedere cu privire la subiectul de drept nu este un motiv pentru reexaminare

(Ryabykh).

Ce ține de jurisprudența CEDO invocată de recurent cu titlu de precedente

pe cauze având drept obiect manifestări ale libertății de religie, completul

specializat relevă că acestea se referă la fondul cauzei dedus judecății și tranșat

de instanțele naționale prin acte irevocabile, astfel încât expunerea pe marginea

aplicabilității la caz a acestora excede competenței instanței de recurs.

În această ordine de idei și având în vedere normele legale naționale și

internaționale enunțate supra, instanța de recurs reține că o eventuală admitere a

cererii de revizuire depusă de Andrei Năstase, în lipsa unor circumstanțe

fundamentale și obligatorii, ar însemna încălcarea principiului securității

raporturilor juridice și a drepturilor celeilalte părți la un proces echitabil

garantate de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind întemeiată concluzia Curții de Apel

Chișinău privind necesitatea respingerii cererii de revizuire înaintate.

Din considerentele menționate supra și având în vedere că încheierea din 3

februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost emisă cu respectarea normelor

de drept pertinente, iar recurentul nu a adus în fața instanței de recurs argumente

7

elocvente în sensul demonstrării netemeiniciei actului judecătoresc contestat,

Colegiul ajunge la concluzia de a respinge recursul.

În conformitate cu art. 195, 243 alin. (1) lit. b), (2) și (3) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de Andrei Năstase și se menține încheierea din

3 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

8